11,674 matches
-
EVENIMENTUL ZILEI au aflat care e partidul despre care crede analistul că va reechilibra eșichierul. Noua Generație, partidul lui Gigi Becali. Mai mult, Dan Pavel a acceptat să devină consilierul politic al lui Gigi Becali, își anunță cititorii în publicațiile citate. În Ziua, Dan Pavel își explică preferințele pentru Gigi Becali, pe care l-a cunoscut prin intermediul „unui prieten comun, Viorel Hrebenciuc”. După care analistul explică rolul pe care îl va juca Noua Generație la alegeri. Partidul lui Becali va lua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
aberantă a acestei opere în cultura românească. Am în vedere faptul că, în ciuda exemplarității necontestate a acestor volume, textele despre Proverbele... lui Zanne se pot număra pe degete. Cu excepția celor două capitole sintetice, al lui Ovidiu Bîrlea, din Istoria folcloristicii (citat mai sus), respectiv al lui Iordan Datcu din Dicționarul etnologilor români (vol. II, București, Saeculum I.O., 1998, p. 293 - 294), doar câteva recenzii de întâmpinare a colecției fac referiri directe la această carte și la autorul ei. Este vorba
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
ex: Magnanimité. L’ideal (sic!) de la grandeur dans la philosophie païenne et dans la theologie (sic!) chretienne (sic!) - p. 96; „De ovat.” pentru „De orat.” - p. 99; „Petroniu, Stiricon” - p. 106), denumiri de reviste sau instrumente de lucru deformate, autori citați doar prin op. cit., fără a se ști despre ce operă e vorba ș.a. Este regretabil că, la acest moment, mai pot apărea în România asemenea producții editoriale. În anul 2000, în cadrul colecției timișorene Cum Patribus coordonate de Claudiu T. Arieșan
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
propriul tată”. Cronicarul nu vrea să minimalizeze o anchetă, dar dacă singura mărturie pe care se bizuie ea, aceea a fostului șef al serviciului de reanimare al Spitalului din Zalău, e o acuzație fără acoperire * În același număr al ziarului citat, sub titlul „Catedrala vrajbei”, Sorin Roșca Stănescu se întreabă ce ar fi costat dacă problema amplasării catedralei metropolitane din București ar fi făcut obiectul unui referendum sau cel puțin al unui sondaj de opinie. „O nimica toată față de cît cheltuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
toate funcțiile pe care le-a avut Talpeș la Cotroceni”. Citînd surse de la Cotroceni, Adevărul spune că „Rodica Stănoiu nu a fost mulțumită cu prima ofertă care i s-a făcut, anume doar postul de șef al Administrației prezidențiale... sursele citate afirmă că fostul ministru al Justiției are toate șansele să obțină ce a cerut. În plus, prin noua Lege de organizare a Administrației prezidențiale, Rodica Stănoiu nu mai este obligată să demisioneze din PSD, păstrîndu-și astfel funcția de vicepreședinte.” Dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
Gheorghe (eminența cenușie a serviciului secret al Ministerului Justiției - SIPA), acuzat și el de poliție politică. Ce mai lasă în urmă Rodica Stănoiu? Cartelul Stănoiu, o întreagă rețea de rude, prieteni și cunoștințe fixate strategic în puncte cheie.” Potrivit ziarului citat, un test important pentru intențiile reformiste ale noului ministru al Justiției va fi dacă va curăța Justiția de persoanele controversate instalate de Rodica Stănoiu în funcții cheie. În comentariul său din „bulina roșie” Cornel Nistorescu e de părere că „disputa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
de fraze au, pe lîngă sensul lor propriu și figurat-ironic, statutul aluziv al unor citate, sună ca niște citate - prea evidente ca să mai fie atribuite sau ca să fie puse în echivalentul verbal al ghilimelelor. De multe ori ele sunt chiar citate. N-am încercat niciodată să identific originea lui " Toată lumea dă cu piciorul în mine", pentru că această expresie a sfîrșit prin a deveni o semnătură, un autocitat caracteristic, o prezentare de sine, un semnal de recunoaștere. Utilizate ca niște glume private
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
un cotidian central, unde a fost calomniat și insultat în ultimii ani, apar prin minune superlative năucitoare, unele din ele nejustificate, altele lipsite de sens: "Adolescentul miop fascinat de ocultism, celebru încă din tinerețe, liderul generației interbelice este cel mai citat autor în lumea academică. Celebru și respectat în Occident, tradus în aproape toate limbile, a devenit părintele fondator al istoriei religiilor, Catedra de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago purtându-i numele. Mircea Eliade este un caz fără precedent în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
