2,120 matches
-
TV. „Duminică, în timpul meciului Inter - Lecce, am simțit un cârcel la gamba dreaptă, iar zilele următoare s-a întărit. Pot spune că acum mă simt mai bine ca ieri, dar abia mâine dimineață voi afla dacă pot juca. Mor de ciudă pentru că nu m-a durut piciorul în viața mea, dar voi face tot posibil să fiu pe teren contra Bosniei", a spus căpitanul naționalei.
Chivu va şti abia mâine dacă va putea juca cu Bosnia () [Corola-journal/Journalistic/77165_a_78490]
-
față lividă a venit la el și i-a Întins un caiet sau o carte, șoptindu-i: Gata! Hai să fim deștepți! Bine? Bine! Băiatul găsi În carte un bilet scris cu migală: M-am supărat și am plâns de ciudă, fără a Înțelege gestul tău și fără a Înțelege ce anume nu ți-a plăcut la mine. Spunea-i că sunt frumoasă! Aștept să-mi spui ce nu ți-a plăcut, poate am mers eu prea departe și te-am
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
risc! A căzut cerul pe mine, am vrut să l bat, să-l scuip, să-i spun mamei, să nu-l mai văd niciodată În viața mea. Ochii mei aruncau scântei și lacrimi mari curgeau rânduri-rânduri pe obrajii roșii-roșii de ciudă și umilință. M-am liniștit și ușor-ușor am analizat cele spuse, am căutat alternative și nu am găsit, acuși termin clasa a noua și numai eu și cu alte două fete din clasă nu aveam prieteni, eram virgină și nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ți s-o stins hornoaica! Nu mai pufăi degeaba - l-a făcut atent moș Dumitru. Cu aceeași figură indiferentă, Pâcu a scos luleaua dintre dinți, a cotrobăit în chimir după punga cu tutun și a pornit s-o îndese cu ciudă. Când a fost gata, a ridicat ochii către Mitruță. Flăcăul tatii! Fă bine de adă un cărbune din cuptiorul Măriuței și spune-i să aducă odată plăcintele celea, că leșin de poftă. Si nu uita să-i zici lui Costache
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se oprea și începea să dea cu mătoriul de pământ, ocărând în gura mare: „Să vezi ce îi fac eu când vine de la gârlă! Ei lasă că îi dau eu lui baltă!” Si iar începea să măture, cu așa o ciudă de nu se mai vedea din colbărie. Pe la o chindie, apărea și bunicul la colțul hudiței. Călca arar...azi-mâine, purtând undița pe umăr, iar în mână legăna ciorpacul cu câțiva chitici. Pălăria, răsturnată pe-o ureche, de parcă venea de la nuntă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu. Sigur că o plecat. Numai că drăcoaica nu s-o lăsat până nu l-o luat și pe Georgel. Cei de la chefere se minunau: „Georgele, tu și cu Dinuța ta o țineți numai în distracții!” „Da’ ce, vi-i ciudă că și nevestele voastre nu au patroni ca Dinuța?” Si bărbați așa de tăntălăi ca Georgel aista? a completat moș Dumitru. Cărăușii au izbucnit într-un nou hohot de râs. Numai Mitruță - roșu ca un rac - privea în jur pe sub
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cum a zis ea. Dacă tot e să mor, am să mor când vreau eu. Și... îmi pare sincer rău, nici n-am să ți-o trag. — Păcat. Sincer, e mare păcat să te omori numai ca să-i faci în ciudă ghicitoarei. Lionel începe iarăși să plângă cu lacrimi mari. Își scoate ochelarii și se șterge cu dosul palmei la ochi. Își miroase dosul palmei, ceea ce-i dă o idee: — E ceva de băut în casa asta? Liliane se scoală și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
din gelozie pentru prințesa ta strălucitoare. scădere nouă în al doilea loc: văzând că totuși te descurci rezonabil și reușești să înaintezi, ușor-ușor, pe marginea hăului, păstrând echilibrul dragostei tale în suflețelul candid, vrăjitoarea fuamnach, zmulgându-și părul din cap de ciudă, face vraja gâdilării sacrei mame a broaștelor țestoase de galapagos, care nu mai poate sta nemișcată, un cutremur teribil zguduie muntele și poteca ta, pentru a nu pierde dragostea ta, te reechilibrezi, sucindu ți capul în lateral și în jos
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și-o lume-ntreagă are știință de isprăvile dumnitale... Vezi să nu-ți prinzi urechile pe-aici, că nu le-i mai putea scoate decât ciopârțite și flendurite, de-i zice "aman, puiule!" DĂNILĂ: Ei, apoi să nu crăpi de ciudă când vezi un amărât de drac, așa cum îi acesta, că se obrăznicește? Da' ce crezi tu, pârlitule, dacă am făcut ce-am făcut când mi-am uitat capul în traistă, în loc să-l port pe umeri, tot așa se va întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
