5,141 matches
-
și realizând o anchetă, Lynch observă că majoritatea călătorilor prin Boston își iau drept puncte de reper stații ale mijloacelor de locomoție, intersecții sau puncte de convergență între o autostradă și o stradă obișnuită (The Image of the City, ed. cit., p. 73). Lynch propune cinci elemente definitorii ale imaginii orașului: rute (trasee, parcursuri), margini (limite, frontiere), districte, noduri și borne. Rutele sunt canalele de-a lungul cărora observatorul se deplasează, în funcție de ele organizându- se și interacționând celelalte elemente; marginile sunt
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
o zonă, o izolează de alta; districtele sunt secțiuni ale orașului ce au un caracter comun, care le identifică de celelalte; bornele sunt de obicei obiecte fizice: clădiri, semne de circulație, magazine etc. 12 Pierre Sansot, Poétique de la ville, ed. cit., p. 275. 13 J. D. Porteous, „Smellscape”, în Progress in Human Geography, 9, pp. 356-378. 14 Idem, p. 360. 15 Despre rolul mirosului în conturarea identității unor locuri a scris Marc Brosseau (în Michel Chevalier, coord., La littérature dans tous
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
unor locuri a scris Marc Brosseau (în Michel Chevalier, coord., La littérature dans tous ses espaces, CNRS Editions, Paris, 1993, cap. „La géographie olfactive ou le flair romanesque”, studiu dezvoltat ulterior într-un capitol omonim al cărții Des Romangéographes, ed. cit., pp. 109-127). Acesta arată cum, în Parfumul lui Patrick Süskind, mirosul acționează și ca indiciu de ordin social (subliniind diferențele olfactive dintre cartierele opulente ale Parisului, precum foburg Saint-Germain, și zonele mai puțin privilegiate, precum celebra piață Les Halles), demonstrând
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
rătăciți prin pădure” și la care îl conduce nimfa pe erou - Songe de Poliphile, VII, traduction libre de l’italien, t. I, à P. Didot l’aîne, Paris, 1804, p. 192. 12 M. Proust, Le côté de Guermantes, în ed. cit., p. 11. 13 ibidem. 14 idem, p. 249. 15 cf. Scrisoarea lui M. Proust către Dna Albert Hecht, sept. 1918, în Bulletin de la Société des amis de M. Proust, nr. 16/1966, p. 404. 16 M. Proust, Dans les mémoires
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
Scrisoarea lui M. Proust către Dna Albert Hecht, sept. 1918, în Bulletin de la Société des amis de M. Proust, nr. 16/1966, p. 404. 16 M. Proust, Dans les mémoires de Saint- Simon, IX, în Pastiches et Mélanges (1919), ed. cit. p. 76. 17 Tschoudy, L’ Étoile flamboyante, Francfort- Paris, A. Boudet, 1766, p. 339.
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
publicațiile sale, care trebuiau aprobate de Glavlit mai mult de formă.20 Note: 1. Adelina Ștefan, „Consiliul Culturii și Educației Socialiste”, în România 1945- 1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, coord. : Dan Cătănuș, ed. cit., p. 156. 2. ANIC, CPT, 49/1966-1970, ff. 40-41. 3. Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie...., ed. cit., p. 212. 4. Adelina Ștefan, art. cit., op. cit., p. 157. 5. Armand Goșu, Scriitorul, Cenzura și Securitatea, Bujor Nedelcovici și invitații săi, Ed.
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
Culturii și Educației Socialiste”, în România 1945- 1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, coord. : Dan Cătănuș, ed. cit., p. 156. 2. ANIC, CPT, 49/1966-1970, ff. 40-41. 3. Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie...., ed. cit., p. 212. 4. Adelina Ștefan, art. cit., op. cit., p. 157. 5. Armand Goșu, Scriitorul, Cenzura și Securitatea, Bujor Nedelcovici și invitații săi, Ed. Allfa, București, 2009, p. 57. 6. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste, ed. cit., p 326. 7
