4,378 matches
-
în teritoriul carpato-danubiano-pontic, adică în ținuturile locuite azi de români. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm - pe langă datele geografice - și despre felul cum arătau bărbații daci, care erau de statura înaltă, „lați în umeri” și aveau „pumnii că ciocanele de spart ziduri” prin urmare, bărbații daci erau înalți și robuști, aveau în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă din nobili, oameni liberi și sclavi. Principalele documente asupra costumelor dacice atestă și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
și punându-i bătrânei la îndemână cele necesare nașterii pruncului, plecă să-și facă de lucru în atelier, lăsându-le în grija lui Dumnezeu pe cele două femei. În odăiță, soba duduia plină cu lemnele încinse. Lovea Gligor cu furie ciocanul de nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Cam atât așteptaseră să li se împlinească visul de a deveni părinți. Să li se umple casa de gălăgia unui sâmbure de om. El era mai toată ziua ocupat cu treburile sale în atelierul de fierărie, de unde se auzeau loviturile ciocanului pe nicovală, ca o muzică de toacă într-o mânăstire, înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La un moment dat ușa fierăriei se deschise larg și de afară pătrunse un val rece de zăpadă spulberată de viscol
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
noi Crucea-I grea n-o îndurăm - direct - pe os nici hidosu-i strigăt - horcăind în toi! ...nevinovată carne să înghită în vina lui mereu deschisă-a poftă oricine-i pregătit - smerit - să mintă să cumpere privata lui Golgotă... a pregătit ciocane și piroane spectacol: țâșnirile de sânge turbat - vampiric - delicii noi - saloane cu-orgii și vome: nu mai ai când plânge... ...doar în pridvor ceresc Maica suspină: „Fiule, seacă-izvorul lor de vină!” *** ADEVĂRAT ȘI MERITAT e fariseică lumină-n casă Paștele
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
Nu am avut niciodată pământ, dar nu-mi este frică. Toată viața mi-am dorit să fiu un mare artist, să trăiesc din drepturi de autor, de fapt deja eu trăiesc din artă, din creația mea proprie, cu dalta, cu ciocanul și cu mâinile mele îmi câștig pâinea. N-am luat și nu voi lua nicidata nimic de la nimeni. GBN - Pentru Brașov cum v-ați hotărât ? CMS - Am dat cu banu' , nu știam unde să merg la București sau la Brașov
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Mozaic_cultural_interviu_astazi_sculptorul_constantin_milea_sandu_am_trait_intotdeauna_la_orizontul_misterului_.html [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
secret, în atelier port niște saboți din lemn, deci la mine se închide un circuit perfect. Am saboți din lemn în picioare și am și lemnul în mână când lucrez. Apare un efect de rezonanță, atunci când lovești cu dalta, cu ciocanul, altfel spus când filosofezi, apare un fel de rezonanță de sunete. Desenul meu se întâlnește cu fibră lemnului. În momentul când lovești mai mult si mai mult, iar șuntul se schimbă, te oprești, altfel ratazi. Trebuie să te bazez pe
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Mozaic_cultural_interviu_astazi_sculptorul_constantin_milea_sandu_am_trait_intotdeauna_la_orizontul_misterului_.html [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
comuna „Pietroasa”, pe drumul către Cetățile Ponorului, la o exploatare de piatră, de granit, unde el muncea, și de la care, cu toată simplitatea lui, dar ajutat de o logică bună, am învățat ce înseamnă experiența. Lângă el am văzut un ciocan mare cu o coadă lungă subțire și rotundă, combinație ce mi-se părea nepotrivită... La întrebările mele am primit răspunsuri direct la temă ca de la un bun profesor. De ce acel instrument are coada lungă subțire și rotundă? Răspuns: „Este lungă
ÎN DRUM SPRE CETĂŢILE PONORULUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1448631563.html [Corola-blog/BlogPost/369656_a_370985]
-
i-a orientat activitatea de cercetare a istoriei localității natale. Pe linia creației și a publicisticii a fost stimulat și ajutat de Valeriu Râpeanu - istoric și critic literar, Gh. Mitroi - ziarist la „Viața studențească”, Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul 1974, cu volumul Folclor în Țara Loviștei (Racovița). În cei 54 de ani, de activitate creativă, dă naștere unei opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii și reportaje din domenii variate (istorie literară, istorie locală
