590 matches
-
113 p. [2] ANGHEL, VALERIU, Coloana vertebrală a manualului. Logica didactică. în: Tribînv, 4, nr. 7, 1993, p. 5. [3] ANTONESCU, GEORGETA, Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie. în: Excelsior, 2, nr. 5, 1993, p. 26-30. [4] ANTONESCU, GEORGETA, Nicolae Filimon: Ciocoii vechi și noi. în: Excelsior, 1, nr. 4, 1992, p. 34-35. [5] ANTONESCU, GEORGETA, Octavian Goga: Oltul. în: LLR, 22, nr. 2, 1993, p. 35-37. [6] ANTONESCU, GEORGETA, Tudor Arghezi - întoarcerea la brazdă. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
268] VLAD, Felicia, Limba română - nivel mediu. Interpretare de text. Conversație. Ediția a III-a. Timișoara, TUTV. 1998, 78 p. (UVT). [269] VLĂDESCU, ANDREEA, Marin Sorescu: Iona. în: LLR, 27, nr. 3, 1998, p. 29-31. [270] VLĂDESCU, ANDREEA, Nicolae Filimon: Ciocoii vechi și noi. în: LLR, 27, nr. 1, 1998, p. 29-31. [271] VOICAN, ION; VOICA; ELENA, Limba română. Exerciții pentru admiterea în liceu și facultăți. București, Corint, 1998, 158 p. [272] VOLCEANOV, GEORGE, Dicționar de argou și expresii familiare ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
paremiologică, ironie, realism, morală echilibrată, măsură omenească, a bunului-simț. Complementar rolului jucat de Anton Pann, b. literar românesc își descoperea prin Nicolae Filimon și Ion Ghica fața polemică, dezvăluitoare a unui rău moral-social cu explicații, cel puțin în parte, istorice. Ciocoii vechi și noi (1863) este imaginea înălțării pe scara socială, folosind orice mijloace, a lui Dinu Păturică în, deloc întâmplător, perfectă simetrie cu vertiginoasa ruinare și cădere a postelnicului Andronache Tuzluc. Boierul fanariot este el însuși un parvenit, ridicat pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
fără rădăcini (domnitorul Caragea). Orbirea sa față de manevrele și necinstea feciorului lui Ghinea Păturică este reversul unei ascensiuni sociale rapide, „norocoase”, căreia moleșitul Tuzluc, imprudent, pasiv, vulnerabil, e pornit să-i guste satisfacțiile: bogăție, putere, alcov. Slăbiciunile i le exploatează „ciocoiul fanarioticesc” Dinu Păturică; pe rând ciubucciu, „păzitor” al amantei stăpânului, administrator necinstit al averilor lui, trecând apoi de la masca supușeniei umile la cinism: vânzător de slujbe, sameș hoț, jefuitor feroce, trădător. Există o anumită ironie, amară, în viziunea acestei complementarități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
lumi inconștient agonice, lăsând să se ghicească un aer de impostură, instinctualitate decadentă, pierdere în climatul moral al unui „triumf” precar și narcotizant. E punctul cel mai înalt, în ordine estetică, atins de versiunea dominant polemică, a b. literar din Ciocoii vechi și noi. La rându-i, Ion Ghica a dat în unele pagini din Convorbiri economice și mai cu seamă în Scrisori către Vasile Alecsandri (din 1879 și până spre sfârșitul vieții), cu mobilitatea asociativă și digresivă permisă de forma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
mărunte detalii. Abia căsătoriți, ei vorbesc deja despre divorț. Marlowe e, pe de o parte, stânjenit că trebuie să locuiască într-o casă cu piscină, iar pe de altă parte, nu ezită să-l numească pe servitorul Augustino, cu superioritatea ciocoiului, „Tino”. Întregul demers al lui Chandler e, de altfel, psihanalizabil. Scriitorul a fost împins într-o situație fără ieșire de felul în care se încheiase Playback, dar și de propriile obsesii maritale. Sunt bine cunoscute planurile din ultimii doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Universul copiilor”, „Lumina copiilor”. A mai colaborat la „Universul”, „Convorbiri literare”, dar și la foi modeste, ca „Opaițul satelor”, la calendare și diverse almanahuri. Câteva încercări de istorie literară se apleacă, de preferință, spre clasici: Un plagiat ardelenesc după romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui N. Filimon (1932), Delavrancea. Omul și opera și Eminescu, dramaturg (ambele din 1940). Povestitor „născut”, tânărul debutant învie scene alerte, spirituale (Teatrul lui Buzilă, În nopțile sfinte, Bonurile lui Ali), unde candorile vârstei „neștiutoare” trec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
o clipă a urbei, ambianța balcanică. Trecerea timpului pune surdină, atenuând din exuberanțele comice, în Bună dimineața, băieți! (1972), unde disputa ingenuă clasă-catedră e ecou târziu din Cișmigiu et Comp. SCRIERI: Din țara basmelor, București [1924]; Un plagiat ardelenesc după romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui N. Filimon, București, 1932; Schițele și nuvelele lui Delavrancea, București, 1939; Delavrancea. Omul și opera, București, 1940; Eminescu, dramaturg, București, 1940; Cișmigiu et Comp., București, 1942; ed. București, 1992; Mintea și norocul, București, 1943; Hora anotimpurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
