587 matches
-
degradant, punând totul pe seama umorului involuntar. Domnia Sa și-a dezvoltat nu numai crezul didactic al cultivării deșteptăciunii prin simțul umorului, dar a evoluat într-o splendidă diatribă asupra umorului totalmente involuntar, același ca pe vremea tradiționalelor lupte ale intelectualilor cu ciocoii: Umorul pe care-l produc politicienii avizi ce s-ar dori potentați, alături de potentații stupizi ce se doresc politicieni. Dar întrebarea care se pune oriunde, numai la Consiliul Audiovizualului nu, întrebarea celor care ne-am săturat să luăm în râs
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
în vâltoarea politicianistă. Participă zilnic ca ziarist la Camere, fiind martor la toate luptele politice ale timpului. Dar ,,Timpul” devine tribuna lui de luptă împotriva tuturor nenorocirilor care cuprinseseră această țară. Articolele lui de la ,,Timpul” încep să deranjeze atât pe ciocoii de la Junimea, regalitatea, cât și stăpânirea austro-ungară care pune pe urmele lui o sumedenie de spioni. De aceea toți care i-au lăudat poezia lui în timpul vieții, n-au zis un cuvânt despre activitatea lui jurnalistică. Așa zisele pete gri
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
cele asemenea ale unui alt text din gazeta din data de 4 iunie: "ȚĂRANII SE PLÂNG. EFECTUL? MIRAREA UNORA ȘI NEMULȚUMIREA ALTORA". Lucru ce era de așteptat. Nu însă și de dorit. Fiind vorba de acelasi individ. Nu din speță ciocoilor vechi sau noi.(?) Nu? Nu și nu. Ci de un fel de ,hai să-i zicem, patron zonal. Care mi-a și zis.Răspicat : DIO, SĂ NU TE MAI LEGI DE OAMENII MEI! (Ați auzit bine : OAMENII LUI!) Scrie mai
DEŞERTUL DE CATIFEA (103) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352309_a_353638]
-
învață zisul de sine Românul, precum vă ține țintarul; ieșiți cu furiile pe uliță, armați-vă cu cuțite ascunse, cu pietre, ucide-ți tot că e demn de voi, dacă până la unul, țara astăzi nu mai e locuită decât de ciocoi; să nu mai rămâie până la unu din câți v-au făcut vreun bine sau v-au dat vreodată vreun pahar cu apă pe patul frigurilor. Începe-ți de la mine. Ruine au rămas casele de unde a ieșit constituția de la 1848. Duceți
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
de ani, căruia nu-i ajungea pensia de 8.000 (opt mii) de lei ce o avea, conform mărturisirilor sale. Tot anul cât ne-a stat la catedră, ne-a povestit cum „a bătut el cu pumnul în poartă la ciocoi” și „de câte ori a fost arestat” până la „izgonirea Regelui” și instaurarea primului regim „democrat comunist” condus de „tovarășa Ana Pauker”... Când îl mai luam peste picior − căci majoritatea eram oameni în toată firea și ne cam deranja minciuna −, el se enerva
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
Pauker”... Când îl mai luam peste picior − căci majoritatea eram oameni în toată firea și ne cam deranja minciuna −, el se enerva pe noi și devenea „dur”. Dar colegii mai tineri îl rugau repede să ne mai povestească întâmplări „cu ciocoii” și se calma instantaneu... „Vai de Țara noastră, săraca, ce-a ajuns!” - îmi aminteam eu de răbufnirile lui tata - Dumnezeu să-l odihnească! − ...un „incult” dealtfel, care a învățat după Biblie patru limbi, dintre care una i-a și salvat
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
bolșevismului, căci a trage foloase publicitar-instituționale ca atitudinar de profesie e altceva decât Luminarea Poporului de către postacii publici subcomentatori webistici în perspectiva Marii Recuperări prin geniul obligat de Copleșitoarea Complexitate Coco al tuturor contributorilor onești. O reflecție calmă pe tema Ciocoii vechi și Noi te înfiorează că Lista asta de colaboraționiști în Epoca Mooye, cu Dușmania sau cu Cleptocrația, acum după 1989, a devenit mai fascinantă decât lista aia a sprijinirii Securității și Căgăbăului atunci înainte, da, sprijinire, o estimare basarabeană
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
român-străin. După atâția fals extremiști cu voie de la poliția de azi și de la securitatea de ieri și de mâine a Imposibilei Lustrații e suficientă Scânteia/Iskra, chiar dacă i-ai îmbuibat superstițios numele în Adevărul/Pravda, spre spaima atâtor boieri și ciocoi e îndestul să se ridice, dintre postacii disprețuiți, un Tudor Vladimirescu (guru 1821 boierului Dinicu Golescu întru satori, occidentalizare și milă Aufklärung de populație 1826), să le reexplice îmbuibaților și complicilor lor, veri de ce neam ar fi, analiști sau intelectuali
