232 matches
-
un foarte entuziast articol în „Neamul românesc”. * Cartea vremii Cartea vremii apare în perioada 1918‐1919 la Bârlad și provine din Revista critică care‐ și ia numele în 1916 de la revista Cronica Moldovei, aceasta încetându‐ și apariția. 298 Cireșarii Revista cireșarilor, publicație cu activitate la Bârlad în anii 1983 - 1989, editată de Cercul de creație literară și presă de pe lângă Clubul elevilor, care a evoluat „în atmosfera imprimată de cunoscutul roman al scriitorului de origine bârlădeană Constantin Chiriță.” „Revista cireșarilor” a apărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cireșarii Revista cireșarilor, publicație cu activitate la Bârlad în anii 1983 - 1989, editată de Cercul de creație literară și presă de pe lângă Clubul elevilor, care a evoluat „în atmosfera imprimată de cunoscutul roman al scriitorului de origine bârlădeană Constantin Chiriță.” „Revista cireșarilor” a apărut în 10 numere și a fost apreciată ca una dintre cele mai bune publicați i ale elevilor de la cercurile de creație care funcționau la Casa Pionerilor și Șoimilor Patriei din Bârlad Începând cu numărul 11/1989 revista va
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în 10 numere și a fost apreciată ca una dintre cele mai bune publicați i ale elevilor de la cercurile de creație care funcționau la Casa Pionerilor și Șoimilor Patriei din Bârlad Începând cu numărul 11/1989 revista va părăsi numele „Cireșarilor” și va deveni „Pagini de jurnal.” (Constantin Chiriță fugise din țară). În 1986 ea se redacta sub îndrumarea poetului Cristian Simionescu și cu îngrijirea grafică a lui Vasilian Doboș. Printre copiii care făceau literatură în paginile acestei publicații amintim pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Chițiga, Cătălin Obreja, Marcela Moraru ș.a. Rubricile „Debut”, „Invitații noștri”, „Palmaresuri”, „Traduceri din lirica germană”, „Gemenii” ș.a. găzduiau și condee din alte județe: Botoșani, Năsăud. * Participanții la Festivalul Național „Cântarea României” din 1986, laureați la concurusul „Tinere condeie”, unii dintre „cireșarii” de la Bârlad, coordonați de poetul Cristian Simionescu au fost cuprinși cu o selecție de poezii în volumul „Pace pentru planeta albastră”, realizată de profesorul dr. Tudor Opriș. Grupate sub genericul „Ferestre spre lume”, versurile copiilor, participanți și la alte concursuri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei tematică cere aceasta. * Pagini de jurnal Pagini de jurnal,publicație editată de Cercul de creație literară și presă de la Clubul elevilor din Bârlad, începând cu noiembrie 1989, fiind o continuare a ceea ce a fost în perioada 1983‐1989 „Revista Cireșarilor”. * Pagini literare Pagini literare, revistă literară și de cultură generală, apare lunar, anul I nr. 1, septembrie 1934, dir ector Lazăr Beneș, redacția și administrația în Puești ‐ Tutova, 12 pagini. În singurul număr care apare - septembrie 1934 - revista încunoștiințează cititorii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1916 .................................287 Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294 Calendar de perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
le asumă, trăind aventuri imaginare alături de eroii preferați sau descoperind universul științelor și adevărurile lor fundamentale. Așa se întâmplă, de pildă, cu personajul narator din Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade, cu eroii lui Ionel Teodoreanu (La Medeleni), cu Cireșarii lui C. Chiriță etc. Eu consider, însă, că setea de cunoaștere nu dispare după anii de școală, întrucât viața ne confruntă cu mereu alte provocări, pe care le depășim prin cunoaștere. În al doilea rând, cunoașterea reprezintă temelia oricărui progres
