804 matches
-
1,5 cun sub apofiza spinoasă D5) timp de șapte minute fiecare. • Aparatul cardiorespirator Plămâni: Lo Fa pe 9P (la baza osului trapez) și 13V ( la 1,5 cun sub apofiza spinoasă D3) timp de șapte minute fiecare. • Stimularea sistemului circulator secundar Splină: Lo Fa pe 6Sp (3 cun deasupra maleolei interne, pe linia osoasă tibială internă) și 20V (1,5 cun sub apofiza spinoasă D11) timp de șapte minute fiecare. Ficat: Lo Fa pe 8F (în mușchiul semi-membranos, deasupra plicii
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
3 cun sub ombilic, pe linia mediană; • 25S, situat 2 cun în exteriorul ombilicului; • rinichi/vezică 7R, situat 2 cun deasupra maleolei interne și la 1 cun în interiorul tibiei; • 3VC, situat la 4 cun sub ombilic, pe linia mediană. Sistemul circulator respirator Protocol Acest masaj are ca scop atât favorizarea mișcărilor respiratorii, cât și constituirea Xiong Qi-ului. Cele mai potrivite momente când poate fi efectuat sunt: • în timpul digestiei și • între orele 17 și 19. Principiu: efectuarea unui masaj de tonifiere în
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
apărare, precum și rolul acestora în organizarea spațiului pe un teritoriu dat. Printr-o extrapolare mentală comparativă a organismului teritorial cu un organism viu, cele două categorii de subsisteme adaugă cadrului geopolitic clasic (abordat în capitolele anterioare) segmentele sistemului nervos și circulator - componenta infrastructurilor critice, respectiv a sistemului imunitar - componenta de apărare. Aplicat la scara spațiului arabofon acest model de analiză strategico-teritorială surprinde imaginea realistă a potențialului strategico teritorial al fiecărui stat, dar și a domeniului arabofon în ansamblu. De asemenea, este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de puncte. - forța musculară (lombară, scapulohumeralăă bună în raport cu greutatea corporală. La această vârstă controlul medical este mai complex fiind efectuate chiar radiografia toracică, examenul de laborator hemoleucograma, V.S.H, probe hepatice, anamneza care va urmări depistarea afecțiunilor ireversibile ale sistemului circulator, respirator, osos și muscular. La această vârstă nu se poate vorbi încă de o dezvoltare care să permită stabilirea unui tip constituțional optim. Criteriul pregătirii fizice constă din probe și norme de control de pregătire fizică pe uscat alcătuite din
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
ta... Ce poți face pentru potența ta? Funcția erectilă a unui bărbat depinde de o serie de as pecte ale să nă tății sale, precum: un sistem nervos integru, mai ales în zona sacrală a mă duvei spinării; un aparat circulator sănătos, mai ales în regiunea ar terelor din zona pelvină; un metabolism bun, mai ales ferit de diabet și alco olism; o viață fără droguri și medicamente sedative. În ceea ce privește masturbarea, ea nu afectează funcția erectilă decât dacă este practicată în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
timusul și are culoarea verde. 5. Chakra plexului solar - este localizată chiar sub stern, reprezintă centrul tuturor emoțiilor noastre și este asociată culorii galbene. 6. Chakra sacrală - este localizată pe abdomen, sub ombilic, influențează pielea, organele de reproducere, rinichii, sistemul circulator, sistemul limfatic și are culoarea portocalie. 7. Chakra bazală - este localizată la baza coloanei vertebrale, controlează vitalitatea generală a organismului, nivelul de energie și îi este atribuită culoarea roșie. În mod obișnuit, terapia energetică include metode de sporire sau stimulare
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
și a anumitor rețete prescrise de medicii specialiști. Ea poate fi profilactică (preventivă) sau curativă. Scopul dietei alimentare este menajarea și protejarea organelor interne, în primul rând a celor care participă în mod direct sau indirect la digestie, a sistemului circulator etc. Legumele și fructele ocupă în mod normal cca. 14-17 % din valoarea calorică a rației alimentare. Copiii, femeile gravide sau cele care alăptează, precum și muncitorii din sectoarele poluate sau toxice, ar trebui să consume proporția maximă (17%). Nu se recomandă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
