331 matches
-
e mai întâi validată de opinia publică, iar o relație în care se intră fără știrea orașului aproape că n-are sorți de valabilitate sau e privită cel puțin ca o rușinoasă intruziune în drepturi, așa cum sinuciderea e văzută de cioclu ca o nepermisă strecurare afară din lume4 - în epoca noastră, zic, e uneori nevoie ca omul să mai tragă pe sfoară, dacă nu vrea ca orașul să își asume onorabila îndatorire de a propune căsătoria în numele lui. Așa încât tot ce
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
mai breji ca tine, că n-ai nici o șansă în fața ei - că doar floarea macho-ismului național a fost la picioarele ei din cele mai vechi timpuri până acum câteva clipe. Românul-care-se-bagă-în-seamă cumulează dubla maladie a limbariței și-a seriozității de cioclu. El trăznește cele mai aiuritoare prostii cu aerul senil-buimac al pompierului care, după ce a pus focul, constată că n-are apă în cisternă. Cu alte cuvinte, el ridică probleme, dar în chiar clipa când a pus un enorm semn de
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
iluzoria aderare la U.E. Fiecare grupuscul de bișnițari, fiecare stăbulet mai gureș, fiecare falanga a lingăilor ași are propriul candidat. Parcă-i văd portretul robot: tuns "plastic" și duhnind a securism de la o poștă, mic, negricios, ămbrăcat fie că un cioclu, fie că un clown, asortând cravată cu costumul rămas an dulap, transpirând an șuvoaie la fiecare sunet al englezei cu accent de Caracal cu care l-au prevăzut profesorii de la Băneasa, fericit să se piardă an mulțime și ănghitind cu
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
lucruri neplăcute în legătură cu ideea morții. Se gândea și la asta din când în când, privind în jur, așezată în fotoliu. Uneori adormea. Odată a visat că doi bărbați îi băteau la ușă, transpirați, cam necăjiți, cărând un sicriu. Păreau doi ciocli, dar ea a văzut imediat că erau îngeri. Unul dintre ei era cam chel, celălalt se bâlbâia puțin și-și ștergea întruna sudoarea de pe față cu o batistă. - Aici e? au întrebat. Ea a spus că da și i-a
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
Dragoș Munteanu a dobîndit în Flacăra de sub noua direcție a lui Adrian Păunescu, o rubrică fixă: "Cronica instituțiilor". De instituții, nici vorbă. O perie mai mare decît Casa Scînteii acoperă coloana rezervată ilustrului scriitor-gînditor-aspirant politic". Ca și: "C. I. Gulian, cioclul filozofiei românești, se ocupă acum de... mituri. Într-o cronică ce se vrea "a ideilor", intitulată polemic "Spiritualizarea primitivilor și primitivizarea spiritualiștilor", îndrăznește să combată tezele "interpretului misticizant" Mircea Eliade. O face ca la București. Ca la Academia lui. Cu
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
momente de literatură autentică, dar după fiecare din ele autorul trage apa". Un Florin Țupu "nu are instinct de poet. Din acest punct de vedere este - cum ar spune el însuși - neinstinctuabil". Un Eugen Cioclea face - cum altminteri? - figură de... cioclu: " Citind versurile lui Eugen Cioclea ai impresia că asiști la tentativa unui bărbat masiv și grav, îmbrăcat în negru, de a juca șotron pe stradă, alături de copii". Să fie doar simple întîmplări cu sensul... înainte? {i ce să mai zicem
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
Dincolo de obiecte, creierul era insolubil, o mogâldeață pe un doc părăsit. Pachetele de țigări funcționau ca un prezervativ social. Clădirea Universității era acoperită de graffiti, umezeala literelor vindeca boala scrisului. Hotel California pe Someș era străbătut de triciclete și prichindei. Cioclii se găseau doar în casele părăsite. Și atunci am știut: marsupiile noastre îi vor adăposti pe viețuitorii din noul ghetto și astfel ne vom întregi fotografiile de familie. Noi suntem cei ce dorm în parcări matlasate. Nu mai există minuni
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
adevăruri În niște bălării de la marginea unui cimitir de țară, un adevăr gelos, stătea la pândă să pună gheara pe un alt adevăr, țintind să-i spargă și ăluia capul (că unde-s doi puterea crește). Luat la refec de cioclul-șef ce caută acolo nitam-nisam un (nă) pârlit de adevăr, „pândarul” s-a făcut că plouă, și... a plouat cât a plouat, după care, la lăsarea nopții, a urmat o încăierare ca-n filme de crapă și sfadă, tunete, fulgere
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
care, la lăsarea nopții, a urmat o încăierare ca-n filme de crapă și sfadă, tunete, fulgere, cruci, dumnezei, și, în vedetă, un răget sinistru după „ajutor că mor” din gâtlejul nu se știe al căruia dintre ei! Până la urmă, cioclul-șef, om bun, i-a despărțit pe nebuni (că-ncepuseră morții din morminte a da semne de resuscitare!) trăgând o concluzie de nopți mari: „Măăă, nătântocilor, stupizilor, ascultați la mine, lua-v-ar dracu: minciunile, în deosebire de voi sunt