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii și reportaje din domenii variate (istorie literară, istorie locală, sport, folclor, cultură etc.) publicate între anii 1957-2011, în ziarele și revistele de specialitate locale, regionale și naționale (Viața studențească - București, Secera și ciocanul - Pitești, Argeș - Pitești, Ramuri - Craiova, Contemporanul, Mesagerul, Orizont - Râmnicu Vâlcea, Jurnalul de Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, Informația zilei - Râmnicu Vâlcea, Curierul de Râmnic - Râmnicu Vâlcea, Curierul de Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, Povestea vorbei - Râmnicu Vâlcea, Cultura vâlceană - Râmnicu Vâlcea, Gazeta cărții - Râmnicu
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
mea fierbinte, Câteodată parcă nu mai am cuvinte- „Versurile tale aduc alinare”, Altă bucurie un poet nu are! POEM PENTRU ATUNCI... Nici ceasul nu mai bate uniform, Sunt obosit, lăsați-mă să dorm, E-atâta iarbă verde-n jurul meu! Ciocanul bate lacom pe ileu... Acolo-n Munți, la vremea potrivită Să-mi fie umbra vieții răstignită Pe crucea unui Dor bătută-n cuie, O suferință mai frumoasă nu e! Pe văi și peste dealurile mele Să pască-n pace turmele
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
redactor „La Lettre Internationale”), Prof.Univ.Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea București, autor a numeroase volume de poeze și de proză, studii critice, majoritatea urmărind fenomenul literar postmodern), Ana Maria Negoiță (istoric de artă, specialist în cultura islamică), Ioana Ciocan (curator independent, Director Art Safari) ș.a. Acest eveniment este realizat cu sprijinul Catena Grup, prin Programul Catena pentru Artă. Editura Maiko, la care Mircea Deac a lansat în 2014 cartea „Tartar, ultimul zeu” a publicat post-mortem acest volum ce va
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1454657596.html [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
excepțională valoare privind luptele din primul război mondial din regiunea Câmpulungului de Muscel și din cele ale Transilvaniei. . Documentele au fost confiscate de către fostul căpitan N. Duțescu, din cadrul Miliției județene Argeș. Valoarea lor a fost consemnată în ziarul „Secera și Ciocanul” nr.6794 din 21 iunie 1985, publicația interpretând abuzul drept „donație a familiei Muțiu”(!)... Urmașii săi, cei șase copii, crescuți în spiritul vibrației patriotice și a valorilor moralei creștine au primit o educație aleasă, deprinsă cu umilința, onestitatea și dreptatea
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
cealaltă e vreo colegă. Să le salut, așa e politicos! Ia te uită! Nu numai că nu-mi răspunde, dar se mai și uită urât și întoarce privirile! Mironosița! „Zbang”! Simt o durere bruscă în piept, ca o lovitură de ciocan. Să fiu atent, dacă se repetă, merg să fac un control la inimă! Uau, zăpăcit ce sunt! Bine că mi-am dat seama! O cheamă Flori! Este prietenă cu Diana! Dacă fac vreo prostie, mă mănâncă fina cu fulgi cu
SĂGEATA LUI CUPIDON I (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_i_titlu_provizoriu_stefana_ivanescu_1358093707.html [Corola-blog/BlogPost/342324_a_343653]
-
pe internet sunt nenumărate saituri de reviste care fac referință la numele dumneavoastră! Câte articole ați publicat? Al Florin ȚENE: Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
gre¬fat pe o societate mai evoluată, însă mai rece, mai in¬diferentă, care trăiește drama adaptării la un nou univers, lo¬vindu se de amare deziluzii. Romanul este structurat din două părți: I. Sub sceptrul se¬cerei și al ciocanului și II. Sub sceptrul democrației. Prima parte, mai redusă ca întindere, conține două capitole (Soarta și Reanimatul), corespunzând expozițiunii și intrigii nara¬ți¬u¬nii, iar cea secundă se articulează din cincisprezece capitole (Recu¬noașterea, Pactul cu moartea, Străinii din
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drmircea_pavel_morariu_plane_al_florin_tene_1372401304.html [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
adus aportul și priceperea la construirea a ceva măreț și trainic. Ce poate fi mai frumos decât o navă alunecând pe apele mărilor și oceanelor, știind că o părticică din ea este și opera ta? Exact cum din dalta și ciocanul unui sculptor iese o operă de artă ce va dăinui peste veacuri umplând sufletul autorului sau a colecționarului de mândrie, așa va fi și Cristian al nostru și voi toți cei care îi sunteți colegi de facultate, prin contribuția voastră
