1,250 matches
-
proliferarea monocitelor și a celulelor dendritice. Tratamentul celulelor tumorale pancreatice și a celulelor dendritice cu gemcitabină crește prezentarea incurcișată a antigenului tumoral de către celulele dendritice, expansiunea limfocitelor T citotoxice și infiltrarea tumorii, toate acestea fiind asociate cu creșterea limfocitelor T citotoxice. La pacienții cu tumori pancreatice, colonice și pulmonare tratați cu gemcitabină combinată cu citokine recombinate sau vaccin antitumoral a crescut sinergic frecvența precursorilor limfocitelor T citotoxice tumoral specifice. Imunoterapia țintită pe celulele stem tumorale Majoritatea pacienților cu tumori pancreatice avansate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
limfocitelor T citotoxice și infiltrarea tumorii, toate acestea fiind asociate cu creșterea limfocitelor T citotoxice. La pacienții cu tumori pancreatice, colonice și pulmonare tratați cu gemcitabină combinată cu citokine recombinate sau vaccin antitumoral a crescut sinergic frecvența precursorilor limfocitelor T citotoxice tumoral specifice. Imunoterapia țintită pe celulele stem tumorale Majoritatea pacienților cu tumori pancreatice avansate care răspund inițial la chimioterapiile standard recidivează din cauza unor mici populații de celule tumorale/celule stem tumorale (CSC). Aceste celulele stem tumorale sunt mai capabile decât
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
o imunoterapie țintită pe celulele stem tumorale cu ajutorul celulelor T ɤδ, a celulelor killer naturale și a vaccinurilor antitumorale pe baza de celule dendritice. S-a utilizat cu succes combinarea celulelor dendritice cu CSC pentru a activa răspunsul limfocitelor T citotoxice CSCspecifice și ducând la expresia de nivele ridicate de INF-ɤ și distrugerea sporită a CSCs in vitro. Transferul de celule stem poate avea efect antitumoral datorită scăderii activității căii Wnt sau căii AKT [124,125]. Acțiunea antitumorală va fi posibilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
Datele epidemiologice și rezultatele modelelor experimentale au dovedit implicarea sistemului IGF în patogeneza multor cancere umane, activarea căii IGF (insulin-like growth factor) având efecte pro-proliferative, anti-apoptotice, de stimulare a angiogenezei, la care se adaugă creșterea rezistenței celulelor tumorale la terapiile citotoxice și moleculare. Rolul semnalizării IGF în stimularea hepatocarcinogenezei este dovedit prin creșterea expresiei genelor liganzilor IGF și receptorilor IGFR în ficatul cirotic, în țesuturile și liniile celulare de CHC prin mecanisme autocrine și paracrine. De asemenea, au fost descrise și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
imune față de infecția virală și regenerarea hepatocitară consecutivă ar realiza un context favorabil acumulării și propagării mutațiilor. VHC nu se integrează în genomul celulei gazdă, replicarea virală având loc în citoplasma hepatocitelor [186]. Se consideră că nu are un efect citotoxic direct, hepatita fiind rezultatul unei reacții a sistemului imun al gazdei față de VHC care infectează hepatocitele. Evoluția naturală a infecției cu VHC este spre fibroză și ciroză și ulterior spre CHC. Datorită asocierii cirozei cu CHC, mecanismele moleculare ale carcinogenezei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
în 1928 și disponibilă din mai 1940), streptomicina (1944) și a altor medicamente, cu variate efecte bactericide, au determinat scăderea mortalității în această afecțiune. Apariția unor noi condiții de scădere a imunității: infecția HIV, imunosupresia indusă la transplantați precum și efectul citotoxic exercitat de terapia oncologică, a determinat apariția unor mediastinite cu germeni oportuniști: Candida Albicans, Criptococcus Neoformans, Aspergilus. Dezvoltarea endoscopiei esofagiene și traheale intervenționale a determinat apariția unor noi cazuri de mediastinită. De asemenea, apariția și dezvoltarea chirurgiei cardiace a indus
