189 matches
-
O furnică, Zdreanță - Ion Creangă - Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fața babei și fața moșneagului - H. Cr. Andersen - Degețica - Frații Grimm - Scufița Roșie, Vulpea și pisica - Emil Gârleanu - Fricosul, Căprioara, Când stăpânul nu-i acasă - Călin Gruia - Ciuboțelele ogarului Bibliografie 1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988. 2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii și tineret - pentru institutori, învățători și educatoare, Dacia
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
H. Cr. Andersen - Degețica. - Legenda etiologică și istorică - Mihail Sadoveanu - Stigletele; Eusebiu Camilar - Stejarul din Borzești - Povestiri cu animale: - Ion Creangă - Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi; Frații Grimm - Vulpea și pisica; Al. Mitru - Tomiță Iepurașul; Călin Gruia - Ciuboțelele ogarului - Poezii pentru copii (natura): Mihai Eminescu - Somnoroase păsărele; Elena Farago - Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâței; George Coșbuc - Povestea gâștelor; George Topîrceanu - Balada unui greier mic; Otilia Cazimir - De pe-o "bună dimineață", Gospodina, Un cămin de păsărele; Tudor Arghezi
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
3, str. Franklin 9 4365. Lepădatu Elenă și Florea, 7 apartamente, București, str. D-tru Racoviță 28, 30, 30a 4366. Lăzărescu Victor, 7 apartamente, București, str. Căminului 16, str. Fontariei 18 4367. Leonardescu Alice, 5 apartamente, București, str. Donici 25 str. Ciuboțica Cucului, 2 4368. Lascu A. Aurel, 4 apartamente, București, str. Rahovei 27 4369. Livezeanu Serge, 6 apartamente, București, str. Alex. Sahia 58, str. Arcului 17 4370. Lugosianu Elenă, 4 apartamente, București, str. Plantelor 12 4371. Leoveanu Petre, 6 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
O furnică, Zdreanță - Ion Creangă - Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fața babei și fața moșneagului - H. Cr. Andersen - Degețica - Frații Grimm - Scufița Roșie, Vulpea și pisica - Emil Gârleanu - Fricosul, Căprioara, Când stăpânul nu-i acasă - Călin Gruia - Ciuboțelele ogarului Bibliografie: 1. Cândroveanu, Hristu: Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988. 2. Goia, Vistian: Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii și tineret - pentru institutori, învățători și educatoare, Dacia
ORDIN nr. 5.908 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele de copii cu predare în limbile minorităţilor, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, şi a Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205432_a_206761]
-
1 - 17; 2 - 20 Str. Chihlimbarului - nr. 1 - 9; 8 - 14 Str. Chimirului - nr. 1 - 23; 2 - 34; Bl. S4 Str. Cibinului - nr. 1 - 25; 2 - 24 Int. Ciolpani - nr. 1 - 17 Int. Ciorăști - nr. 1 - 29; 14 - 16 Int. Ciuboțica Cucului - nr. 1 - 33; 18 - 38 Str. Ciuboțica Cucului - nr. 1 - 47; 2 - 44 Str. Cladova - nr. 1; 2 - 18 Int. Codrului - nr. 1 - 39; 2 - 30 Str. Codrului - nr. 1 - 39; 2 - 30 Int. Colibași - nr. 1 - 9; 4
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
9; 8 - 14 Str. Chimirului - nr. 1 - 23; 2 - 34; Bl. S4 Str. Cibinului - nr. 1 - 25; 2 - 24 Int. Ciolpani - nr. 1 - 17 Int. Ciorăști - nr. 1 - 29; 14 - 16 Int. Ciuboțica Cucului - nr. 1 - 33; 18 - 38 Str. Ciuboțica Cucului - nr. 1 - 47; 2 - 44 Str. Cladova - nr. 1; 2 - 18 Int. Codrului - nr. 1 - 39; 2 - 30 Str. Codrului - nr. 1 - 39; 2 - 30 Int. Colibași - nr. 1 - 9; 4 - 10 Str. Colinei - nr. 1 - 27; 2 - 32
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
are un număr de 350 de paturi, din care 250 sunt în sediul principal din Str. Mihail Cioranu nr. 21, sectorul 5, municipiul București, celelalte aparținând Secției "Recuperare copii cu dizabilități de vorbire și dizabilități de auz-vorbire" situate în intr. Ciuboțica Cucului nr. 19, sectorul 5, municipiul București. ... (5) Încă de la înființare, institutul, de interes național, se află în subordinea directă a Ministerului Sănătății. Este o unitate sanitară deschisă pacienților cu patologie O.R.L. și cervico-facială din România. ... (6) Serviciile medicale
REGULAMENT din 20 septembrie 2013 de organizare şi funcţionare al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255077_a_256406]
-
oncologică ORL (chirurgie cervico-facială și oncologie laringiană) - Secția clinică III - chirurgie audiologică și rinologică - Secția clinică IV - microchirurgie otologică - din care: Compartiment de implant cohlear - Secția ATI - Secția VI - Recuperare copii cu dizabilități de vorbire și dizabilități de auz-vorbire - intrarea Ciuboțica Cucului - Camera de gardă - Spitalizare de zi - Bloc operator - Sterilizare - Farmacie - Fișier - Informații - Internări - Laborator analize medicale - Laborator radiologie și imagistică medicală - Laborator explorări funcționale audio vestibulare, expertiză audiologică și expertiza protezării auditive - Serviciul de anatomie patologică - Compartiment histopatologie - Compartiment