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
a scriitorilor. Poate ultima... Cine știe cine rezistă, cine va mai rezista la proba puterii... Articolul meu din „România literară” - „Azi scriitor?” se arată a fi un epitaf, mai mult decât am crezut. ... Va mai trece prin sala T.N.B. - acel domn Stoica - „cioclul scriitorimii”? Eu am lăsat prin testament dispoziția de a fi incinerată... Dar până la moarte, mai am de făcut o călătorie și trebuie să-mi pun hârțoagele la punct, să las locul... curat - Dar mi-ar mai trebui un an de
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
personajului principal, ca un emisar al lumii adverse, și-i trîntește plicul în față, plicul care-l obligă să se prezinte în fața instanței... De astă dată, portărelul devine personaj principal, iar filmul deschide, fără simpatie, o ușă, spre breasla acestor ciocli ai bunei dispoziții, o breaslă lipsită de milă și roasă de concurențe neloiale... Sara, o nevastă "frumoasă, sexy și deșteaptă" (cf. celui dispus să o consoleze cu "servicii complete"), dar aeriană (jucată, cu vizibil efort, de Elisabeth Hurley) află cu
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
021-314 3462). Boleta Mărioara, Timișoara. Sperăm că ați citit răspunsul dat doamnei Mariana Ionescu în rubrica „Cititorii întreabă“ din nr. 9/1 martie 2003 privind facilitățile la plata impozitelor de care beneficiază persoanele cu handicap de gradul I și II. Cioclu Maria, Timișoara. Pentru problema ridicată de dumneavoastră, vă puteți adresa Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorilor Timiș (str. Circumvalațiunii nr. 6). Ciaclie Claudia, Timișoara. În cazul femeilor născute în septembrie 1952, reglementările în vigoare prevăd că vârsta standard de pensionare este
Agenda2003-13-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280851_a_282180]
-
si consolidate procesează nuanțe și lucrează cu instrumente de bijutier, a noastră, tînără și imprevizibilă, disprețuiește tacit efortul edificării, se excită orgiastic în fața creației ca act revelat și aruncă la groapa comună cadavre artistice care, ca în vestitul raport al cioclilor lui Caragea de pe cîmpul Dudeștilor, de multe ori nu pot fi îngropate din pricina banală că reușesc să fugă. În acest univers mistic, al erupțiilor genialoide și al pustiurilor halucinante, cînd cineva încearcă să spună că realitatea este mult mai bogată
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
-se, nu rareori, cu destituiri și traume din care bieții propagatori ai minciunilor comuniste nu-și mai reveneau. Nu o să uit toată viața un episod de prin 1985-86, când la Timișoara fusese parașutat, pentru reeducare, unul din cei mai siniștri ciocli bolșevici care au existat vreodată în România: Eugen Florescu. Călău ideologic alcătuit după chipul și asemănarea lui Stalin, Timișoara reprezenta pentru el un exil sufocant. Mișcându-se ca leul în cușcă, se deplasa înnebunit de la o instituție la alta și
Vara nebunilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6163_a_7488]
-
nr. 76; Elisaveta Boleraz, Timișoara, Aleea Sportivilor nr. 8; Corina Bordeanu, Timișoara, Calea Șagului nr. 47; Maria Brezoianu, Timișoara, Bd. V. Babeș nr. 2a; Enikő Buhlea, Timișoara, str. Steaua, bl. 15; Marcu Catarov, Dudeștii-Vechi nr. 534/A, jud. Timiș; Gheorghe Cioclu, Timișoara, str. A. Imbroane nr. 13; Johanna Cojocariu Eveline, Comloșu Mare, sat Lungă nr. 124, jud. Timiș; Alexandra-Ioana Coman, Buziaș, jud. Timiș, str. Florilor nr. 9; Toma Cornean, Obreja, jud. Caraș-Severin, str. Gării nr. 135; Mircea Coste, Giarmata, jud. Timiș
Agenda2004-15-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282289_a_283618]
-
ale conducerii. Presiunea precedenței În Dilema Veche, nr. 31, Anca Oroveanu rezumă foarte bine impasul muzeografic din epoca post-Bernea: "A prezerva cu pietate concepția muzeistică a lui Horia Bernea risca să devină o ocupație de simplu paznic, dacă nu de cioclu; a o schimba echivala cu distrugerea uneia dintre cele mai interesante, incitante și cuceritoare instalații de muzeu, fără egal în muzeele din România și în felul ei singulară în lume. ș...ț Te poți descurca cu această moștenire în diverse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
Zădărnicii și cuprinde grosul - nu zic miezul - activității mele gazetărești între anii 1990-2007, plecând din 2007, îndărăt, către anii când mijea tranziția, CPUN-ul, FSN-ul etc. etc. Cititorul va desluși, poate, o seamă de reacții alergice la adresa unor persoane, cioclii unei democrații născânde, mai departe repartizați în posturile cheie ale statului. Mă tot întreb dacă, în momentul izgonirii lui Ceaușescu - suirea în elicopter - schema era nu numai pusă la punct, dar și aprobată de forul cel mai specializat din lume
