284 matches
-
nici doctorul din sat, / Cât o umblat n-o-nvățat / La moarte otravă de dat, / Și nici dumnealui nu poate / Ca să-i deie morții moarte. Da eu așa amărât / Și pe moarte-am jupuit / Ș-am pus pielea la uscat. / Ciubote din ea să fac, / Să-mi trăiesc viața cu drag."225 Împletirea planului narativ cu notațiile descriptive pune în evidență atitudinea de acceptare în fața "marii treceri", singurătatea asumată în fața morții, ca resemnare, fiind ilustrată de inversiunile care portretizează petrecerea din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui să nu se treacă la colectiv, că umblă și pe la alți cetățeni și duce propagandă împotriva înființării GAC. Le mai spunea oamenilor tatăl meu că vor ajunge să mănânce cu porția, „să poarte gamela la curea și lingura la ciubotă”, așa cum era în Rusia. Ascultam amuzată această expresie, spusă ironic de tatăl meu, nebănuind că ea va fi raportată securității și îi va aduce lui ani grei de temniță iar nouă ani grei de suferință. Pentru a înfăptui colectivizarea agriculturii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Droit et de la Jurisprudence, E. J. A., Paris, 1992; C. E. Zamșa, Teoria impreviziunii. Studiu de doctrină și jurisprudență, Editura Hamangiu, București, 2006. 174 S. Angheni, Clauza penală, Editura Oscar Print, București, 2000. 175 D. Al. Sitaru, op. cit., p. 753; C. Ciubotă, "Clauzele abuzive în contractele comerciale", în Revista română de drept al afacerilor, nr. 2/2004, pp. 17 și urm. 176 I. Deleanu, S. Deleanu, "Considerații cu privire la clauza penală", în Pandectele române nr. 1/2003 Supliment, pp. 113, 135; A. Man
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Femeia însărcinată să nu treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după gît, nici să șadă pe sac, căci va naște greu. Dacă va ședea pe treptele scării, va naște cu anevoie. Femeia îngreunată să nu tragă de ciubotele bărbatului, că naște greu. Cînd o femeie nu poate să nască, bea apă de pe icoana Maicii Domnului; bărbatul ei dă cu pușca peste casă și moașa de trei ori cu piciorul în ușă. Femeia însărcinată care va ședea pe treptele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puteau fi ucise muștele, mama care "era în stare să toarcă în furcă și să învăț mai departe", tatăl având o altă atitudine față de învățătură: "dac-ar fi să iasă toți învățați... n-ar mai ave cine să ne tragă ciubotele"; prima ruptură de sat, în urma plecării copilului la școala din Broșteni, râia căprească, distrugerea casei Irinucăi, fuga înapoi acasă, cu pluta pe Bistrița. Partea a II-a începe pe un ton nostalgic, evocă amintirile din copilărie, chipul mamei care "știa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
își orientează copilul în acest sens, spre deosebire de soțul ei, Ștefan a Petrii, om harnic, cu dragoste de familie, care se joacă cu copiii, dar disprețuiește învățătura, deoarece, dacă toți ar învăța carte, "n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele". Mama lui Nică este o mater genitrix a universului mitic al copilăriei (Mircea Tomșa). Prin calitățile ei, Smaranda face legătura dintre existența fenomenală (spațiul familial) și infinitul cosmic, știind să facă tot felul de minunății. Ea este păstrătoarea unor credințe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
s-a bucurat de succes. Portretul fizic: Todiriță Cătană era "întru adevăr om nalt și voinic subțire în mijloc, lat în spate. Avea mustăți bălai și ochii negri și se uita fudul în juru-i. Era îmbrăcat cu mintean și cu ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins". Era cu capul gol și cu buzele "sângerate sub mustăți" . Pentru Costea Căruntu eroul este "un rău și-un mișel", "un ticălos", pe care-l bate peste fălci "cum se cuvine". Răzeșul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari, cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci, care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. De prin crâșme și prăvălii pătrundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
