KorAP: Find »[drukola/base=citologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...58 >

1,444 matches

Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692

sau infectare [31]. Lichidul de puncție este vâscos, asemănător cu cel al chist adenoamelor mucinoase, cu cantitate crescută de amilaze. Citologia în lichidul intrachistic poate fi pozitivă în 20-30% dintre cazuri, iar prelevarea de biopsie de la nivelul peretelui crește nivelul citologiei pozitive la 80% [32,33]. Utilizarea echobrush pentru prelevarea de citologie de la nivelul peretelui s-a asociat cu un risc crescut de hemoragii intrachistice și a fost abandonată [34]. O metaanaliză a arătat că citologia din lichid are o sensibilitate

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
al chist adenoamelor mucinoase, cu cantitate crescută de amilaze. Citologia în lichidul intrachistic poate fi pozitivă în 20-30% dintre cazuri, iar prelevarea de biopsie de la nivelul peretelui crește nivelul citologiei pozitive la 80% [32,33]. Utilizarea echobrush pentru prelevarea de citologie de la nivelul peretelui s-a asociat cu un risc crescut de hemoragii intrachistice și a fost abandonată [34]. O metaanaliză a arătat că citologia din lichid are o sensibilitate de 54%, cu o specificitate de 93% [35]. Se recomandă realizarea

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
de la nivelul peretelui crește nivelul citologiei pozitive la 80% [32,33]. Utilizarea echobrush pentru prelevarea de citologie de la nivelul peretelui s-a asociat cu un risc crescut de hemoragii intrachistice și a fost abandonată [34]. O metaanaliză a arătat că citologia din lichid are o sensibilitate de 54%, cu o specificitate de 93% [35]. Se recomandă realizarea unui singur pasaj de FNA, pentru a preveni infectarea leziunii chistice. Cu toate acestea, un studiu recent a arătat că în cazul leziunilor chistice

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
sensibilitate de 54%, cu o specificitate de 93% [35]. Se recomandă realizarea unui singur pasaj de FNA, pentru a preveni infectarea leziunii chistice. Cu toate acestea, un studiu recent a arătat că în cazul leziunilor chistice fără componentă solidă, acuratețea citologiei obținute din FNA la primul pasaj este de 29%, iar la pasajele următoare crește la 50%. Dacă leziunea are componentă solidă, acuratețea primului pasaj este de 44%, iar la pasajele următoare crește la 78% [36]. Este importantă și aprecierea celulelor

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
Pancreatoscopia Permite evaluarea din interior a ductului pancreatic, iar Hâra le-a clasificat în cinci tipuri: granular, cu aspect de icre de pește, cu aspect de icre de pește și hipervascularizație, vilos și vegetant [54,55]. Obținerea de biopsii sau citologie prin periaj sub ghidaj pancreatoscopic în cazul ductelor pancreatice dilatate permite o foarte bună evaluare preoperatorie [56]. PROGNOSTIC MD-IPMN prezintă un risc de malignitate pancreatica de 4,7 ori mai mare decât în populația generală [57]. Rata de malignizare este