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
căreia, iată, ne-am manifestat votul. E rușinos, e chiar jalnic pentru intelectualul adevărat să se ajungă a i se spune că este „intelectualul cutărui, sau cutărui politician”. Intelectualul care nu ascunde în el o înclinație de vechil, sau de ciocoi, nu are dreptul să fie omul cuiva, tocmai pentru că, intelectualicește el provine din vocația de a se manifesta în cadrul înțelegerii unor doctrine și a alegerii raționale a uneia dintre ele. Alegere pe care are și obligația să o explice semenilor
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (7) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355234_a_356563]
-
tineri să-și ia zborul cum ne-am luat și noi la timpul nostru. Cei care au vii, nu vor să renunțe la ele și să planteze soiurile comunitare. Să facă asta fermierii că s-au umplut de bani ca ciocoii altădată. După ce mor, să facă ce-o vrea cine-o veni după mine. Dar nici ăla n-o să facă ce vrea el, ci cum l-or sili ăștia noi. Cazanele de țuică vor dispare și ele, chiar dacă este vorba numai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
ale postecembrismului românesc: „A fi mare nu-i mirare,/ a fi om e lucru mare...” Chiar așa, căci în aceste timpuri de mare restriște pentru grosul românilor, în care legile morale și sociale sunt sistematic umilite de nerușinarea sfidătoare a ciocoilor vechi și noi, lesne-i să ajungi mare (a se citi ștab cu funcții decizionale) prin tridimensionalul sistem fraudă-mită-neobrăzare, continuu perfecționat de marea știință a corupției de pe aceste meleaguri, dar practic este imposibil să mai rămâi om după ce te-ai
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
În decursul ireversibil și fugar al timpului așteptăm să ne fie mai bine, să trăim într-un mediu onest și să ne atingem idealurile pentru care străbunii noștri și-au dat viața: unitate, libertate, independeță, prosperitate și pace. Din păcate, ciocoii moderni, oportuniștii și snobii se înghesuie să își facă apariția în locuri în care ar trebui să fie oameni cu adevărați patrioți și serioși care știu să își respecte cuvântul dat și cu pregătire adecvată. Îmi amintesc ce spunea odată
DESPRE PREOCUPĂRI ŞI ACTIVITĂŢI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369817_a_371146]
-
din vii. Pâmântu-i secat, dar cu lacrimi amare Bătrânii-l udară în vara ce-a fost; Rămas-au sărmani, sfâșiați crunt de fiare, Copiii-s plecați prin străini, pentr-un rost, Mi-e neamul sărac, cât de tristă e țara Ciocoii cei noi se-mbuibară pe rând Din pântecul ei, i-au lăsat doar povara, Bir greu, umilință și pruncii plângând. Doamne, te rog, ocrotește-mi meleagul Țâșnească din stâncă iar spirit de daci Deschide-ne poarta, ne-arată drumeagul Căci
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
aur cu sute de mii de ha., Paltin Sturdza-altoitul cu peste 40 000, Culiță-Tărâță-de fag, cu zeci de mii de ha., Olimpia a M-rii Agapia, care se judeca cu satele să le i-a pământul de sub case și alți mulți ciocoi neaoși și nemeși cu alte zeci de mii de ha... Simtul ridicolului a disparut cu desavarsire atunci cand aveți pretenție și la formulele de adresare: majestățile lor...,altețele lor regale, augustisime... Augustă persoană, poate, căci Marea Trădare a Nației a avut
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
preface că își pierde luciditatea își revine și se declanșează o nouă serie de conflicte. E implicată în demersul epic și fiica lor, care are un mariaj nefericit cu escrocul Grig, un personaj din stirpea lui Dinu Păturica, din românul „Ciocoii vechi și noi”, al lui Nicolae Filimon, Tănase Scatiu, din românul omonim al lui Duiliu Zamfiresu, Stanica Rațiu, din „Enigmă Otiliei”, arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, un avocat fără procese, Iancu Urmatecu din „Sfârșit de veac în București
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
