829 matches
-
toponimică a românilor. Iată două mostre convingătoare: a) Suprafața arabilă a municipiului Sighetu Marmației (după Decembriadă parte lăsată în paragină, parte acoperită de diverse construcții și brăzdată de drumuri), poartă numele Ciredi. Adică nici cireadă (turmă de vite) și nici cirezi, ci între singular și plural; b) Într-una din zile, un neam de-al meu îmi spune că-i atât de cătrănit, încât îi vine să meargă în Ciripeș. Termenul mi-a plăcut, așa că m-am pus pe capul lui
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
în New Jersey. De cum debarcară pe noul continent, căutară să cumpere pământ pentru viitoarele lor gospodării. Hans și cu noii sosiți trăiau o mare efervescență a muncii, a zidirii de case, a semănării și recoltării de cereale, a creșterii de cirezi de vite. Acum erau liberi, iar bisericile protestante erau înfloritoare, liniștite, netulburate de persecuții și spioni iezuiți. Dar nu pentru asta venise Hans pe pământurile noi ale Americii. E adevărat, el consimțise să se îmbarce pe corabie împreună cu toată familia
LUMEA NOUĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379901_a_381230]
-
mari și-i puse deoparte pentru unchiul Monei. Mai numără o altă grămadă de bani, zicându-și: “Asta-i pentru casa noastră cea mare și frumoasă!“. Și, din ce-i mai rămăsese era de-ajuns să-și poată cumpăra o cireadă de vite și poate și o caleașcă cu telegari, ca-n basme! Era fericit. Aștepta să ajungă în satul său, să se ducă de îndată la unchiul Monei, s-o pețească iarăși, de data asta având tot ce ar fi
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
de mai. Ne tot creșteau tuleii hărți pe suflet, și-n podul palmei ne făcusem cruci să nu te pierd prin lungi tăceri de cuci, când ierbii tale i-aș fi fost, doar umblet. Ne rătăcise viața firu-n zări, călcau cirezi de timp cu nori pe gene țineam de mână visele prin perne, genunchii nopții îi uitam prin gări. Dar, ne-am iubit cu restul de-ntrebări, atâtor zile-n care doar răspunsul ștergea dureri din depărtări cu plânsul, făcând oceane
ZBOR DE ZĂPEZI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371456_a_372785]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > PITICI PE CREIER DE ROMÂN Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: ‘’Când vezi cirezile de imbecili, devine suportabilă însingurarea’’ Petre ȚUȚEA Dau mereu nas în nas cu ciocoii noi, ridicați din fostele slugi cu sânge-n instalație, care au avut norocul, la rândul lor, să dea peste vreun directoraș de întreprindere socialistă dedulcit la
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
montate în zonele periculoase. Nu riscai niciun accident, decât dacă doreai voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu altele, pline de arbori, umbră și ciripit de păsărele. Pe stâncile înalte vedeai ciurde[ Ciurdă = cireadă, turmă mică de animale (n.aut.)] de capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
nostru tradițional. Despre poezia populară, azi aproape uitată cu desăvârșire, până și în manualele școlare, Mihail Kogălniceanu spunea: Cele mai multe din aceste cântece sunt producțiile spiritului romantic al întregului nostru popor, întîi de toate al celor din colibe, de la turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
se frământă, își rupe mâinile, nu știe cum să te facă să-ți iei avânt, să te arunci învolburării. Se strânge arc și te înțeapă, te aruncă șuvoiului. Apă, mâl și nisip, grohotiș adus din munte, arbori uscați, arbori verzi, cirezile gândurilor închistate, înscrise în pătratele sau cercurile mărginite, embrionii stelelor de mare, toate se malaxează, unele cad la fund, altele se agață de cele din față, apele urlă surlele îmbrățișărilor morților cu vii, numai spre seară apare pe val lumina
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
ai Lui Dumnezeu? - cu ce e mai copìl al Lui Dumnezeu - un om - despre care se știe - de-acum - cât de ticălos este - și egoist și trădător și mincinos și...? - decât un pui de ciută sau decât un bou din cireadă - ascultător și muncitor pe brazdă - cât e ziulica de lungă...mai exact - cât e ziulica oamenilor de la crâșmă - care beau - chefuiesc și-o bat în cap...?!” “-dar omul este creația zilei a șasea...nu ca...!” “-chiar așa! - omul este creația
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
voi și cei nou instruiți de voi, puteți împărți gratuit sănătate cu kilogramul oricui are nevoie de ea. Lumea vă va considera drept zei și vă va alege din primul tur cu toată oponența tradiționalelor partide.” „Nea Toader ai o cireadă ce câteva zeci de vaci de lapte. Ce-ai zice dacă vaca ar merge singură la instalația de muls după ce s-a hrănit pe săturate pe izlaz sau în grajd? Un vis frumos, o utopie! Uite că nu este așa
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
regularizată. O mică hidrocentrală regla surplusul de după baraj. Generatorul Viceversa transforma energia de prisos în elemente de construcție cu care satul întreg a fost modernizat. Nimeni nu se sfiia să pună mâna. Așa a început să răsară impozante grajduri pentru cirezile de vaci. Bineînțeles Moș Toader a făcut începutul cu automate de furajare și mulgere iar sătenii, unul câte unul, au prins poftă și s-au înhămat la treabă. Banii au fost într-atât uitați că nu se mai ocupa nimeni