risipă de detalii, care desăvârșesc în convergența lor grotescul tabloului. (H5a) Dintr-o crâșmă deschisă s-auzea o vioară (s.n.) schigiuită.[...] Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, cu ciubote în care ar fi încăput întreg și într-un surtuc lung de-i ajungea la călcâi, și care fără îndoială nu era al lui, schinjuia c-un arcuș ce rămăsese în câteva fire de păr și, cu degetele uscate, mișca
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
al anilor propriei tinerețe avea în vedere metamorfoza acelui segment social, junimea instruită, sau bonjuriștii, pe care însuși îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbâne au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante și, în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
treia primară pe la 1853 și voiam să trec șoseaua pe la locul unde se află astăzi librăria domnului Mihai Vasiliu și am rămas în noroi nemaiputând merge, până când un om călare, ce trecea pe acolo, m-a luat pe cal, dar ciubotele mi-au rămas în glod”. Chiar și după ce a fost mutat pe malul drept al Bistriței, oborul de vite a continuat să joace un rol esențial în viața economică a Bacăului, implicit în configurarea bugetului comunal. În acest sens, cea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
altă tăbăcărie a fost înființată de David Iuftaru în anul 1850 Poziționată în zona de nord a orașului, aceasta a fost prima fabrică de pielărie ce a funcționat pe „sistem rusesc” (iuftă. Pielea tăbăcită aici era întrebuințată în special pentru ciubotele locuitorilor din satele învecinate Bacăului. Venit din Focșani în anul 1876, Samuel Filderman, a pus bazele unui rudimentar atelier de tăbăcărie în orașul Bacău (1876). Așa cum rezultă dintr-un memoriu semnat de fiul său, Manny Filderman (1941), decizia de înființare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să nu strice și au trecut înainte fără să’mi facă nimic”. N-a apucat bietul cizmar să-și frece mâinile de bucurie deoarece, „...mai pe urmă s’a întors înapoi, mi’au stricat geamurile și mi’au furat câteva ciubote și ciuboțele și câteva piei”. Cunoscându-i pe atacatori, sărmanul Șloim i-a încondeiat imediat anchetatorilor: „Ghiță Potcoavă, Ghiță Hodorcă, Mihai și Vasile Hodorcă, D. Stratan, C. a Andrioaei, N. Strâmbu, V. Strâmbu, N. Lungu, Ion Crăciun și alții ale
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bunuri agricole deoarece la nivelul fiecărei organizații județene a partidului comunist fusese înființată la secțiunea „aprovizionare” o rubricuță care se numea „grija față de cadre”. Această „grijă” față de papagalii neobosiți ai pcr se materializa sub forma unor alimente ce purtau frumoase ciubote roșii pe piața liberă dar care se vindeau, totuși, pe ici, pe acolo, la prețuri de speculă uriașe! Pe timpul foametei, activiștii acestui partid ipocrit și mincinos primeau tainuri consistente constând în carne, pâine, ulei, făină de grâu sau de porumb
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vegetale, prețul osânzei și slăninii era de 280 de lei/kg. Prețul laptelui urcase de la 25 la 30 de lei/kg. iar oul se ieftinise cu un leu ajungând la 14 lei/buc. Untul își păstrase caracterul de marfă cu ciubote roșii (500 de lei/kg.) iar curcanii se ieftiniseră cu 200 de lei costând „numai” 1000 de lei/buc. (20 mil. lei vechi!). o. Animale tot mai puține... Desigur, zicala „De unde nu e nici Dumnezeu nu-ți cere” își găsise
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare. Și alesese drept profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții comparative cu adverbele ca și cât
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