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune sau Răpciuni În luna lui Răpciuni / Cad copiii pe tăciuni"), apoi Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), Brumari sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu, brumar, brumar mare și promorariu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu, brumar, brumar mare și promorariu; decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le asumă, trăind aventuri imaginare alături de eroii preferați sau descoperind universul științelor și adevărurile lor fundamentale. Așa se întâmplă, de pildă, cu personajul narator din Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade, cu eroii lui Ionel Teodoreanu (La Medeleni), cu Cireșarii lui C. Chiriță etc. Eu consider, însă, că setea de cunoaștere nu dispare după anii de școală, întrucât viața ne confruntă cu mereu alte provocări, pe care le depășim prin cunoaștere. În al doilea rând, cunoașterea reprezintă temelia oricărui progres
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
market' și mă prăvălesc pe fotoliu în hohote nestăvilite, sub privirea mirată a nepoțelei mele care mi se alătură pe dată iar râsul inundă încăperea preț de câteva minute, acompaniat de ropotul ploii demențiale.. Mama Senciuc Încă de pe la sfârșitul lui cireșar, parcă ne dădeam întâlnire, în cimitirul evreiesc aflat la capătul străzii Broșteni, din vechiul târg al Fălticeniului. Apăream unul câte unul, la ușa Domnicăi Senciuc, o ucraineancă bătrână,cu fața veselă, mama a 6 copii, care administra cimitirul evreiesc și
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
exact la locul unde și-a ascuns cea mai tare enigmă din roman.“ „Felicitări, dom’ profesor. Așa este. Cum ați descoperit cheia?“ Punctasem decisiv. Tânărul Lupu se bucura sincer, sportiv, cu respect. Poate și cu puțină invidie. „Parcă suntem în Cireșarii, volumul patru!“, s-a enervat Maria. „Lămuriți-mă și pe mine ce-ați găsit și de ce e atât de important?“ Ne-am apropiat toți trei scaunele de masă, aproape în același timp. Ospătarii ne dădeau târcoale, cu meniurile ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ghioceii, toporașii și brândușele. Și împreună au avut trei flori: Martie (Mărțișor), Aprilie (Prier) și Mai (Florar). VARA prinse drag și ea de SOARE, și holda de grâu le-a fost casa și împreună au avut trei raze aurii: Iunie (Cireșar), Iulie (Cuptor) și August (Gustar). TOAMNA îl îndrăgi pe Belșug, când crengile copacilor se aplecau să mulțumească pământului pentru roade. Și nu după mult timp avura împreună și ei trei mere roșii: Septembrie (Răpciune), Octombrie (Brumărel) și Noiembri (Brumar). IARNA
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
că refractarii ideii unei Uniuni pariziene a scriitorilor români se temeau de „infiltrații”! Într-adevăr, se auzeau voci din grupul amintit mai sus care clamau: „Ce ne facem dacă Chiriță ar voi să fie și el membru?!” C. Chiriță, autorul Cireșarilor, căsătorit cu o Nemțoaică, se afla exilat În R.F.G. și ceea ce ignorau cârtitorii la adresa lui era faptul că, În ultimele decenii, fostul scriitor stalinist dăduse clare dovezi de bună colegialitate literară, fiind cel mai adesea de partea celor care cereau drepturi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și radioul difuzau, zilnic, știri de pe frontul de la Iași, tot mai îngrijorătoare. „...La nord de Iași inamicul a atacat din nou, sprijinit de aviație și numeroase blindate...” Grija pentru cei rămași acolo... era ucigătoare. ...Veni și luna iunie... luna lui Cireșar... Era duminică... de Sfânta Treime. Soarele ardea în dreptul amiezii, prea tare pentru începutul de iunie... Slujba se sfârșise. Văzduhul răsuna de dangătul clopotelor. În glasul lor de bronz, se simțea o putere neînțeleasă... o taină liniștitoare. Încă de dimineața, satul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o violență de neînchipuit, transformându-l în mormane de moloz și ruine...” Vestea, pentru noi... a fost năucitoare. Și sătenii din spirit de solidaritate umană, sufereau alături de noi, și asta se vedea cum durerea li se așternuse pe chip. Luna Cireșarului venise, parcă, să ne frângă tihna. Seara, în dormitor cu lumina stinsă, doborâți de durere și tristețe, nu mai povesteam ca în alte seri amintiri și întâmplări fel de fel, până când ultimul cădea doborât de somn. Le ascultam răsufletul și-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Deodată intru într-o încăpere cu 13 uși. Am deschis una și am întâlnit-o pe Vitoria Lipan, plângând alături de baltagul plin de sânge cu care a fost omorât Nichifor. Am intrat în altă sală, unde m-am întâlnit cu Cireșarii, dar i-am lăsat să-și continuie expediția la Peștera Neagră, m-am întâlnit cu Goe, supărat că și-a pierdut biletul, l-am văzut și pe Ionel Popescu, plin de dulceață, m-am întâlnit cu Alice și Iepurele Alb