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

necroză tumorală alpha). Când aceste simptome sunt pregnante, trebuie să ne gândim și la posibilitatea extensiei intraabdominale a procesului tumoral. EVALUAREA PARACLINICĂ Proceduri diagnostice neinvazive Dintre acestea, cele mai importante sunt: evaluarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, ultrasonografia, studiile radioizotopice, citologia sputei și dozarea markerilor tumorali. Evaluarea radiologică Este prima și cea mai importantă investigație paraclinică în neoplasmul pulmonar. Vizualizarea radiologică a tumorii semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
depreotide-SPECT reprezintă o metodă nouă de explorare funcțională, ce se bazează pe incorporarea crescută a aminoacizilor în celulele tumorale. Tc99 depreotide este o peptidă sintetică, formată din 6 aminoacizi, analogă somatostatinului, care este încorporată intens și specific de către cancerul bronhopulmonar. Citologia sputei Examenul citologic al sputei este extrem de util în diagnosticul CBP. Rezultatele sunt pozitive între 45-90% din cazuri, în funcție de localizarea tumorii și numărul de specimene de spută recoltate și examinate (cel puțin trei). Rezultatele cele mai bune sunt obținute în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
multiple și sincrone). Este greu de spus dacă sunt primare sincrone sau una este metastaza celeilalte. Cei mai mulți autori sprijină încadrarea lor în stadiul IIIa. În sfârșit, o altă problemă interesantă o constituie pacienții aflați în stadiul I, dar care au citologie pozitivă în lavajul pleural în momentul toracotomiei. Datorită supraviețuirii bune se recomandă încadrarea lor în stadiul IIIa. Ca atare, Sistemul Internațional de Stadializare a fost revizuit la începutul lui 1997 de către American Joint Committee on Cancer și de Union Internationale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
Se înțelege prin carcinom bronhopulmonar ocult prezența de tumoră bronhopulmonară neevidențiată prin examenul radiologic. Examenul citologic al sputei atrage atenția asupra carcinomului ocult. Trebuie avută în vedere posibilitatea localizării cancerului la nivelul căilor aero-digestive superioare (unul din trei bolnavi cu citologie pozitivă). Etapa următoare de diagnostic o reprezintă depistarea topografică prin fibro-bronhoscopie, cu sau fără tehnici de fluorescență (derivate de hematoporfirină sau laser). Localizarea distală, în bronșiile segmentare sau subsegmentare, necesită repetate examene citologice din aspiratul și periajul topografic [52]. Procedeul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
la distanță ale tratamentului chirurgical sunt variabile de la o statistică la alta. Principalul factor de predicție în NSCLC este stadialitatea TNM, constatată în urma actului operator. Sunt importante: mărimea tumorii, prezența nodulilor tumorali sateliți, prezența tumorilor sincrone, tipul histologic, localizarea tumorii, citologia pozitivă la lavajul pleural peroperator, prezența mutațiilor la nivelul oncogenelor și aneuploidia ADN la flow-citometrie, respectiv transfuzia de sânge homolog. Cancerul ocult În cancerul ocult intervalul de supraviețuire este mare în comparație cu celelalte stadii evolutive (80,4% după Saito, 1992) [51

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
special lobul inferior stâng. Prognosticul prost după tumorile localizate în lobul inferior stâng sau lingulă se explică prin metastazele precoce în ganglionii N2 controlaterali. Un prognostic mai bun îl au tumorile periferice și cele localizate în lobii superiori (excepție lingula). Citologia pleurală Depistarea celulelor maligne în lichidul de spălătură pleurală este element de prognostic nefavorabil, chiar în absența metastazelor vizibile pe seroasă [10]. Sexul și vârsta Femeile cu early cancer pulmonar au un prognostic mai bun decât bărbații. Vârsta de peste 70

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197

nervos - explorări ale funcțiilor metabolice explorări ale funcțiilor renale - explorări oftalmologice 9. Laboratorul de anatomie patoogică și prosectură -Examene anatomo-patologice la pacienții decedați -Examene ale țesuturilor prelevate de la pacienții vii (biopsii, puncții) Compartimente: - prosectură (prelucrare cadavre)laboaratoare de histopatologie, histochimie, citologie Compartimentul de prosectură - cameră frigorifică boxată pentru depozitarea cadavrelorsală de necropsie - sală pentru pregătirea cadavrelor în vederea predării către aparținătorispațiu pentru predare cadavre către aparținători, cu acces propriu către exterior - hol așteptare, cu grup sanitar propriu Compartimentul laboratoare - spațiu pentru prepararea

Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704

pune în evidență stenoza. Acest semn clasic al „dublului duct” (dilatare de CBP și dilatare de Wirsung) are sensibilitate și specificitate redusă fiind dat de orice tumoră periampulară sau leziune benignă (pancreatita cronică) [31]. Tehnica permite prelevarea de biopsii sau citologie prin periaj biliar sau pancreatic. Sensbilitatea citologiei prin periaj este de 60%, iar specificitatea de 100% [32]. De asemenea, este posibilă ecografia intraductală. Acuratețea generală a ERCP în diagnosticul carcinomului ampular este de 88% [33]. Totuși, ERCP nu poate aprecia