prezintă interes. „Foarte adevărat, comentează cineva, În mediul administrativ, politic și «academic» acest sistem Încă funcționează”. Altă Încurajare: „Foarte bună analiza, de acord, este singurul model de relaționare care a virusat România și care continuă infectarea, chiar și la privați!”. Ciocoi și industriași Preocupat de „sufletul” poporului român, Constantin Rădulescu-Motru, filosof și psiholog, fost președinte al Academiei Române, Încerca - pe la Începutul secolului trecut - să identifice calități și defecte ale poporului român. trăsătura dominantă, credea Motru, ar fi „spiritul de grup”, exprimat prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
român. El a schițat două profile de individ, pe care le-a crezut specifice timpului său. N-a bănuit că acestea se vor „maturiza” și consolida, că vor Împrumuta din trăsăturile fiecărei epoci și că vor diagnostica două atitudini fundamentale. Ciocoiul e tipul Îmbogățitului lipsit de scrupule și de valori morale. E tipul parvenitului, preocupat de strategii pentru a dobândi poziții de putere. E animat „de frenezia puterii, lipsa de ideal și disprețul pentru mulțime”. N-are o ocupație sau o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
putere. E animat „de frenezia puterii, lipsa de ideal și disprețul pentru mulțime”. N-are o ocupație sau o meserie sigură (nu-i un specialist, am zice astăzi) și nici n-are un ideal pentru care să lupte. În „sufletul” ciocoiului nu Încape decât dorința de urcuș (el este „un adorator al puterii”), iar pentru a ajunge acolo, „n-are lege” (nu se conduce după principii, n-are cod de conduită sau de onoare). Motivul ciocoismului Îl Întâlnim la mai mulți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cod de conduită sau de onoare). Motivul ciocoismului Îl Întâlnim la mai mulți autori români, el a făcut carieră strălucită În cultura română. La Nicolae Filimon, trăsături ca viclenia și ambiția, sprijinite de o voință excepțională, fac din Dinu Păturică ciocoiul eficient; ambiția sa de a parveni, de a se Îmbogăți, se exprimă prin mijloace extrem de variate. El lingușește pe cei ce-i sunt utili, e servil cu cei ce au putere (Motru zice: „târâtor cu cei mari”), e ipocrit și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și lipsa de cultură prin toți porii. Recunoști ușor individul de extracție joasă. Mimetic, incapabil să discearnă, mai zice Motru, „el se robește cu ușurința noului gen de viață, care-i exaltă viciile sau relele sale deprinderi din trecut”. Ei, ciocoii, au Împrumutat „tiparele” statelor occidentale, dar nu și „sufletul” lor, adică respectul pentru norme, moralitatea angajamentului. Cum să-i recunoști, dacă se amestecă cu iscusință printre ceilalți, dacă iau culoarea locului? Ei bine, există un criteriu sigur de identificare: sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de acest fel) sau Înșelând pe alții, fără a construi ceva ei Înșiși. Dacă-s În poziții mai joase, practică tehnica „lipirii” de cei ce construiesc, profită de munca altora, căpușesc. N-au lăsat În urma lor nimic. Prin comparație cu ciocoiul, industriașul este tipul constructiv, receptiv la noutate, la descoperirile științei și dornic de schimbare, caracterizat prin disponibilitatea de a consuma energie și creativitate În scopul atingerii obiectivelor sale. În Psihologia industriașului, Motru Îi schițează un portret plin de simpatie: industriașul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care, astăzi, construiește instituții și echipe sau organizații eficiente, unități de producție, laboratoare. El are vocația construcției instituționale. Pornind de la atât de actualul Rădulescu-Motru, care a identificat cuplul ciocoi/ industriaș, putem gândi În aceeași paradigmă vremurile noastre: speculant versus. constructor. Ciocoiul de azi e la fel ca cel al lui Motru: Își schimbă stăpânii după nevoi, Își abandonează tovarășii, Înșală Încrederea tuturor, n-are scrupule; Își consumă energia În combinații, toate spre folosul propriu. Industriașul e, prin comparație, un individ anost
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rotundul lumii” și să comunice și altora experiențele sale, Ion Codru Drăgușanu judecă critic tot ce vede, descoperă Închistarea și naivitatea unora, analiza lui e caustică, dar oferă și prilejul de a privi altfel ce a lăsat În urmă, firea ciocoilor lingăi, de exemplu. El este un observator-participant, În accepțiunea psihosociologiei moderne, un călăuzitor și ctitor de conștiințe. Deși are standarde sociale personale, dobândite În contextul de formare după cunoașterea altor identități, individul nu mai este atât de legat de normele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lui: “Iară-mă, în sfârșit, ajuns în pământurile făgăduinței; am pus mâna pe pâine și pe cuțit; curagiu și răbdare, prefăcătorie și iușchiuzârlâc, și ca mane voi avea și eu case mari și bogății ca ale acestui fanariot.” (N. Filimon Ciocoii vechi și noi) b. “Ce ridicol am fost cu concepția de viațăse gândi apoi, deodată, Apostol. Cum nu mi-am dat oare seama că o formulă neroadă nu poate ține piept vieții niciodată? (...) Marta nu m-a îndemnat niciodată să