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, coord. : Dan Cătănuș, ed. cit., p. 156. 2. ANIC, CPT, 49/1966-1970, ff. 40-41. 3. Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie...., ed. cit., p. 212. 4. Adelina Ștefan, art. cit., op. cit., p. 157. 5. Armand Goșu, Scriitorul, Cenzura și Securitatea, Bujor Nedelcovici și invitații săi, Ed. Allfa, București, 2009, p. 57. 6. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste, ed. cit., p 326. 7. ANIC, CPT, d. 4/1958, f. 75
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
la memorie...., ed. cit., p. 212. 4. Adelina Ștefan, art. cit., op. cit., p. 157. 5. Armand Goșu, Scriitorul, Cenzura și Securitatea, Bujor Nedelcovici și invitații săi, Ed. Allfa, București, 2009, p. 57. 6. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste, ed. cit., p 326. 7. ANIC, CPT, d. 4/1958, f. 75. 8. Avocatul Diavolului, Marian Popa în dialog cu Marius Tupan, Fundația Luceafărul, București, 2003, pp. 234 și 235 9. Ibidem, p. 235. 10. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
d. 4/1958, f. 75. 8. Avocatul Diavolului, Marian Popa în dialog cu Marius Tupan, Fundația Luceafărul, București, 2003, pp. 234 și 235 9. Ibidem, p. 235. 10. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, ed. cit., p. 115. 11. Tiberiu Avramescu, „Cenzura în edituri (reflecții memorialistice)”, op. cit., p 423. 12. Tiberiu Avramescu, art. cit., op. cit., p. 424. 13. Valeriu Râpeanu, „Fața văzută și nevăzută a cenzurilor”, op. cit., p. 108. 14. Dan Verona, art. cit., p. 102
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
2003, pp. 234 și 235 9. Ibidem, p. 235. 10. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, ed. cit., p. 115. 11. Tiberiu Avramescu, „Cenzura în edituri (reflecții memorialistice)”, op. cit., p 423. 12. Tiberiu Avramescu, art. cit., op. cit., p. 424. 13. Valeriu Râpeanu, „Fața văzută și nevăzută a cenzurilor”, op. cit., p. 108. 14. Dan Verona, art. cit., p. 102. 15. Alexandr Fadeev (1901-1956) - autorul romanului Tânăra gardă (1945), conducătorul Uniunii Scriitorilor (1938- 1944, 1946-1954). 16. G. V.
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
II, ed. cit., p. 115. 11. Tiberiu Avramescu, „Cenzura în edituri (reflecții memorialistice)”, op. cit., p 423. 12. Tiberiu Avramescu, art. cit., op. cit., p. 424. 13. Valeriu Râpeanu, „Fața văzută și nevăzută a cenzurilor”, op. cit., p. 108. 14. Dan Verona, art. cit., p. 102. 15. Alexandr Fadeev (1901-1956) - autorul romanului Tânăra gardă (1945), conducătorul Uniunii Scriitorilor (1938- 1944, 1946-1954). 16. G. V. Kostârcenko, „Cenzura sovietică în anii 1941-1951”, Voprosy istorii, nr. 11-12, 1996, p. 93. 17. Vasili Matoh, Cenzura în RSS Bielorusă
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
1946-1954). 16. G. V. Kostârcenko, „Cenzura sovietică în anii 1941-1951”, Voprosy istorii, nr. 11-12, 1996, p. 93. 17. Vasili Matoh, Cenzura în RSS Bielorusă, sursa citată. 18. ANIC, CPT, d. 62/1971, ff. 18-19. 19. Marian Popa, Istoria literaturii..., ed. cit., p. 115. 20. V. A. Solodin, art. cit., în Să se interzică orice referire... Schițe de istorie a cenzurii sovietice, coord. Tatiana Goreaeva, ed. cit., pp. 317-318.
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
anii 1941-1951”, Voprosy istorii, nr. 11-12, 1996, p. 93. 17. Vasili Matoh, Cenzura în RSS Bielorusă, sursa citată. 18. ANIC, CPT, d. 62/1971, ff. 18-19. 19. Marian Popa, Istoria literaturii..., ed. cit., p. 115. 20. V. A. Solodin, art. cit., în Să se interzică orice referire... Schițe de istorie a cenzurii sovietice, coord. Tatiana Goreaeva, ed. cit., pp. 317-318.
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
citată. 18. ANIC, CPT, d. 62/1971, ff. 18-19. 19. Marian Popa, Istoria literaturii..., ed. cit., p. 115. 20. V. A. Solodin, art. cit., în Să se interzică orice referire... Schițe de istorie a cenzurii sovietice, coord. Tatiana Goreaeva, ed. cit., pp. 317-318.