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
utilizată în cazurile în care s-a constatat prezența stadiului extensiv IIIa și s-a efectuat totuși rezecție pulmonară. În stadiile IIIb și IV chimioterapia actuală se practică, ținând cont de sensibilitatea ceva mai mare a celulelor tumorale la acțiunea citotoxică, în comparație cu celulele normale ale organismului [11]. Utilitatea acestui tratament în NSCLC necesită o analiză a relației beneficii - toxicitate. O serie de studii sugerează o eficacitate redusă a chimioterapiei combinate in prelungirea duratei de viață [16]. O regresie clinică completă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
pierderea ductelor biliare (ductopenie), care necesită frecvent retransplantarea pacientului. Utilizarea Tacrolimus a redus incidența rejetului cronic [105]. REJETUL HIPERACUT Rejetul hiperacut este excepțional în transplantul hepatic, neacceptat ca entitate clinică de toți autorii, posibil cauzat de anticorpi ABO sau anticorpi citotoxici anti HLA clasa I [111] și fără un tratament eficient. REJETUL MEDIAT DE ANTICORPI Anticorpii nu au un rol clar definit în rejetul ficatului. În mod evident rolul anticorpilor HLA este minim, lucru demonstrat din anii ’60 [112, 113], ficatul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
et al. 1998). De asemenea, domeniul extracelular ?3 care este codificat de exonul 4 al genelor de clasa I contribuie la realizarea asocierii lanțului ? cu β2-microglobulina (Hebert et al., 2001), precum și la interacțiunea cu molecula CD8 de pe limfocitele T citotoxice (Salter et al., 1990). Moleculele de clasa I HLA-E, HLA-F și HLA-G (denumite și molecule de clasa I „non-clasice”) sunt mult mai puțin polimorfe și, cu excepția HLA-E, au o distribuție tisulară și grad de expresie mult mai restrânse. Situația este
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
apariția moleculelor HLA (self) care au rolul de a prezenta structurile „străine” către limfocitele T. Atât moleculele HLA de clasa I cât și HLA de clasa a II-a au rolul de a prezenta antigenele către limfocitele T. Limfocitele T citotoxice (CD8+) recunosc antigenele prezentate de către moleculele HLA de clasa I, în acest caz fiind vorba de antigene sintetizate intracelular. Limfocitele T helper (CD4+) recunosc antigenele prezentate de către moleculele HLA clasa a II-a, în acest caz fiind vorba de peptide
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
sau NKG2C ai limfocitelor Natural Killer (NK). Ar mai fi de precizat faptul că și molecula HLA-C, deși considerată „clasică”, funcționează mai degrabă drept element de recunoaștere pentru limfocitele NK și nu drept prezentator de antigene către limfocitele CD8+, T citotoxice. Molecula HLA-G este exprimată selectiv la nivelul trofoblastului extravilos. Ea poate lega un repertoriu divers de antigene și se pare că în acest fel furnizează semnale inhibitorii către limfocitele T și NK cu scopul menținerii toleranței materne pentru produsul de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
HLA (Konig et al., 1992). Acesta este un mecanism evolutiv care permite ca recunoașterea antigenelor prezentate de către moleculele HLA de clasa a II-a să fie restricționată numai la limfocitele T helper (CD4+). Receptorii TCR?? ai limfocitelor T CD8+ (T citotoxic) vor lega antigenele prezentate de către moleculele HLA de clasa I. Procesul este similar cu cel descris mai sus pentru limfocitele CD4+, în acet caz fiind necesară interacțiunea concomitentă între molecula CD8 și unele segmente de la nivelul domeniului ?3 al lanțului
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