Pamflet > CIOCOII Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Se spune, mă rog frumos, Că de sus privind în jos Se cam simte un miros. Cu nas fin, i-a deranjat Pe ciocoi și- au decretat Că țara asta-i de rahat. Să uite oare c-au mâncat S-ajungă mari, când erau mici Și ei totuși de aici? C-aici sunt cei care i-au dus, Prin votul lor pân-au ajuns
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
dupa vot din nou le puți. Și poți să-i crezi dar e păcat, E mult prea greu de curate O clasă plină de rahat Ca tu să speri că s-au schimbat . Emil Șușnea București Mai.2012 Referință Bibliografică: Ciocoii / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879, Anul VI, 22 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
CUPRINDE ȘI SFÂNTĂ BASARABIE MARTIRA ! JURAM, PE OLT, PE PRUT, PE TISA, PE MUREȘ, BISTRIȚA ORI NISTRU, PE CRIȘ, PE SIRET, PE TÂRNAVE, PE JIU, PE ARGEȘ ȘI PE ISTRU: CĂ NU VOM MAI RABDĂ TRĂDĂRI SAU SAMAVOLNICE FĂRĂDELEGI ALE CIOCOILOR CE NE BÂNTUIE, SUB IUDE, PREȘEDINȚI ȘI REGI ! JURAM, PE LIMBA NOASTRĂ SFÂNTĂ, PE VECHII CTITORI ȘI CAZANII, PE SFINȚII TEMNIȚELOR CRUNTE, PE HRISOVUL SFINTELOR LITANII ! JURAM, PE AIUD, GHERLA, TÂRGȘOR, PITEȘTI, JILAVA, MISLEA ȘI CANAL, SĂ PUNEM IARĂȘI ROMÂNIA
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
de politețe dumneavoastră, a persoanei a II-a plural a verbelor, a substantivului în vocativ onorabile „împrumutat din vorbirea parlamentară la începutul epocii liberale” (Vianu 1968: 255) „Da, tocmai astă-seară citeam cu nenea Nae, în gazeta dumneavoastră, cum scriți despre ciocoi [ ... ].”; „Mă rog, onorabile, eu îmi cer iertare, știți că poate, adineauri, cum țin eu la ... poate, v-am adus un afront; dar e și vina dumneavoastră; nu știam că veniserăți pentru Zița ... ”. Are o conștiință a vinovăției, încearcă să repare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
preface că își pierde luciditatea își revine și se declanșează o nouă serie de conflicte. E implicată în demersul epic și fiica lor, care are un mariaj nefericit cu escrocul Grig, un personaj din stirpea lui Dinu Păturică, din romanul „Ciocoii vechi și noi”, al lui Nicolae Filimon, Tănase Scatiu, din romanul omonim al lui Duiliu Zamfiresu, Stănică Rațiu, din „Enigma Otiliei”, arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, un avocat fără procese, Iancu Urmatecu din „Sfârșit de veac în București
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
să-i înțelegi înveți/ Iar un zâmbet cald te face, dintr-o dată, să te-mbeți.// Când iubești, cu încântare poți ținti spre viitor/ Căci iubirea te preschimbă din pietroi în fulg ușor./ Într-un veac în care banul este un ciocoi hapsân -/ Vreau iubirea să-mi domine sufletul - ca un stăpân.” (Cântec despre dragoste) Amurgul și răsăritul, luna și soarele fuzionează în cel mai sfânt decor care descrie frumusețea răvășitoare a iubirii, sfințită cu rouă și senin. Se contemplă un peisaj
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au mâncat starea stăpânilor lor, ce nu i-au lăsat să moară în mizerie, căci boierii adevărați erau cu călimări la brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
Noiembrie 2000= O zi grea și luuungă am avut azi când am împlinit 27 de ani de la nunta noastră. Am fost mereu cu gândurile acasă, răscolind amintirile de la cununia religioasă, făcută pe ascuns, să nu ne afle partidul unic cu ,,ciocoii vechi”. Apoi, am rememorat momentele de neuitat: cum am cerut iertare părinților mei, alaiul și drumul după mireasă, apoi la Căminul cultural cu muzica și solista Nicoleta Vasilovici, de la Ansamblul Ciprian Porumbescu. Primii fulgi de zăpadă și petrecerea frumoasă, până
PREA SCUMPA MEA MIREASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358159_a_359488]
-
a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
bani, nici loc de muncă! Păi la așa paranghelie, Ce să mai faci tu, Românie? Când te-aliniază-n UE, NATO, Dator ți-l scoate și pe tato, Îți ia resursele, de tot, Te scoate hoț, și idiot, Și patrioții rămân ei, Ciocoi, sultani, emiri și bei! Aho, aho, și-aș mai ura, Să vă mănânce dragostea, Și ca să vă schimbați și traiul, Să vă mănânce, Iude, Raiul! Și v-am urat cele frumoase, La toți cu țara ... . C. TĂNASE! 9 decembrie 2011
PLUGUŞORUL LUI C. TĂNASE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359554_a_360883]