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
Comunicările Hyperion, Filologie, 10, Volum coordonat de Dim. Păcurariu, Editura Hyperion, București, 2001. 2). T. Maiorescu: Raport asupra noului proiect de ortografie română. În Convorbiri literare, Iași, 15 aprilie 1880, p. 64-74. 3). Red. Cestiunea ortografică în Academia română. Loc. cit., p. 64. 4). Poesii de Mihail Eminescu/ Ediție de T. Maiorescu/, Editura Librărie Socec & Comp., București, 1884, p. 252. 5). Idem, Ed. a XI-a, 1913, p. 209. 6). M. Eminescu: Opere, Vol. I, Ediția critică de Perpessicius, Fundația Regală
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
2016 (de unde s-au preluat și traducerile rezoluțiilor citate). 11 Între semnatarii inițiatori se aflau și doi europarlamentari români, Călin Cătălin Chiriță și Laszlo Tokes. Declarația a fost citită în 3 iunie 2008 în Parlamentul ceh. 12 Radu Preda, loc.cit. 13 Legea ia act de Decizia în cauză Partidul Comuniștilor Nepeceriști și Ungureanu contra României, 2005, a Curții Europene a Drepturilor Omului. Această a considerat că nici contextul istoric, nici experiență totalitarista trăită în România până în 1989 nu justifică necesitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor". 16 Radu Preda, loc.cit. În ultima propoziție, autorul îl citează pe istoricul britanic Tony Judt. Bibliografie Studii HUIU, Iulia, "Dezbaterile privind condamnarea comunismului în mediul politic al României postcomuniste", în Caiet documentar: procesul comunismului, apărut sub egida Fundației "Horia Rusu" (3), 2006 PREDA, Radu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
che un'Europa unită sarà în grado di svolgere una funzione più incisiva nella difesa comune [...] unirsi agli Stați Uniți e ad altri Paesi nel ridurre le barriere commerciali, risolvere i problemi di carattere monetario e merceologico". 15 Gilbert, op.cit, pp. 76: "Îl 15 maggio del 1962 dichiarò che l'Europa era troppo dipendente dagli Stați Uniți e rigettò l'idea che essa potesse essere governata da istituzioni sopranazionali come una fantasia degna delle Mille e una notte". 16 Ibidem
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
e bun un critic literar? Doar „să citești părerile comentatorilor anonimi de pe Amazon?” Bref: un critic literar trebuie să reacționeze în fața operei literare în același mediu cu cel al operei care e examinată: cel al limbii.(apud C.S - op cit.p.32). Adică să producă lecturi fidele și interpretări de reală autoritate critică și morală. Cam tot așa am procedat și eu în cazul celor 64 de autori care s-au pronunțat, în exil fiind, despre Mircea Eliade - Omul și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Europea, tentativi di un' analisi normativa. Tucidide ÎI, 37, p. 6. 4 Luca Baccelli, Un' eredità da non depilare, La virtùdel Patrimonio Costituzionale Europeo, Europa, Cittadinanza, Confini, Pensa Multimedia, Lecce, 2006, pp. 64-67. 5 EtennieBalibar, Europa paese di frontiere, op.cit, pp. 66-67. 6 Guido Montani, L'Europa, la sovranitànazionale e la costituzionalizzazione delle relazioni internazionali, economia.unipv.it, p. 12. 7 Giovanna Procacci, Quanto è sociale îl "modello sociale europeo"? Note în margine allevicende del Trattato costituzionale europeo, în Europa
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
la Secretariat. Știți doar că nu s-a dat libertatea de a da informații despre deciziile CNSAS... Am uitat... Îmi puneți atâtea Întrebări. Mă simt ca la Securitate»“, [http://www.jurnalul.ro/stirepol i t ic/cazul ivanescu-o-nebuloasa-pentru-cnsas116735.html, art. cit.] 2. Domnul Nicolae Manolescu a predat studenților străini. Pentru conformitate citez din Ion Bogdan Lefter, Un anumit concept complex de autor În care cred, Contrafort, 12(84), decembr ie 2001, Chiș inău , format e lect ron ic : http://www.contrafort
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
tipul ăsta de analogie funanbulesca, putem foarte bine să zicem și de Adalberon(episcopul care consacră de împărțirea societății medievale în cele 3 ordine:belatores, oratores, laboratores)că ar fi marxist, că Legile lui Manu prefigurau teoria lui Marx,etc.Cit despre marxismul ras-ras-copt pe care te chinui să-l propovăduiești în continuare, există doar două posibilități:fie ești un “dreptaci” deghizat, care știe că nu poți face stingii un râu mai mare decît s-o asociezi, la infinit, cu părintele
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
deosebită. Ore întregi încercam să scot din ea niște sunete, și mare le-a fost mirarea alor mei cînd, într-o bună zi, au auzit o melodie pe care izbutisem s-o cînt la Ťinstrumentulť meu". (Elena Drăgulinescu-Stinghe, Amintiri, ed. cit., p. 22) 2. ,cum ascultai fanfara în parc" (C. Olăreanu) Plimbarea preferată a ploieștenilor era pe bulevardul care pornește de la gară spre centru. Pe acest bulevard făceam în fiecare duminică după-amiază lungi plimbări fermecătoare. într-un pavilion cînta muzica militară
Ficțiune și Operă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10745_a_12070]
-
în preajma lor. într-o zi am plecat pe furiș de acasă, spre marea spaimă a alor mei, care m-au căutat disperați prin tot orașul. într-un tîrziu, m-au găsit ascunsă printre muzicanții din pavilion". (Elena Drăgulinescu-Stinghe, Amintiri, ed. cit., p. 22-23) 3. ,O asemenea făptură ș...ț nu poate să aibă Ťrău de mareť" (C. Olăreanu) După ce ni s-au repartizat cabinele și ne-am aranjat bagajele, am ieșit cu toții pe punte, curioși să privim oceanul. Nu mai fusesem
Ficțiune și Operă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10745_a_12070]