interacțiunea concomitentă între molecula CD8 și unele segmente de la nivelul domeniului ?3 al lanțului greu al moleculei HLA de clasa I (Martinez-Naves et al., 1997). Aceasta permite restricționarea recunoașterii antigenelor prezentate de moleculele HLA de clasa I la limfocitele T citotoxice (CD8+). Imediat ce are loc interacțiunea receptorilor TCR cu peptidele antigenice în contextul moleculelor HLA, are loc și interacțiunea altor molecule de adeziune de pe suprafața celor două celule, interacțiune ce are rol de a stabiliza legătura TCR - peptid HLA. Mai importante
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
HLA-antigen apare un proces de up-regulation pentru unele dintre aceste molecule și unul de down-regulation pentru celălalt tip, astfel încât în final vor rezulta limfocite T mature aparținând fie liniei CD4+/CD8- (limfocite T helper), fie liniei CD4-/CD8+ (limfocite T citotoxice). Care dintre cele două tipuri de molecule vor fi exprimate va fi decis de moleculele TCR de pe suprafața limfocitelor T respective. Unii TCR interacționează preferențial cu complexe HLA de clasa I-antigen în timp ce alte tipuri de TCR interacționează preferențial cu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
din moleculele CD4 sau CD8 este asociată în general cu un anumit program „prestabilit” de dezvoltare. Astfel, limfocitele CD4+ devin limfocite T helper care pot stimula un răspuns imun al limfocitelor B și macrofagelor, în timp ce limfocitele CD8+ devin limfocite T citotoxice care pot elimina direct celulele țintă. Pe măsura diferențierii și maturării timocitelor (proces care are loc pe parcursul progresiei acestora de la corticala spre medulara timică), aceste celule își exprimă genele pentru TCR, astfel încât fiecare clonă de limfocite T produce un tip
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
sau malarie cerebrală (Hill et al., 1992). Explicația ar rezida în faptul că moleculele HLA de tip B53 leagă foarte eficient și cu mare afinitate diferite peptide derivate din proteinele parazitului Plasmodium falciparum, pe care le prezintă către limfocitele T citotoxice CD8+, care vor ataca paraziții în timpul etapei de dezvoltare intracelulare hepatice. Protecție împotriva formei severe de malarie pare a fi conferită și de haplotipul de clasa a II-a. Există și alte exemple de boli infecțioase în care anumite alele
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
evoluția spre boală canceroasă constituită. Una din explicațiile ineficienței răspunsului imun îndreptat împotriva antigenelor tumorale este faptul că celulelor canceroase au tendința de a reprima sau chiar opri expresia moleculelor HLA, ceea ce scade șansele distrugerii acestor celule de către limfocitele T citotoxice (Garrido et al., 1997). 6.6.5. Genele HLA și transplantologia Există cazuri în care funcționarea normală a moleculelor HLA se asociază cu efecte negative din punct de vedere medical. Este cazul rejetului diferitelor organe transplantate în cazul în care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
I sau II, boala Crohn, colita ulceroasă, rezecția intestinală, vor provoca În principal litiază de oxalat de calciu; - ale metabolismului acidului uric - fie că sunt rezultatul unei distrugeri celulare În exces (anemii, neoplasme, intoxicații, infarct miocardic, iradiere, tratament cu agenți citotoxici), fie că sunt secundare unor defecte enzimatice (gută primară, sindrom Lesch-N-ho) sau sunt rezultatul unor tulburări În excreția acidului uric (insuficiență renală, acidoză metabolică) au ca rezultat așteptat litiaza de acid uric. 5. Infecții urinare (În special cele recurente, frecvent
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
ptoza palpebrala 50 Excizia leziunii cutanate 10 Avulsia lamei unghiale 12 Acoperirea defectelor primare 20 Chiuretajul leziunilor cutanate 15 Peeling chimic cu substanțe caustice 20 Electrochirurgia 25 Crioterapia 25 Terapia intralezionala 10 Terapia cu dermojet 10 Terapia topica cu agenți citotoxici 8 Tratamente cu laser 25 Fototeste, patch-tete, foto-patch-teste cu seturi standard 5/test Deschiderea și exprimarea chisturilor 10 PUVA - terapia sistemică cu psoraleni 10 PUVA - terapia locală cu psoraleni 15 Recoltarea unui produs patologic 10 Dermatoscopie 15 Exoftalmometrie (aprecierea exoftalmiei