în ceva nepasional La începutul omiliilor sale asupra Cântării Cântărilor, una dintre capodoperele misticii patristice, Sfântul Grigorie de Nyssa explică sufletului căutător de Dumnezeu că pare paradoxal să spui „cel puțin”<footnote Textul grecesc poate fi regăsit în ediția GNO, citată deja. Pentru pasajul discutat aici, a se vedea omilia I (14-42). Există o traducere în engleză realizată de Casimir McCambley, OCSO, „Saint Gregory of Nyssa, Commentary on the Song of Songs”, Brookline: Hellenic College Press, 1987. footnote>. Conform Sfântului Grigorie
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
vreme, cititorilor revistei Muzica<footnote Vasile, Vasile Manuscrisele muzicale din Muntele Athos, tom III de Gregorios Stathis; în: Muzica, București, Serie nouă, An IX, nr. 2 (34), aprilie iunie 1998. footnote>, la 253, câte descrie Sebastian Barbu Bucur, în catalogul citat, unele inexistente în fondurile nominalizate, pentru a ajunge, după propriul catalog Tezaur muzical românesc din Athos la impresionantul număr de 500. Cea mai recentă surpriză o constituie după ce se acreditase ideea încheierii descoperirii fondului muzical bizantin identificarea și prezentarea, tot
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
unde dascălul său, Costache Popescu, a caligrafiat înainte de anul 1873, Antologhia sau floarea cântărilor peste an, predate și învățate, ale (lui) Popescu Costache de Georgie Căciulescu și legat în Sfânta Cetate Ierusalim, 1873, descris de Sebastian Barbu Bucur în volumul citat<footnote Sebastian Barbu Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și este evident că cel care a copiat manuscrisul nu știa bine limba greacă. Cele patru manuscrise muzicale caligrafiate de Ucenescu poartă numere de inventar proprii, ceea ce înlesnește realizarea unui prim catalog al manuscriselor sale. Așa cum constata lucrarea de doctorat citată, ne lipsesc în prezent doar două dintre acestea și anume cele purtând în numerotarea psaltului brașovean numerele 61 și 62, celelalte prezentându-se astfel: Manuscrisul nr. 57 este cel cu numărul 41 din biblioteca mănăstirii Sinaia; Manuscrisul nr. 58 este
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 42; Manuscrisul nr. 60 este cel cu numărul 43 din același fond sinait; Manuscrisul nr. 63 este în prezent în biblioteca chiliei românești Sfântul Ipatie, la fel prezentat succint de Sebastian Barbu Bucur, în volumul citat și în cel de-al doilea catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007, p. 284; footnote> și apoi într-un studiu al bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
socio-cultural ce implica o sinteză și o atestare a apartenenței și crezului creștin În lume și În timp - cât și felul de a trăi acasă și În lume. Prezentarea ereziei și atitudinii ereticilor, așa cum este expusă de Egesip În pasajul citat și În altele redate de Eusebiu, a fost cea obișnuită În antichitate. În realitate, lucrurile au mers În alt fel și Într-un mod mai complex. Anticii atribuiau proliferarea sectelor și a opiniilor, potrivit mentalității antice păgâne și creștine, ispitei
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
comunică toată informația esențială asupra existenței sunetelor. Organizarea lor în structuri purtătoare de sens, însă, nu este notată și nici nu rezultă în mod univoc din text, ci este lăsată în seama tiparelor de gândire constituite în practica seculară. Ideile citate mai sus nu sunt decât momente dintr-o discuție probabil eternă, despre modul cum interpretarea se raportează la textul muzical. Nu ne propunem reluarea întrebărilor asupra priorității textului muzical în raport cu interpretarea (sau invers), ci vom examina câteva probleme puse de
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de expresiv în original - și dirijând continuarea melodiei vocii de alto spre repetarea neinteresantă a sensibilei do. Totodată întâlnim și o modificare nepermisă a pedalizării originale în sens scolastic (încercuită în exemplu), în locul bogăției de armonice a originalului. Concluzia autorilor citați este trimiterea la facsimile după manuscrise. Chiar dacă lucrul nu este practic realizabil pentru oricine, se vede acum, când analizele au devenit mai exacte și mai pertinente în ce privește semnificația detaliului, că nu tot ce se aude este ceea ce a intenționat compozitorul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
austriece, care tot în ziua de 28 iunie 1883 devastează sediul Societății Carpații, al cărui membru era și Eminescu și care clandestin acționează pentru unirea Ardealului cu patria mamă. În rapoartele secrete despre activitatea acestei societăți, Eminescu este foarte des citat. Care a fost răul făcut de Eminescu că a stat 8 ore în baie? Cum putea el să tulbure astfel ordinea publică? Arestarea lui premeditată nu a fost decât un pretext de protecție de către așa-zișii ,,prieteni’’ ai lui, care
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