REGULAMENT din 20 septembrie 2013 de organizare şi funcţionare al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255077_a_256406]
-
fel ca ceilalți, se dezvoltă și învață în timp ce se joacă, dar necesită terapie recuperatorie și supraveghere susținută. Articolul 29 Numărul de paturi a fost stabilit prin ordin al ministrului sănătății. Această secție își desfășoară activitatea în sediul exterior din intrarea Ciuboțica Cucului nr. 19, sectorul 5. Articolul 30 Secția nr. VI este strâns legată de sediul central, atât în asigurarea resurselor alocate, cât și pentru rezolvarea terapeutică a cazuisticii complexe prin examinarea complexă audio-fono-psiho-pedagogică la copilul deficient audioverbal, investigații biochimice și
REGULAMENT din 20 septembrie 2013 de organizare şi funcţionare al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255077_a_256406]
-
are un număr de 350 de paturi, din care 250 sunt în sediul principal din Str. Mihail Cioranu nr. 21, sectorul 5, municipiul București, celelalte aparținând Secției "Recuperare copii cu dizabilități de vorbire și dizabilități de auz-vorbire" situate în intr. Ciuboțica Cucului nr. 19, sectorul 5, municipiul București. ... (5) Încă de la înființare, institutul, de interes național, se află în subordinea directă a Ministerului Sănătății. Este o unitate sanitară deschisă pacienților cu patologie O.R.L. și cervico-facială din România. ... (6) Serviciile medicale
ORDIN nr. 1.089 din 20 septembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255076_a_256405]
-
oncologică ORL (chirurgie cervico-facială și oncologie laringiană) - Secția clinică III - chirurgie audiologică și rinologică - Secția clinică IV - microchirurgie otologică - din care: Compartiment de implant cohlear - Secția ATI - Secția VI - Recuperare copii cu dizabilități de vorbire și dizabilități de auz-vorbire - intrarea Ciuboțica Cucului - Camera de gardă - Spitalizare de zi - Bloc operator - Sterilizare - Farmacie - Fișier - Informații - Internări - Laborator analize medicale - Laborator radiologie și imagistică medicală - Laborator explorări funcționale audio vestibulare, expertiză audiologică și expertiza protezării auditive - Serviciul de anatomie patologică - Compartiment histopatologie - Compartiment
ORDIN nr. 1.089 din 20 septembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255076_a_256405]
-
fel ca ceilalți, se dezvoltă și învață în timp ce se joacă, dar necesită terapie recuperatorie și supraveghere susținută. Articolul 29 Numărul de paturi a fost stabilit prin ordin al ministrului sănătății. Această secție își desfășoară activitatea în sediul exterior din intrarea Ciuboțica Cucului nr. 19, sectorul 5. Articolul 30 Secția nr. VI este strâns legată de sediul central, atât în asigurarea resurselor alocate, cât și pentru rezolvarea terapeutică a cazuisticii complexe prin examinarea complexă audio-fono-psiho-pedagogică la copilul deficient audioverbal, investigații biochimice și
ORDIN nr. 1.089 din 20 septembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255076_a_256405]
-
se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde și
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
în care se vede un cal fără stăpân adus acasă de un tânăr soldat care ține într-o mână sabia și în alta chipiul celui mort. Alături de picturi cu tematică socială, Băncilă a expus tablouri cu bujori, liliac, maci, trandafiri, ciuboțica cucului și ghiocei pe care pictorul îi denumea "Floarea săracului". Ca și Ștefan Luchian, Octav Băncilă a exprimat în lucrările sale cu flori simțăminte umane, ele nefiind făcute doar ca reprezentări decorative în scop de podoabă. Mai rare și uneori
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pe Octav Băncilă. Florile au fost o tematică îndrăgită mai ales în ultima perioadă a vieții pictorului. Nu a pictat flori de seră, scumpe sau rare, cel mai adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pucios ("Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, muzee), astfel: Biserica
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
toamnă ("Colchicum autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), colilie ("Stipa pulcherrima") sau rogoz ("Carex vesicaria"). În
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]