alte procedee culinare. Tripsin inhibitorii sunt substanțe de natură globulinică, care pot bloca activitatea acestei enzime secretate de organismul uman pentru a hidroliza peptidele în aminoacizi.. Hemaglutininele sunt albumine care au efect anticoagulant, dar care provoacă aglutinarea hematiilor, în sistemul circulator sangvin. Fazina (din fasole) este o hemaglutină termolabilă, inactivată prin încălzire sau fierbere. Valoarea biologică a proteidelor este dată de conținutul lor în aminoacizi esențiali. Considerând valoarea biologică a laptelui egală cu 100, proteidele din cartofi au valoarea biologică 75
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
66). în plus, semnificația afectării organelor țintă în determinarea riscului global depinde de cât de riguroasă este evaluarea acesteia, în funcție de metodele disponibile; de asemenea, există markeri adiționali ai afectării organelor țintă, ca de exemplu markerii disfuncției endoteliale sau markerii colagenici circulatori care nu au fost menționați datorită dificultății cuantificării lor, a importanței prognostice insuficient stabilite sau a unor probleme practice (disponibilitate redusă, dependență crescută de calitățile operatorului, lipsa standardizării, necesarul de timp, procedee invazive, costuri etc.). în plus, pot exista limitele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
footnote> de deces. Pentru determinarea structurii deceselor pe cauze, se utilizează mărimile relative de structură. În România, INS analizează intensitatea mortalității pe următoarele grupe mari de cauze de deces, enumerate în ordinea descrescândă a ponderilor în total: − boli ale aparatului circulator; − tumori; − boli ale aparatului respirator; − boli ale aparatului digestiv; − boli infecțioase și parazitare; − accidente, otrăviri, traumatisme; − alte cauze. 2.4. Indicatorii mișcării migratorii a populației Așa cum arătam anterior, evoluția în timp a numărului și structurii populației este rezultatul atât al
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
mii de decedați în 1990), trebuie precizat faptul că evoluția nefavorabilă a acesteia a fost rezultatul interferenței scăderii nivelului de trai, degradării serviciilor medicale, cu accentuarea îmbătrânirii demografice. Decesele înregistrate în ultimii ani au avut drept cauză principală bolile aparatului circulator și tumorile, ponderea deceselor înregistrate din aceste cauze fiind în anul 2010 de 60% și respectiv 18,3% în totalul deceselor. Paradoxal, în România, ca de altfel și în alte țări, creșterea mortalității generale a fost însoțită de creșterea continuă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie un semnal de sațietate. 11. Sistemul circulator Circulația sângelui în corpul uman este realizată de către un sistem funcțional specializat, numit aparat cardiovascular. Scopul său funcțional final este de a asigura un aport adecvat de oxigen și nutrimente pentru toate celulele organismului și de a îndepărta produșii finali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici CO2 și alți produși finali de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese ar avea loc numai prin difuzie, în special aportul de oxigen, ele nu ar putea susține activitatea metabolică intensă a celulelor umane. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să ajungă la creier sau la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Dacă considerăm sistemul arterial pulmonar ca o coloană continuă de sânge, diferența de presiune între vârf și baza plămânului (30 cm) este de aproape 30 cm H2O ~ 23 mm Hg. Aceasta este o diferență mare de presiune pentru un sistem circulator de joasă presiune cum este circulația pulmonară și efectele asupra debitului regional sunt puternice (fig. 84, după West D. J.). La vârful plămânului (zona 1) presiunea arterială pulmonară este sub presiunea alveolară (capilarele se închid la presiune atmosferică). Dacă acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie un semnal de sațietate. 11. Sistemul circulator Circulația sângelui în corpul uman este realizată de către un sistem funcțional specializat, numit aparat cardiovascular. Scopul său funcțional final este de a asigura un aport adecvat de oxigen și nutrimente pentru toate celulele organismului și de a îndepărta produșii finali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici CO2 și alți produși finali de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese ar avea loc numai prin difuzie, în special aportul de oxigen, ele nu ar putea susține activitatea metabolică intensă a celulelor umane. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]