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
al „dublului duct” (dilatare de CBP și dilatare de Wirsung) are sensibilitate și specificitate redusă fiind dat de orice tumoră periampulară sau leziune benignă (pancreatita cronică) [31]. Tehnica permite prelevarea de biopsii sau citologie prin periaj biliar sau pancreatic. Sensbilitatea citologiei prin periaj este de 60%, iar specificitatea de 100% [32]. De asemenea, este posibilă ecografia intraductală. Acuratețea generală a ERCP în diagnosticul carcinomului ampular este de 88% [33]. Totuși, ERCP nu poate aprecia extensia locală a tumorii (invazia în peretele

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
indigo carmin) cresc contrastul dintre mucoasa granulară și cea normală. Aspectul polipoid, conopidiform, sesil este caracteristic adenomului vilos. Insulele de adenocarcinom apar inițial în focare și sunt prezente la 50% din adenoamele viloase la diagnostic [55]. De aceea, biopsia sau citologia prin periaj nu pot exclude malignitatea, fiind necesare ampulectomia endoscopică (de preferat) sau chirurgicală. Sindromul Gardner și polipoza adenomatoasă familială (FAP) reprezintă factor de risc pentru dezvoltarea adenoamelor duodenale și peripapilare, incidența cumulativă în cursul vieții fiind de 97% pentru

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
importantă a căilor biliare; stenoza benignă este netedă, conică și dilatarea căilor biliare este mai puțin exprimată. Acest aspect radiologic poate fi obținut și prin MRCP, metodă mai puțin invazivă, dar meritul ERC constă în faptul că permite în plus citologia prin periaj aspirativ, biopsia aspirativă cu ac fin (FNA), biopsia intraductală transpapilară. Sensibilitatea acestor tehnici este relativ joasă (46- 73%), dar specificitatea este foarte înaltă (100%) [70, 71]. ERC permite aspirarea bilei și examinarea acesteia pentru markeri tumorali sau markeri

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
100% [72-76]. În mod particular, ecografia intraductală evidențiază cu acuratețe invazia parenchimului pancreatic, venei porte și a artere hepatice drepte [42]. Colangioscopia este utilizată în evaluarea stenozelor biliare „nedeterminate”, cu substrat benign sau malign greu de precizat prin celelalte tehnici (citologia prin periaj aspirativ sau biopsia intraductală transpapilară). În timpul colangioscopiei se pot preleva biopsii țintite de la nivelul leziunilor; de asemenea se poate aprecia extinderea leziunilor. Sensibilitatea citologiei prin periaj aspirativ sau biopsiei în timpul ERC variază între 30-88% [72]. Colangioscopia poate îmbunătății

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
stenozelor biliare „nedeterminate”, cu substrat benign sau malign greu de precizat prin celelalte tehnici (citologia prin periaj aspirativ sau biopsia intraductală transpapilară). În timpul colangioscopiei se pot preleva biopsii țintite de la nivelul leziunilor; de asemenea se poate aprecia extinderea leziunilor. Sensibilitatea citologiei prin periaj aspirativ sau biopsiei în timpul ERC variază între 30-88% [72]. Colangioscopia poate îmbunătății diagnosticul prin vizualizarea vascularizației de tip „tumoral” (dilatații vasculare neregulate și tortuoase). De asemenea, se pot observa noduli intraductali, stricturi infiltrative sau ulcerate sau formațiuni polipoide