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393947540.html [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
altă profesie. Era talentat în pictură și ar fi vrut să facă artele frumoase, să devină pictor și sculptor. Dorea ca din mâinile sale să iasă ceva deosebit, în locul bisturiului să lucreze cu penelul, cu lutul, sau cu dalta și ciocanul, modelând piatra. Dorința familiei a fost mai puternică decât pasiunea sa și a urmat îndemnul părinților de a merge la medicină. În timpul liber își lua șevaletul și-l găseai mereu prin port pictând vapoarele, sau pe malul Dunării. Andreea se
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393947540.html [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fugă Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceza. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluente, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Postașul , Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglindă literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de cracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândesc scorușii Aromele prin aer În iarmaroc intrușii, Mai pungășesc vreun fraier Referință Bibliografică
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1361759019.html [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
palmieri de lângă Ierihon, luate tâlhărește de nesăbuita regină a Egiptului, Cleopatra. A știut însă să se și eschiveze fiindcă a înțeles pericolul unei alianțe cu Marcus Antonius pe de o parte, ori cu Octavian pe de cealaltă, știindu-se între ciocan și nicovală. Și tot smintita de Cleopatra este cea care i-a pornit pe nabateeni împotriva tatălui meu. Procuratorul îl privi pieziș și-i dădu răspuns. -Chiar dacă a urât-o de moarte pe regina Cleopatra, aceasta i-a oferit
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
fiecare zi să meditez asupra miracolului vieții, să prind momentul magic, să mă eliberez de tristețe și de angoase, să înlătur obișnuința. Și pentru că bunul Dumnezeu știe că noi oamenii suntem artiști ai vieții, într-o zi ne dă un ciocan și o daltă pentru sculptură, în alta pensule și culori pentru tablouri sau ne dă hârtie și stilou ca să scriem. Dar de ce oare am înțeles asta tocmai acum? De ce am înțeles așa de târziu că, pentru a înălța edificiul virtuții
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarec_din_corsica_del_a_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
în rate miile alea de euro, dar să știi că diploma o primești abia la sfârșit. De exemplu, gândește-te la o unealtă. Gata? Bun. Acum gândește-te la o culoare. Gata? Nu-i așa că te-ai gândit la un ciocan roșu? Dă-mi o mie de euro să te învăț să fii la fel de deștept ca mine. Cam așa începe povestea unui vindecător alternativ. Mă refer la coaching în principal, însă puteți înlocui termenul cu orice altă denumire pompoasă sau mistico-ezoterică
Coachi, șamani și șarlatani – „Dă-mi 1000 de euro ca să-ți spun că te gândești la un ciocan roșu” by https://republica.ro/coachi-samani-si-sarlatani-zda-mi-1000-de-euro-ca-sa-ti-spun-ca-te-gandesti-la-un-ciocan-rosu [Corola-blog/BlogPost/338278_a_339607]
-
multe tehnici spectaculoase care pot fi ușor transformate în trucuri de iarmaroc, menite să impresioneze neofiții. De exemplu, gândește-te la o unealtă. Gata? Bun. Acum gândește-te la o culoare. Gata? Nu-i așa că te-ai gândit la un ciocan roșu? Dă-mi o mie de euro să te învăț să fii la fel de deștept ca mine. Dacă râzi citind rândurile astea, gândește-te că nu e nevoie să nimeresc tot timpul. Cam 80-85% din oameni se gândesc la un ciocan
Coachi, șamani și șarlatani – „Dă-mi 1000 de euro ca să-ți spun că te gândești la un ciocan roșu” by https://republica.ro/coachi-samani-si-sarlatani-zda-mi-1000-de-euro-ca-sa-ti-spun-ca-te-gandesti-la-un-ciocan-rosu [Corola-blog/BlogPost/338278_a_339607]
-
ciocan roșu? Dă-mi o mie de euro să te învăț să fii la fel de deștept ca mine. Dacă râzi citind rândurile astea, gândește-te că nu e nevoie să nimeresc tot timpul. Cam 80-85% din oameni se gândesc la un ciocan roșu în situația asta. Din aceștia nu toți se vor simți suficient de inferiori cât să bage mâna în buzunar și să plătească pentru a nu se mai simți așa. Dar unii o vor face. Mult mai mulți decât crezi
Coachi, șamani și șarlatani – „Dă-mi 1000 de euro ca să-ți spun că te gândești la un ciocan roșu” by https://republica.ro/coachi-samani-si-sarlatani-zda-mi-1000-de-euro-ca-sa-ti-spun-ca-te-gandesti-la-un-ciocan-rosu [Corola-blog/BlogPost/338278_a_339607]