811 matches
-
să deschidă ochii. „aici” îi răspunde marie așezată lîngă el cu hella în brațe. și trenul se pune în mișcare. în urmă lîngă peron mierla neagră pe care frau weiner cea bătrînă o hrănește din cînd în cînd cu pesmet ciugulește dintr-un șobolan mort. * grecii mă numesc „trenul”. n-au văzut niciodată o astfel de mașinărie. va mai trece timp mult pînă să aibă și ei cale ferată. dar ei mă privesc pe mine și eu sunt pe pămînt. theos
Poezii by Cornelia Maria Savu [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
am strecurat în buzunarul rochiei de călătorie. fierul rece care ține răul departe și îmblînzește spiritele. înainte să urc neobservată în vagonul imperial am văzut înscris cu litere în relief pe ușa locomotivei numele „persephone”. lîngă peron o mierlă neagră ciugulea dintr-un șobolan mort. * își lipește palmele de zidul din piatră fără mortar dintre grajduri. piatra are ascuțișuri care-i intră în piele și căldura mijlocului de primăvară. nu știe unde va duce cu ea o astfel de amintire dar
Poezii by Cornelia Maria Savu [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
pe care a desprins-o în noaptea trecută. aleargă ca o sălbăticiune în bătaia puștii și înainte să intre în pădurea unde o așteaptă wasyl zărește cu coada ochiului mierla neagră pe care bucătăreasa o îndoapă cu mei dimineața cum ciugulește dintr-un șobolan mort. Dintr-un volum în curs de apariție)
Poezii by Cornelia Maria Savu [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
la acest capitol. Eminescu, la Botoșani, a fost privatizat și trecut în proprietate personală de o gașcă de așa-ziși poeți, fiind exploatat la maximum. Pe hlamida Poetului poposesc tot felul de hultani, mai aproape de ciori decât de vulturi, și ciugulesc parcă din colivă. Iar, când e nevoie să ia atitudine împotriva detractorilor, se fac a nu fi acasă și a nu auzi cele spuse de chiar colegii lor de cumetrii literare. Asta e o tehnică foarte cunoscută de a jupui
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_emilian_marcu_ioana_voicila_dobre_1355865497.html [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
care-l asigura că nu-l înșeală: „Năică, mă jur, mă jur!... niciun un pic nu dau din cur.” Se liniști ca din senin, spunându-și blegul în sinea sa: „Didinica mea-i deșteaptă, o să-l fraierească și poate-l ciugulește și de ceva bănuți”. - Ioane, Ioane... ce deștept ești! Ce mă făceam dacă nu te-ntâlneam?... și-i trecu pe șira spinării un fior de spaimă, aducându-și aminte că voia să se spânzure. - Naie, sper că nu cheltuiși toți
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_viii_a_pariul_bleste_marin_voican_ghioroiu_1360224803.html [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
ieri, drumurile noastre de azi, drumurile noastre de mâine ar fi fost și ar fi urâte ca pustiul dacă n-ar fi călătorite de cântecele maestrului Benone Sinulescu. Nici nu putem să ne gândim cum ar trăi pasărea fără să ciugulească semințe, nici neamul nostru cât de sărac era fără apa vieții purificată, răcorită și aromată cu sutele de cântece ale lui Benone Sinulescu. Aceste cântece sunt culese fruct cu fruct, de la rădăcină până la rodul coroanei, din copacul folclorului, nu din
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
niște oameni năluci care înghit apa dintr-un tub subțire și ca un lucru solid se scufundă în oceane și devin atât de fluizi încât se amestecă cu apă devenind în univers o lacrimă neplânsă a ploii, iar pescărușii exclamă ciugulind luna: unde este existența acestei ploi inexistente. Referință Bibliografică: ploi inexistente / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2178, Anul VI, 17 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PLOI INEXISTENTE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1481986525.html [Corola-blog/BlogPost/377418_a_378747]
-
Duminica Floriilor. Melania Cuc spune : Nu am lucururi extraordinare de spus lumii. Eu sunt doar unul dintre cei flămânziți de detoate și mai măruntă decât neghina, decât graurii tineri năvălind - răi, contagioși, smulgând din fructul rațiunii cu floare cu tot, ciugulind nectarul chiar din palma dușmanului. Hrana mea de bază sunt Cuvintele, pentru ele pornesc în cruciade jurând, rănind, julind, ronțăind, plângând, triumfând... Scuip sâmburii mărului cules din Pomului cunoașterii, despre care nu vreau să știu că este pe cale de dispariție
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
tot ce ai în farfurie, i-a zis el când a văzut că ea încetează să se mai servească. - Mulțumesc frumos, domnu', dar e mult... Nu pot să mănânc atâtea ăstea ... - Hai, nu te prosti! Am văzut eu că ai ciugulit doar. Și o păsărică ar mânca mai mult ca tine. Și nu-mi mai vorbi cu domnu', că mă supăr pe tine! Ce, nu mă cunoști? Doar suntem vecini de când erai mică, ce dracului! i-a vorbit el, cu un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_3_marian_malciu_1326391641.html [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
Crocodilă crocodilă Ce ardeai ca o feștilă, Dacă se mai domolea Focul și te decălea, Cine te mai zambilea....? Zambiluță, ah, zambilă, Eu nu am merțan și vilă Pe cât ești tu de abilă... Dacă nu te giugiulea Altul (și te ciugulea...), Cine te mai zambilea? Zambiluță, ah, zambilă, Nu visai așa idilă Lirică și versatilă, Dacă te mai tăvălea Puiul lelii de lalea... Cine te mai zambilea...? Referință Bibliografică: Zambiluță, zambilea - satiră / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1169
SATIRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1394819838.html [Corola-blog/BlogPost/353605_a_354934]
-
multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
crainici, - netrași, se pare, la răspundere de nimeni". Putem afirma că funcționează... o colaborare între poetul sedus de jocul impenitent al vocabulelor și crainicii în chestiune așa cum există între unele specii de păsări cu patrupedele de pe spinarea cărora păsările ciugulesc, fără complexe, paraziții: Ați auzit, pesemne, de-o localitate de prin Banat, pe nume Neudorf. Ei bine, cutare crainică îl pronunța, -ntr-o seară: Ne-u-dorf. Ați auzit de pictorul Șirato, prenumele căruia e Francisc. Ei bine, crainica, o alta, - una, desigur
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
sărutînmugurireaIdentitateCa un ghiocelZiua pierdută-n rodiriCăutând bulbulDeznădejdeSimplă hulire -Întoarcerea-n pânteceNici o schimbare...CirculațieSună depășireaDoar clapele gânduluiTrec barieraTopograficăMăsura umbreiGlezna dintre doi fluturiși-un fir de iarbă... XXV. CAPITULARE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 414 din 18 februarie 2012. Mierle ciugulind Neaua la colțul casei Zăpor cu pene Resemnare Ștergare albe- Poveste fără sfârșit Capitularea... Zori Ora exactă Între noapte și zi Cântul de cocoș Strămoșii Sfielnici, tăcuți Dincolo rădăcina Oricărei umbre Contur Vârful de creion Mâzgălind cer de copil Și
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Dan Publicat în: Ediția nr. 1260 din 13 iunie 2014 Toate Articolele Autorului erai la ferestră cu ochii mării și părul despletit în valurile acelea negre-albastre tăceai prin cuvinte parcă pictate în miezul clipei ce îmi bătea ca un pescăruș ciugulind din nisip perna mea de vise am crezut că am ajuns primul pe plajă și te priveam uimit cum erai mare și lună soarele ce abia mijea nebănuind că el va cuceri întreaga zi vino îmbrățișează-mă mi-ai șoptit
TU ERAI TOTUL de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Radu_liviu_dan_1402682604.html [Corola-blog/BlogPost/360528_a_361857]
-
de bucurie când îl auzeam spunând: Eu mă culc cu ăsta micu' că e cald ca o sobiță. Crescusem mai măricel, o cloșcă de-a noastră rămăsese numai cu un puișor, a călcat-o cocoșul și ea l-a părăsit ciugulindu-l chiar, deși câteva minute mai înainte nu știa cum să aibă mai mare grijă de el. Mi s-a făcut milă văzându-l cum piuie după o găină care-i era acum străină. L-am prins, l-am hrănit
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
pusă peste șanț, îndrăzneam să-i deschid și până acasă bodogăneam în gând pe mamaie cu morții ei. Uram gâștele și găinile țăranilor care se învecinau cu gardul cimitirului; lor nu le era frică să-și petreacă ziua printre morminte ciugulind iarba, adesea atacând și florile de pe morminte, spre disperarea țărăncilor care veneau la tămâiat. Casa bunicilorlor era pe șosea la capătul celălalt al satului. Șoseaua era bucuria copiilor: puteam să umblăm desculți prin praful cald vara, fără să ne zgâriem
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
în cârd plecau spre gârlă dimineața și se întorceau seara. În naivitatea mea de copil le consideram deștepte, pentru că fiecare cârd își cunoștea singur casa la care revenea o dată cu apusul soarelui. Pe găini le găseam proaste, nu făceau decât să ciugulească toată ziua, fie prin curte, fie prin grădina mare, care se întindea de la grajd până spre fundul curții. Cel mai mult iubeam grajdul. Mirosul de fân vara sau de coceni uscați iarna, amestecat cu mirosul de transpirație al vacilor, îmi
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie, pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din lemne de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea, sau ceai din ibric, sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape, la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
ca iepurii (zicere bancară). În tinerețe, frumusețea este un accident al naturii. La bătrânețe este o operă de artă (Lin Yu Tang). • Vulpea nu fură aproape de vizuina ei... • Oamenii vor să zboare, păsările vor să meargă. Nu-i nimic de ciugulit acolo sus, • Ura îngrașă sau slăbește... Dar nu te lasă indiferent. Dacă iei un purgativ puternic, nu-l vei putea păstra mult timp. • Ea era frumoasă ca femeia altuia ( Paul Morand). • Nici când totul e lăsat la voia întâmplării, nimic
ZICERI (161/162) HOROSCOP & ZILE DIFICILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1431477777.html [Corola-blog/BlogPost/352116_a_353445]
-
2011 Toate Articolele Autorului Vacanța mare! Iubesc dintotdeauna vacanța mare! E vremea când viața are alt ritm. În casa părinților mei, la vremea asta, de călduri toride, aveam un program fix: dimineața, dădeam drumul la păsări. În ordine: întâi gâștele...ciuguleau ceva și zburau. Le mai vedeam seara, dacă în Timișul Mort (un braț al Timișului, ce se prelungea până la capătul grădinii noastre) era apă. De era secetă, mai veneau de 2-3 ori pe zi, acasă. Urmau rațele. Favoritele mele! Cu
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacantele_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
provine din preaplinul spiritului, iar scepticismul exprimă inevitabila plictiseală stoarsă de destin din oboseala unei culturi mari. Dar grecii au devenit sâcâitori și plictisitori de-abia când din palma întinsă a istoriei (epoca medievală și modernă) s-au pornit să ciugulească firimiturile rămase de la festinul spiritual al strămoșilor lor. Tot așa, obosiți de greutatea veacurilor de cultură și civilizație pe care au le-au purtat pretutindeni în lume din generație în generație, englezii, francezii și germanii zilelor noastre au dreptul la
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]