chiar așa au stat lucrurile. Cărțile copilăriei, Habarnam, Cei trei grăsani, nu-mi mai spuneau mare lucru. Revistele Pif le urcasem undeva în pod, laolaltă cu niște soldați de plastic pe care i-am regăsit de curând și muream de ciudă că nu-mi aminteam acel moment când m-am descotorosit de ei. Ar fi fost un moment important, acela în care decizi că e cazul să devii matur, să treci într-o altă fază a existenței tale. Apropo de revistele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mă-i ierta de dajdie, pentru că mă cheamă Carpen? Nu-i vorba să te iert, moș Dumitre. Alta-i taina. Și eu, care îmi făceam socoteli... „Îmi iau o pălărie nouă și babei un tulpan de să crape satul de ciudă!” Da’ cum văd eu, tu lungești vorba și nu-mi spui ce treabă ai cu mine. Păi, cum să-ți spun, moș Dumitre, dacă matale o ții tot într-o șagă? Și mie cum nu-mi place șaga, cum nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe la vremea când mustul pișcă binișor - făcea o pastramă de ți se topea în gură, nu alta - a precizat Petrache. Inginerul a ridicat paharul cu vin: Să bem pentru sănătatea noastră și a celor dragi! Costăchel a golit paharul cu ciudă parcă. Petrache - luându-și inima în dinți - a întrebat: Domnule inginer, sunt nerăbdător să aflu dacă l-ați găsit pe milițian... Cum naiba îl cheamă? Are un nume cam strâmb nu știu cum... Vorbești de Leucătov, șeful postului? Da! L-ați găsit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ai învrednicit să aduci măcar o oală cu vin. Așa... pentru stuchit la torcătoare... Parcă atâta ar fi așteptat Costăchel... În câteva clipe a adus o oală cu vin și două ulcele... Au ciocnit și au băut până la fund. Cu ciudă parcă. Când au simțit că obida din suflet a început să se mai risipească, Costăchel a rupt tăcerea: Să vezi, Petrache, cine are să-ți facă socoata cât ai muncit într-o zi. Cine? Daurel, băiete! Daurel! Parastasu’ mamei lui! Dacă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fioros nemâncat de multă vreme. În scurt timp, acesta își va scoate colții la iveală și te va sili să i-o dai toată! Cu toate acestea, însă, treptat începea să dospească în mine un amestec de ură și de ciudă indisolubile, care, în agitația nervoasă, în care, în cele din urmă, ajunsesem cufundat, a răbufnit într-un clocot necontrolat de violență, ce m-a împins cu putere să-l lovesc pe nemernic. Pentru o clipă, am încercat să mă înfrânez
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dintr-un colț în celălalt al acelei încăperi, încât, dacă priveai covorul întins pe jos dintrun anumit unghi în bătaia luminii, puteai vedea mai mult decât limpede că deja se formase o dâră foarte tocită pe el! Îl măcina puternic ciuda pe sine însuși că deloc nu vrea să-i înmugurească și lui în minte o soluție inspirată și inteligentă, cu ajutorul căreia toate problemele sale să-și găsească definitiv dezlegarea și s-o poată scoate la capăt, cu bine, odată pentru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de scaun, ca În clipa următoare să mă reculeg de pe parchet și dintre sacoșe. Roșisem toată și nu mai știam ce să mai fac din cauza jenei ce mă cuprinse brusc. Îmi venea să plâng și să mi mușc pumnii de ciudă. Cum am putut să mă pierd În halul acesta, să nu am niciun pic de control asupra stării emoționale? „Lăsați sacoșele și veniți pe scaunul acesta”, Îl aud pe dll Cassian Maria Spiridon, care Îmi arăta alt scaun, fără a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nouă, dar nu o întrebară nimic, prefăcându-se că nu au remarcat. Ioana simțea că ceva ascundeau vecinele, că nu erau sincere cu ea. Era sigură că ele vedeau rochița ei, dar nu ziceau nimic din părere de rău sau ciudă, cum credea ea. Ioana le zise că se întoarce acasă, că o așteapta maică-sa și se porni. Atunci una din ele o întrebă când își cumpărase rochia. Ea îi răspunse mândră că i-o cususe maică-sa. Cealaltă se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și