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȚĂRANUL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
luase în seamă, plecând fluierând, după care râsese ca un diavol de satisfacție. Timpul trecea. Creștea și el. Dar mai aprig creștea răutatea lui. Luase obiceiul să poarte în buzunare pietre mici, rotunde, de râu. Le folosea drept ghiulele, ochind cireada când, spre seară, se înturna molcomă de la imaș. Când țintea ochiul sau ugerul vreunei vaci, pagubele erau răscumpărate de părinții lui. Încasa câte un top de bătaie garnisit cu sudălmi. Nu-i păsa. Râdea iar și dispărea spre alte nefăcute
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... Citește mai mult O ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... XVIII. IN MEMORIAM, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011. IN MEMORIAM S-a stins încă o stea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... Citește mai mult O ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... XXII. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 229 din 17 august 2011. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Călători suntem pe drumul vieții. Încercăm fiecare să lăsăm un semn al trecerii noastre pentru cei prezenți, pentru cei viitori. Unii lăsăm palate, alții averi, alții de toate; unii lăsăm copii, alții un nume bun; unii lăsăm ură și blesteme, cirezi de vite, mașinării de tot felul, alții un rând într-o carte de istorie; unii lăsăm o poezie sau o melodie, un tablou sau un monument. Oricum, nu vrem să trecem ca pasărea prin aer și peștele prin apă( ... ). Toată
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
auzul nostru iar lumea ca o livadă așteaptă toamna să se desfrunzească și să nască erori prin ochii nopții orbiți de-atâta întuneric, săpând gropi în sufletele inocente mi-a scăpat din rezervația cuvintelor poemul taie fulgere prin necunoscut printre cirezile de nori te caută să-ți spună că s-a dospit timpul de când nu te-am văzut- tăcuta vioară s-a spart în patru zări- e doliu între noi ca-n catedrala sfântă unde se cântă psalmi de-ngropăciune peste-un
REZERVAŢIA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376481_a_377810]
-
DIN CEAȚĂ... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Luând pe zi în piept de ceață , Găsind-o și azi-dimineață, Făceam ca prin vânt și freza, Gândind filozofic antiteza... Greșirăm oare precum cirezii, Să paștem ceața cum englezii.. O înghit, pătrunzând și în gând, Londonind devreme și plângând..? De dor de iarnă. Pe când vremea-i de fațadă rea, Poate că-n ploi n-are ce face ea Că are surprize neștiute la tine
PLOI DIN CEAŢĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376170_a_377499]
-
întins decât cel al evreilor, și se vedea că era mult mai multă prosperitate pe el - lanuri de grâu întinse și copaci de multe soiuri plantați armonios și în șiruri frumoase. Pe acel ostrov se vedeau izlazuri unde pășteau mari cirezi de vite, cămile și turme de oi, păzite cu strășnicie de slugile stăpânului locului. Într-adevăr, toate pământurile acelui ostrov erau ale unui bogat egiptean, Asenath pe nume. Acesta avea un conac mare, în întregime de piatră, cu bolți înalte
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de slugile prinse în neorânduială în acele inspecții ale stăpânului. În sezonul când, lucrările pe ogoarele ostrovului erau în toi, începând cu inundațiile Nilului și până la strângerea și treieratul recoltelor, vedeai pe câmpurile egipteanului sute de
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
dispărute ale stăpânului, dar asta în niște mlaștini de lângă un canal în care vitele intraseră și nu mai puteau ieși. De bună seamă, noaptea, crocodilii care atâta așteptau, veniseră de hac vitelor rătăcite. Deși se găsise motivul dispariției vitelor din cireadă, egipteanul hapsân nu dădu poruncă să fie înapoiate vitele luate cu japca de la evrei, ci, mai degrabă, paguba să fie la ei, nu la el ! În același an, când băieții lui Efraim, - Tamir și Menahem - , găsiră o pereche de boi
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
fugă ale bisericii se repetă în liniile caselor. Dincoace, din orizontala caselor joase, irumpe, fără logică, irumperea goticului. Cine a fost primul care a îndrăznit să intervină în geometria scitică? Cineva știe, desigur, dar acum, în pulberea iscată de trecerea cirezii, nu vreau clarificări. Îmi e suficientă confuzia miracolului. 25 mai Estetica străzii... Marotă, printre atîtea altele, în arsenalul propagandistic totalitar, ar fi avut menirea să optimizeze regimul trotuarului, să educe, să influențeze retina în spiritul... Ce superb a sărit în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de mătase-ntrețesute, sînt că un fioros cuptor înalt: Aidoma cu Taurul puternic vară cînd cîntă-albine-n jurul pustei Unde mugesc cirezile după umbrar, după izvorul apei, Multele turme acoperă munții și strălucesc de-a lungul văii. Genunchii săi sînt stînci de diamant 141 și de rubin și de smarald: 140 Se veselesc spirite ale puterii în Palate în daurite zale Cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]