auzi cum zurăie? Îl mustră nevasta, trezită și ea de neastâmpărul ceasului. Du-te și dă de mâncare la boi că acuși trebuie să pleci! Fără să mai protesteze, bărbatul Își trase repede cioarecii pe el, Își băgă picioarele În ciubote și, după ce Își trase cușma pe cap și Își puse cojocul pe spate, se duse la grajd să dea de mâncare la boi. A nins ceva azi-noapte, constată el după ce păși de pe prispă În omătul ce se așternuse de aseară
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
brumării Înclinate pe o ureche, mergeau la biserică, neîncăpătoare În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote sau ghete. Cei mai mulți erau Încălțați cu opinci, cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-i popă, să cetească...” predestinarea unor acțiuni pentru anumite ființe, potrivit statutului lor; firescul inocenței la vârste mici; p. 175, r. 30 33 : „am șterpelit-o de acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ieie tata ciubotele și să rămân de rușine înaintea tovarășilor” încă din copilărie cuvântul dat este respectat ca o datorie de onoare și se trece peste orice frică pentru îndeplinirea acesteia; p. 177, r. 28 30 : „Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
împiedicat să iasă din casă. În următoarea noapte, copiii se rătăcesc și intră în peștera căpcăunului. În aceeași noapte, căpcăunul își mănîncă propriii copii din greșeală. A doua zi, Tom Degețel și frații săi se întorc acasă cu bine, cu ciubotele de șapte poște, care le vor garanta un venit fix datorită căruia fabula nu se va repeta în viitor. Durata acestei fabule formează un întreg continuu, poate cu excepția primei nopți, care poate fi privită ca un preludiu la fabula propriu-zisă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Și cu veselia ta proastă lumea ruini tu! Însă-a popoarelor blonde de stele guverne-îndărătnici Vai! nu făcuse șosea cum se cade pe câmpii albaștri Și se răstoarnă carul și rău se-nglodează bătrânul. Mai că era să-i rămîe ciubotele-n glodul de nouri. Hei ce-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poartă, Spre-a-l primi pe bolnavul bîtrîn în surele hale. El își ia coroana din cap și în cui o atârna. De sclipește-n noapte frumoasă și roșă - un fulger Încremenit în nori. Cojocul l-anină El de cuptor... ciubote descalță și negrele-obiele, Cât două lanuri arate le-ntinde la focul Gheenei Să se usuce... Chimirul descinge și varsă dintr-însul Galbeni aprinși într-un vechiu căuș afumat de pe vatră, Mare cât o pivniță... -N patu-i de pîclă-nfoiată, Regele-ntinde
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un an și mai bine? Ai dreptate, dragule. De atunci pot să spun că mai știu și eu câte ceva despre bătrâna cetate... Asta mă bucură. Da’ cam ce iscodeai pe aici pe hudița asta bătută cândva de moș Creangă cu ciubotele lui de iuft? Că Bojdeuca nu-i departe. Uite-o colea. Ei! Mă gândeam și eu că oi descoperi măcar o țandără de piatră care să-mi povestească cam ce vorbea moș Creangă cu dragul său prieten - Mihai Eminescu - când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a luat dintr-un dialect arab algerian jaleko, iar în arabă provine din tc. yelek „vestă“. Și, dacă adaug că din tc. yelek îl avem noi pe ilic, putem conchide că jiletcă și ilic sunt dublete etimologice. (a) încălța și ciubotă, cizmă, papuc etc. Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare și substantivul (în) călțăminte < lat. calciamentum. S-a păstrat și desculț < lat. disculcius
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lui solum „talpă“). Ceilalți termeni sunt împrumuturi ulterioare, cel mai vechi fiind opincă < sl. opǐnŭkŭ „încălțăminte“ < sl. opęti „a acoperi“. Cele mai multe cuvinte din acest domeniu au, la originea îndepărtată, cuvinte turcești, unele ajunse direct în română, altele prin intermediul altor limbi. Ciubotă „cizmă“, folosit mai ales în Moldova (cf. și numele Ciubotaru/Ciubotariu), vine, la originea îndepărtată, din tc. çabata (unde a fost împrumutat din pers. čäbät „gheată de scoarță“). Cuvântul a pătruns în română printr-o limbă slavă de nord (cel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]