a mamei, așa cum presimțise. Lacrimile mamei o dureau atât de mult! Plângeau amândouă, ea și maică-sa, fără să zică ceva. Apoi, mama se opri prima din plâns și îi zise: - Lasă, nu mai plânge, Ioanică! Le-au biruit ciuda și invidia. Sunt niște copile. Adă la mama apă și o spălăm imediat, e vară și se va usca repede, apoi o călcăm și va fi ca nouă. Ești și tu vinovată, vezi ce se întâmplă când nu asculți de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de ulicioarele din mahala. Îmi aduce aminte cum eram mică și ieșeam prin ploaie fără voie, cum mă întorceam plină de glod până în cap. Biata mamă, când mă vedea, îi venea să plângă. Parcă aud și acum cum zicea cu ciudă și cu jale: - Doamne, asta mai mică o să mă bage-n pământ! Eu râdeam și mă bucuram că puteam face ce doream. Știam că riscam să fiu zgâlțâită de cap de mama, dar ce era aceasta în comparație cu plăcerea de a
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
le întâlnesc, cunoscute și necunoscute, să fie foarte atente la tot cuvântul ce le iese din gură, atunci când își ceartă copiii...”. Am ascultat-o fără să zic nimic. Niciodată n-aș fi crezut că cuvintele pe care le spunem la ciudă și la necaz pot avea așa putere și pot atrage după ele consecințe. Ajunsesem, între timp, la Hâncești și trebuia să cobor. Nu știu care au fost ultimele cuvinte pe care i le spusesem acelei doamne. Mă pomenisem jos. Priveam în urma autobuzului
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
bună, este sănătoasă, trăiește într-o țară însorită, e liberă, dar ea aleargă strigându-și nefericirea pe "ulițele" Sydney-ului de parcă ar fi în Prundul Bârgăului, când e acolo "se face fericită", cum spune ea, să plesnească rudele și prietenii de ciudă, să vadă cine este ea, o bogătașă din Australia, nu o orfană sărăntoacă, mi-a povestit cum demult, în prima ei tinerețe, atunci când a ajuns învățătoare, din primul salariu și-a cumpărat o rochie, apoi s-a plimbat prin târgul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
tainice, fulgerat de doruri neștiute și de amintiri demult uitate. Mă simțeam nesigur, răvășit și greu mi-am putut aduna gândurile răzlețite pretutindeni. Da, e un cuvânt frumos, i-am răspuns sec, abia reușind să leg vorbele (mi-era și ciudă, acum, că nu găsisem un alt termen mai potrivit În a-l califica). Cred că... Dar de acesta ce credeți... cum vă place?, Întrebă din nou, după o pauză, bizarul meu personaj, ștergându-și iar gura și luându-și o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
om atât de rațional, bun tactician și fin cunoscător al psihologiei umane poate fi, dintr-o dată, un individ atât de influențabil și de necugetat! Nu cumva fusese ajuns de blestemul lui Napoleon I, care se răsucea În mormânt, pătruns de ciudă și de ură că internaționaliștii aceștia i-au dărâmat, „În numele frăției” coloana Vendome, Înălțată În cinstea victoriilor sale?... Ha, ha, ha, ce speculații caraghioase, lipsite de fond face uneori și Valeriu ăsta! Mi s-a părut că madam Gușă nu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mult mai mare și mai tare decât mine. La bătaie mă punea imediat jos și-mi trăgea cu vârful bocancului drept În burtă și băieții se distrau urmărindu-mă cum țipam ca un apucat mai mult de spaimă și de ciudă decât de durere. Fumul se Întețise cumplit, iar aerul din bar devenise irespirabil. O chelneriță cu o fustiță ca o batistă, ce Împrăștia un miros insuportabil de parfum ieftin trecu prin dreptul meu. Mi-a surâs „profesional”, dar și eu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Să mori de rîs, nu?! Și o țin tot așa : pe coperta a doua, Urzica se deplasează...printre colectiviști (aceștia, pesemne, arătîn du-se cotidian/interesați de zdrobirea hidrei capitaliste). La altă pagină, un occidental Împuțit se face verde de ciudă că la un tîrg internațional RPR (Republica Populară Ro mână) a expus...un tractor! Ptiu! La rubrica Panou de onoare sunt expuși fruntașii de la GAS Petrești (localitatea În care a văzut lumina zilei Savanta de renume mondial). În alt colț
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]