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
alarmă: inapetență, scădere ponderală. Explorările imagistice sunt abordate secvențial, prima examinare în algoritmul diagnostic al icterului colestatic fiind ecografia. Dacă există dilatări de căi biliare (colestază extrahepatică) următoarea examinare este colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) sau colangiografia prin rezonanță magnetică (MRCP). Citologia prin periaj aspirativ sau examenul histologic după biopsie intraductală oferă certitudine diagnostică în cazurile dubitabile. Este importantă stadializarea tumorii în vederea stabilirii rezecabilității. Aceasta se poate face prin ecografie Doppler color, CT, ultrasonografie intraductală, angiografie și laparoscopie cu ultrasonografie laparoscopică. DIAGNOSTICUL

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
31, 105]. Diagnosticul diferențial cu pancreatita cronică poate fi uneori dificil. Pentru cancerul pancreatic pledează stenoza canalară unică, neregulată, cu deplasarea Wirsungului și prezența substanței de contrast în interiorul tumorii necrozate. În pancreatita cronică modificările sistemului canalar sunt difuze. ERCP permite citologie prin periaj aspirativ, biopsie aspirativă cu ac fin și biopsie intraductală transpapilară. Există posibilitatea optimizării diagnosticului prin utilizarea ultrasonografiei intraductale în aceiași ședință cu ERCP [42]. Tot în timpul ședinței de ERCP se poate vizualiza direct ductul pancreatic prin pancreatoscopie, utilizând

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
în detectarea tumorii este de 85-100%, iar acuratețea pentru stadializarea bolii variază între 70-90% [109, 110]. În timpul ecoendoscopiei se poate efectua puncție aspirativă cu ac fin (FNA) care permite obținerea de material adecvat în peste 90% din cazuri. Biopsia sau citologia pancreatică cu ac fin realizată transduodenal nu comportă riscul însămânțării, deoarece duodenul se îndepărtează odată cu pancreasul în leziunile rezecabile. Performanța diagnostică a metodei poate crește prin folosirea ultrasonografiei endoscopice cu substanță de contrast. Angiografia Ar fi utilă în stadializarea tumorii

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
evidenția metastazele pulmonare, pleurezia și metastazelor osoase, fiind astfel o examinare utilă în stadializarea tumorii. Examenul morfologic Presupune analiza citologică sau histologică a eșantionului obținut prin biopsie aspirativă cu ac fin sau sub ghidaj ecografic sau CT. ERCP permite efectuarea citologiei prin periaj aspirativ (citologie după brasaj), biopsiei aspirative cu ac fin și biopsiei intraductale transpapilare. Examenul citologic sau biopsia ghidată prin ecografie transabdominală sau CT sunt contraindicate în tumorile parțial rezecabile, datorită posibilității însămânățării neoplazice. Biopsia aspirativă cu ac fin

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
și metastazelor osoase, fiind astfel o examinare utilă în stadializarea tumorii. Examenul morfologic Presupune analiza citologică sau histologică a eșantionului obținut prin biopsie aspirativă cu ac fin sau sub ghidaj ecografic sau CT. ERCP permite efectuarea citologiei prin periaj aspirativ (citologie după brasaj), biopsiei aspirative cu ac fin și biopsiei intraductale transpapilare. Examenul citologic sau biopsia ghidată prin ecografie transabdominală sau CT sunt contraindicate în tumorile parțial rezecabile, datorită posibilității însămânățării neoplazice. Biopsia aspirativă cu ac fin efectuată transduodenal în timpul ecoendoscopiei

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597

este cel mai frecvent tip histologic implicat în afectarea pleurei, probabil datorită localizării sale preponderent periferice. Asocierea pleureziei paramaligne (tip II) nu exclude operabilitatea cancerului pulmonar aflat în stadiile I, II sau IIIA. În cazul pleureziei maligne adevărate (tip I), citologia pozitivă și biopsia pleurală negativă (absența metastazelor pleurale) poate încadra cancerul pulmonar în stadiul IIIB (T4 pleurezie malignă). În prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
afectarea severă a pleurei reduce atât afluxul de glucoză către cavitatea pleurală cât și efluxul produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali. Cel mai folosit marker tumoral din lichidul pleural, este antigenul carcinoembrionar. Acesta are după unii autori o specificitate crescută pentru procesul neoplazic (la valori > 5 ng/ml), dar în același

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]