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
și Al. Donici, iar D. Bolintineanu traduce din Anacreon, alți autori de versuri fiind D. Dăscălescu, Radu Ionescu. Și proza este inegală: narațiuni ale lui G. Crețeanu, Pantazi Ghica, dar și Câteva ore la Snagov, memorialul lui Odobescu, ori romanul Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, apărut mai întâi aici. Se distinge printre contribuții și studiul Principiele criticei, în care Radu Ionescu premerge lui Titu Maiorescu prin idei de sursă hegeliană despre specificul artei și al criticii. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
pusă la zid ca "reacționară", opunându-se progresului capitalist al României moderne, deci sincronizării rapide, de care avea nevoie ca de aer. Ba, Ioan Petru Culianu acuza, în bloc, literatura română că e reacționară, începând chiar cu primul roman valoros Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon și până la Slavici, Rebreanu, Marin Preda. Argument: Filimon a discreditat "parvenitul", singurul tip social progresist, constructor de capitalism, luând, în schimb, partea boierimii conservatoare și reacționare, înrădăcinată în tradiție și imobilă. Se conturează, altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o onoare ca oamenii să aibe încredere în el, să aibe posibilitatea de a lăsa ceva bun în urma sa. Așa se prezintă starea de fapt într-o țară normală, civilizată. Dar la noi, acum 23 de ani, o lichea bolșevică (ciocoi pribeag adus de vînt) s-a băgat în față ca să mintă cu nerușinare populația, a organizat diversiunea cu ,,teroriștii lui Ceaușescu” în care au murit 900 de oameni, și împreună cu haita de golani comuniști s-au pus pe un jaf
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
reeducate acolo unde, pentru că nu știe nici o meserie, să fie pus la spălat closetele, asta pentru ca pentru prima dată în viață, acest individ să facă ceva util pentru societate. Dar Iliescu nu este singurul, el reprezintă doar arhetipul haitei de ciocoi clocite timp de zeci de ani de către regimul bolșevic. Majoritatea oamenilor nu sînt în stare să înțeleagă ce se întîmplă astăzi în țară, nu sînt conștienți că totul se datorează acestei haite de jefuitori. S-a lucrat în stil organizat
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
avarul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimei de veacuri moștenită; Dar nu vrea răzășimea să-i vândă - al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor". Romanul „Ciocoii vechi și noi" de N. Filimon în care gloatele țărănești fac demonstrație „justițiarului" Dinu Păturică, cunoscutul poem „Noi vrem pământ" publicat de George Coșcuc cu doar 13 ani înaintea răscoalelor din 1907 sunt avertismente severe adresate clasei stăpânitoare: „N-avem
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă, vândut-au toate ținuturile la Cochii-Vechi ciocoilor, ca goștina de oi pre oamenii cei fără de pecetluituri de ruptă, de nu putea scăpa nici un becisnic de om pe nicăieri să nu ia pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a doua domnie, când țara se obișnuise și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
V. Păcățian, C. Băilă, precum și lui Alexi. Culegeri de folclor, realizate, ca atâtea altele în epocă, fără vreo preocupare metodică sau științifică, publică N. Petra-Petrescu și C. Băilă. În foiletonul revistei Th. Alexi e prezent cu un amplu roman istoric, Ciocoii, pastișă inabilă după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon; tot el mai publică Amor în veacul crâncen, de asemenea roman de inspirație istorică, iar Virgil Onițiu, A. Vlaicu, N. Petra-Petrescu, I. Pop-Reteganul, N. Popilian, Emilia Lungu, Ion Broju
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
precum și lui Alexi. Culegeri de folclor, realizate, ca atâtea altele în epocă, fără vreo preocupare metodică sau științifică, publică N. Petra-Petrescu și C. Băilă. În foiletonul revistei Th. Alexi e prezent cu un amplu roman istoric, Ciocoii, pastișă inabilă după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon; tot el mai publică Amor în veacul crâncen, de asemenea roman de inspirație istorică, iar Virgil Onițiu, A. Vlaicu, N. Petra-Petrescu, I. Pop-Reteganul, N. Popilian, Emilia Lungu, Ion Broju și Gr. Sima al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]