Spitalului Elias. Potrivit reprezentanților Spitalului Elias, peritonita localizată cu punct de plecare apendicular a fost descoperită intraoperator și a fost rezolvată laparoscopic. „Intervenția chirurgicală a decurs fără incidente, pacientul fiind transferat în compartimentul postoperator pentru continuarea îngrijirilor”, a precizat sursa citată. Spitalul Elias preciza, în urmă cu o zi, ca Sergiu Nicolaescu a fost internat miercuri, pentru o afecțiune digestiva cronică cunoscută și urmează tratamentul medicamentos corespunzător. Regizorul Sergiu Nicolaescu a căzut în urmă cu o săptămână în timp ce se îndrepta spre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
realităților românești, a istoriei și a contextului european, sunt valabile și astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzația că sunt scrise aici și acum. Pornind de la această realitate culturală care, deși publică, este necunoscută publicului (căci Eminescu este mai mult citat decât citit), m-am gândit să-l „confrunt” cu situația din prezentul imediat, printr-un interviu virtual”. Întrebările formulate de jurnalistul care-i ia interviul... jurnalistului Eminescu sunt concentrate pe probleme din proxima actualitate: problema „maidanezilor”, CFR-ul, modificarea Constituției
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
Ecloga pastorală, oda însănătoșire, închinată tipografiei din Blaj, și alte câteva stihuri pe care le putem include în genul poeziei omagiale, destul de frecventă în epocă, cultivată de aproape toți poeții generației pașpoptiste. Cipariu a fost un poet, așa cum demonstrează Sonetul-psalm citat și reprodus de I. Breazu și Radu Brateș, comentat cu aprecieri superlative de I. Negoițescu: "în sensul spiritualității grafiei, acest sonet pare meșteșugit plastic, având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
cuvin a fi ascultate toate, în unitatea lor de ansamblu. Iată, în Iarba, o deviere/confundare de impresii vizuale și auditive, - simplă, fericită, îmbătătoare: De-a lungul câmpiei / călătorind călătorind / o iarbă asurzitoare ca un tren. Iată și o mult citată artă poetică, centrată pe un gest de scriptor practicat secole la rând - dispărut în ultimele două-trei decenii : a usca o foaie scrisă prin aplicarea unei sugative. În Poetul își usucă poeziile (cuprins în Cotidiene, 1986), sugativa devine principiu cosmic, aplicabil
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
și presupusa umanizare a puterii chiar în societatea care a demonizat-o, un roman despre sfințenia muncii tocmai în lumea care a distrus disciplina și proprietatea muncii. Motoul cărții, din Malraux, descoperă uzina drept noua catedrală. Așa credea Malraux, autorul citat adesea cu aserțiunea că secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc! Personajul central al Catedralei este un inginer diferit de șefii de tipul "supraomului", din garda uzinală anterioară. Roman al actualității cotidiene, "justițiar", desfășurat chiar în mediul
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
în felul său. Dacă nu adoptă, cum obișnuiesc poeții secolului douăzeci, atitudinile care exprimă o luciditate extremă, halucinantă - sarcasm, sentimentul absurdului, "greață de cuvinte" etc. - aceasta nu înseamnă că nu este, la rândul său, un lucid. Interjecția "oh" din versurile citate mai sus reprezintă, într-adevăr, o exclamație naivă, evocând ceva din sensibilitatea veacului trecut, când emoțiile mai puternice provocau leșinuri și făceau necesare flacoanele cu săruri. Dacă întârziem însă puțin asupra ei începem să simțim că ceva nu este în
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
zori. În străinătate, noaptea, n-ai cum să bei ceai! S-ar putea scrie un articol: Băutorul de ceai! Să culeg de peste tot citate cu samovar și ibrice! Mîncăm, evident, cu gura! De aceea la Culinare ar trebui introduse și citate privind organul halitor cu părțile lui componente: buze, dinți, limbă, cerul gurii (dacă se vede!). Deasemenea: salivația, masticația, înghițirea, digestia și, asta-i situația!, defecarea! Într-un cuvînt, fiziologia. Pentru început, să vedem cum arată limba unui personaj dostoievskian. E
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
la baza tuturor civilizaților, imitața nu se dezlănțuie în mod egal. În unele epoci, ea are un caracter febril și deci revoluțonar, pe cînd în altele are un caracter de reculegere și de fixare a imitaților introduse pe cale revoluțonară." Fragmentul citat aparțne celui de-al treilea volum al Istoriei civilizaței române moderne, operă în care E. Lovinescu își formulează celebra sa teorie a sincronismului, aplicabilă atît fenomenelor socio-economice, cît și celor literar-artistice. Dincolo de punctul de pornire, reprezentat de scrierea Les lois
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]