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
ptoza palpebrala 50 Excizia leziunii cutanate 10 Avulsia lamei unghiale 12 Acoperirea defectelor primare 20 Chiuretajul leziunilor cutanate 15 Peeling chimic cu substanțe caustice 20 Electrochirurgia 25 Crioterapia 25 Terapia intralezionala 10 Terapia cu dermojet 10 Terapia topica cu agenți citotoxici 8 Tratamente cu laser 25 Fototeste, patch-tete, foto-patch-teste cu seturi standard 5/test Deschiderea și exprimarea chisturilor 10 PUVA - terapia sistemică cu psoraleni 10 PUVA - terapia locală cu psoraleni 15 Recoltarea unui produs patologic 10 Dermatoscopie 15 Exoftalmometrie (aprecierea exoftalmiei
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
lamei unghiale 12 91. Acoperirea defectelor primare 20 92. Chiuretajul leziunilor cutanate 15 93. Peeling chimic cu substanțe caustice 20 94. Electrochirurgie 25 95. Crioterapie 25 96. Terapie intralezionala 10 97. Terapie cu dermojet 10 98. Terapie topică cu agenți citotoxici 8 99. Tratamente cu laser 25 100. Fototeste, patch-teste, foto-patch-teste 5/test cu seturi standard 101. Deschiderea și exprimarea chisturilor 10 102. PUVA - terapia sistemică cu psoraleni 10 103. PUVA - terapia locală cu psoraleni 15 104. Recoltarea unui produs patologic
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
lamei unghiale 12 91. Acoperirea defectelor primare 20 92. Chiuretajul leziunilor cutanate 15 93. Peeling chimic cu substanțe caustice 20 94. Electrochirurgie 25 95. Crioterapie 25 96. Terapie intralezionala 10 97. Terapie cu dermojet 10 98. Terapie topică cu agenți citotoxici 8 99. Tratamente cu laser 25 100. Fototeste, patch-teste, foto-patch-teste 5/test cu seturi standard 101. Deschiderea și exprimarea chisturilor 10 102. PUVA - terapia sistemică cu psoraleni 10 103. PUVA - terapia locală cu psoraleni 15 104. Recoltarea unui produs patologic
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziți și/sau toxinele microorganismelor; ... f) deșeurile chimice și farmaceutice - substanțele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate și reziduurile de substanțe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; ... g) deșeurile intepatoare-taietoare - deșeurile care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; ... h) deșeurile radioactive - deșeurile solide, lichide și gazoase rezultate din activitățile nucleare medicale, de diagnostic și tratament, care conțin materiale radioactive; ... i
NORME TEHNICE din 1 aprilie 2002 (*actualizate*) privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142476_a_143805]
-
măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor (de ex: îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, îmbrăcăminte disponibilă, scutece) 18 01 06* chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase 18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06 18 01 08* medicamente citotoxice și citostatice 18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08 18 01 10* deșeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice 18 02 deșeuri din unitățile veterinare de cercetare, diagnostic, tratament și prevenire a bolilor 18 02 01
HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144282_a_145611]
-
a caror colectare și eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecțiilor 18 02 05* chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase 18 02 06 chimicale, altele decât cele specificate la 18 02 05 18 02 07* medicamente citotoxice și citostatice 18 02 08 medicamente, altele decât cele specificate la 18 02 07 19 DEȘEURI DE LA INSTALAȚII DE TRATARE A REZIDUURILOR, DE LA STAȚIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ȘI DE LA TRATAREA APELOR PENTRU ALIMENTARE CU APĂ ȘI UZ INDUSTRIAL
HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144282_a_145611]