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de dulceață, m-am întâlnit cu Alice și Iepurele Alb, mai târziu cu Regina Neagră, cu Dănuț care tocmai se întorsese la părinții lui, la Medeleni, m-am întâlnit cu Cosette, Gavroche și alții. Când am vrut să le spun Cireșarilor că Tic le ascultă planurile, a sunat ceasul și m-am trezit. Am înțeles din acest vis că o carte este o potecă presărată cu pietre scumpe, ducând către Paradisul cunoașterii. Citește și nu vei regreta ! Din carte, învață, căci
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la Sarmisegetusa, (Hunedoara); Cireșu - Sărbătoarea peșterii de la Topolnița, Ilovăț - Nedeea Mehedinților (luna mai, la Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului (ultima duminică din mai), Cisnădie - Cireșari (iunie), CÎrțișoara - Întîlnire pe Transfăgărășan (24 august), Jina de Sus pe muntele Jina (ultima duminică din iulie), Săliște - Întîlnirea junilor (ultima săptămînă din decembrie) (Sibiu); Horezu - Cocoșul de Hurez (a treia duminică din iunie), Călimănești - Pe urmele Cozei (iulie) și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În stil romanic (Cisnădioara), 1223; - săpături arheologice: monede din epoca romană; - expoziție muzeală permanentă din 1974 cu profil tematic unic (istoria, meșteșugul) amenajată În cetate; - muzeu sătesc În satul Cisnădioara (ceramică, textile, port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru de fabricare a covoarelor persane; - tabăra Cisnădioara; - pensiuni turistice. CÎRTIȘOARA. - m. m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
amendamentele PDL au fost agreate atât de reprezentanții MECTS, de cei ai sindicatelor și de toți membrii Comisiei de Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților. (mai 16, 2010) Omagiu dascălului român... Mărul... concordiei Îmi place iunie, luna lui Cireșar. Și-mi plăcea și odinioară, când, spre sfârșitul ei, dăscălimea era de-a binelea gratulată, cu flori și premii, c-un cuvânt de slavă pentru munca ei, de cele mai multe ori - răbdătoare și anonimă. La Ziua Învățătorului. Omagiu pururea Domnului Trandafir
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
rămas cât timp a trăit ziarul. Ziarul Românul păstrează încă vechea nomenclatură a lunilor anului. În fruntea articolului întâi - „editorialul“, cum se spune în Franța, articolul de fond, cum se spune la noi - citim tot: călindar, făurar, mărțișor, priar, florar, cireșar, cuptor, august, răpciune, brumărel, brumar, undrea. D-șoara E. Teodorini concertează la Teatrul Național în ziua de 16 ianuarie. Au dat concurs la serată: d-șoara Niculescu-Aman, d-na Gianetti, d nii Castagna, Fattori, L. Wiest și Bianchi. Beneficienta, între altele, a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
profesorul Teodor Pracsiu ni le-a oferit de fiecare dată cu generozitate. Sperăm ca acest moment să fie o punte de trecere pentru o colaborare și mai fructuoasă pentru viitorul culturii vasluiene. SPIRITUL CUMPĂNIT AL INTELECTUALULUI Născut la început de cireșar pe meleaguri vâlcene, i-a fost scris să-și poarte pașii spre această parte de țară moldavă primitoare și dornică de fii destoinici ce judecă în liniște și responsabil. A fost norocul elevilor de la Școala generală din Fălciu, mai întâi
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
sârguincioși și celor ce au obținut rezultate notabile la concursurile școlare, are loc selecția viitorilor elevi ai claselor a IX-a, încep probele examenului de bacalaureat, cadrele didactice se pregătesc pentru concediul de vară etc. Pentru Dumitru Dascălu luna lui cireșar are o mare încărcătură emoțională. O bună parte dintre elevii evidențiați și premiați la olimpiade provin din clasele lui iar clasa la care-i diriginte este cotată ca cea mai bună din școală, cu mulți elevi ce au media generală
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]