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
tînăr banal, dar violent! Gata să vă bată sau să capituleze brutal, un erou derutat! Dar ceea ce rămîne de neuitat din acest Hamlet e debutul: Ostermeier imaginează înmormîntarea tatălui ca o scenă macabră unde sicriul nu intră în groapă și cioclii și-l dispută stîngaci. în inima nopții, sub o ploaie realizată în mod explicit teatral, ceremonia eșuează în mascaradă sinistră, iar apoi, imediat, cu ocazia festivităților, Claudius se îmbată și capul îi cade în farfurie pentru a se ridica apoi
Avignon 2008. Un festival împlinit by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/8127_a_9452]
-
degustarea pornografiei dure și a kitsch-ului mediatic. Și a doua mare dramă este că cei care au împins tinerele generații pe panta degradării sînt chiar intelectualii care și-au făcut din compromiterea tradiției un crez intim. Cine sînt atunci cioclii universitari a căror perorație sinucigașă a împins lucrurile pe acest făgaș? Răspunsul lui Scruton e fără echivoc: generația ‘68, în numele revoltei împotriva interdicțiilor, este cea care a semnat actul de deces al educației europene. Numele pe care le indică Scruton
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
ci și lucrurilor, ființelor și clipelor de care te-ai atașat, vieții în cele din urmă. O scenă extraordinară este cea a priveghiului care mi-a amintit de Alexis Zorba (Zorba grecul, 1964) al lui Cacoyannis, cu umbrele cocîrjate de ciocli ale babelor ca niște vulturi în jurul cadavrului, aici lipsind desigur nota crudă din tabloul realist. Regizorul realizează astfel un film despre lucrurile cu adevărat importante, despre valoarea tradiției, despre una din temele spaniole favorite, moartea, temă în care se amestecă
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
a vedea în minciună opusul sau. Îmbătați de gândul că se mută într-un palat, jalnicii învingători nu și-au dat seama că duhoarea pestilențiala a morții se instalase amenințător. Ei se credeau miri, pe când soarta le rezervase destinul de ciocli. Mințile lucide au cerut, imediat după alegeri, noii puteri să nu preia de la regimul Iliescu gestiunea, fără un riguros control prealabil al moștenirii. Sigur că Petre Român s-a opus cu ghearele și cu dinții, pentru că avea de ascuns ticăloșii
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
de febră/ sar dintr-un cuvînt în altul/ ca și cucul în cuiburi străine/ mă văd copil sărind pe sloiurile rîului/ din sat/ pe margini corurile voastre de pupile// Pot oricînd să opresc/ procesiunea și să închin un pahar/ cu cioclii lecturii:/ "vă las singuri pe pagină:/ n-am chef să mai vîslesc în locul vostru!"" (Scrisul agonic). Pe urmele existențiale ale celebrilor damnați, de la Poe și Baudelaire la Artaud, George Vulturescu oferă o viziune a ființei rebele care se complace în
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
miracolele cristice, viața cotidiană se descoperă și mai deplorabilă, mai lipsită de zare în jegul și promiscuitatea sa: Treci tu prin jegul căzilor de baie,/ printre bălăriile cartierelor, prin internate,/ printre comedianții din piață, găzari și/ traficanți de borhoturi, printre ciocli,/ veterinari și plasatori de tîrfe// treci și vezi dacă piatra se preface vreodată/ în pîine, dacă apa se preface în vin" (ibidem). În această direcție trebuie văzută și imaginea boemei, cloacă a damnării, cavernă sufletească, scenă adecvată spectacolului liric deboșat
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
îmi mulțumește că am venit etc. Îmi arată o fotografie: descopăr, pentru prima și ultima oară, fața acestui om căruia nu i-am fost nici măcar o cunoștință îndepărtată. Cap viguros, privire neagră pătrunzătoare, causticitate fizică evidentă. În sfârșit, un mic cioclu înecat în costumul lui cenușiu ne invită să-l urmăm. Coborâm în sala în care se află sicriul; ambasadorul spune câteva cuvinte din care reiese că Raicu era un ins redutabil care nu putea fi dus de nas, apoi ascultăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
ne invită să-l urmăm. Coborâm în sala în care se află sicriul; ambasadorul spune câteva cuvinte din care reiese că Raicu era un ins redutabil care nu putea fi dus de nas, apoi ascultăm o sonată foarte lentă. Micul cioclu declară după aceea că, dacă dorim, ne putem apropia de sicriu ca să ne arătăm atașamentul față de cel dispărut. Mă înclin în fața coșciugului gândindu-mă că fac gestul întru gloria mai mare a literaturii. Micul cioclu împinge apoi sicriul așezat pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]