185 matches
-
ființe aparent inofensivă se poate afla instinctul criminal. Trebuie doar să știm să ne controlăm pornirile. Titlul operei poate fi privit din două unghiuri, având un sens denotativ și un sens conotativ. El exprimă pe de o parte nebunia dansului, “Ciuleandra” fiind considerat un dans dionisiac în care fiecare dintre participanți se dezlănțuie: Pornește ca o horă oarecare, foarte lent, foarte cumpătat. Jucătorii se adună, se îmbină, se înșiră, probabil după simpatii, ori la întâmplare, indiferent. Pe urmă, când se pare
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
De asemenea primează conflictul interior care se dă între ceea ce ar vrea să fie și ceea ce este cu adevărat, între personalitatea lui și masca pe care și-o dă jos abia în finalul romanului. Făcând parte din categoria romanului modern, “Ciuleandra” nu respectă încadrarea în momentele subiectului, de aceea ea se deschide cu intriga, scena violentă a unei crime conjugale. În această primă scenă autorul ni-l prezintă pe Puiu Faranga în ipostaza de criminal, ucigându-și soția: O prăvălise pe
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
sărăcia mea am ajutat-o de multe ori și pe ea, ca pe viitoarea mea soacră, pe femeia asta. Toate mergeau bine. Mai aveam doi ani ca să ies om cu pâinea în mână. Și deodată ai picat d-ta la Ciuleandra aceea. Am avut imediat presimțirea că are să mi se întâmple un rău mare din clipa din care v-am zărit apărând în cerdacul cârciumii. Apoi când ai intrat în horă și te-ai prins de Mădălina, am înțeles că de-
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
filmări pe o targă, întrucât suferea la acea vreme de o sciatică. Ca o ironie, deși Nicolaescu fusese reticent să preia proiectul și era prima sa comedie, "Nea Mărin miliardar" a devenit cel mai vizionat film românesc al tuturor timpurilor. Ciuleandra este un film psihologic, considerat de către criticul de film Grid Modorcea: „Cred că Ciuleandra este singurul nostru film psihologic, de calibru camilpetrescian, asociind remarcabil, la nivelul subconștientului, jocul „Ciuleandra" cu „Jocul ielelor”. În 1985, în timpul filmărilor la "Noi, cei din
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
ironie, deși Nicolaescu fusese reticent să preia proiectul și era prima sa comedie, "Nea Mărin miliardar" a devenit cel mai vizionat film românesc al tuturor timpurilor. Ciuleandra este un film psihologic, considerat de către criticul de film Grid Modorcea: „Cred că Ciuleandra este singurul nostru film psihologic, de calibru camilpetrescian, asociind remarcabil, la nivelul subconștientului, jocul „Ciuleandra" cu „Jocul ielelor”. În 1985, în timpul filmărilor la "Noi, cei din linia întâi" (1986), Nicolaescu a adus distrugeri grave Mănăstirii Văcărești, fiind manevrate tancuri și
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
miliardar" a devenit cel mai vizionat film românesc al tuturor timpurilor. Ciuleandra este un film psihologic, considerat de către criticul de film Grid Modorcea: „Cred că Ciuleandra este singurul nostru film psihologic, de calibru camilpetrescian, asociind remarcabil, la nivelul subconștientului, jocul „Ciuleandra" cu „Jocul ielelor”. În 1985, în timpul filmărilor la "Noi, cei din linia întâi" (1986), Nicolaescu a adus distrugeri grave Mănăstirii Văcărești, fiind manevrate tancuri și folosite petarde și aruncătoare de flăcări în incinta mănăstirii. Un raport al Muzeului de Istorie
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
consideră nefondate și bazate pe „o reacție viscerală față de om sau politician și îl ating la operă”. Modorcea continuă: "Dar opera ("lui Sergiu Nicolaescu") e puternică. Nu se clintește. Dacă ei ("criticii viscerali ai lui Sergiu Nicolaescu") ar vedea numai Ciuleandra, ar înțelege cât de cinefil a fost Nicolaescu. E un film profund, psihologic, floare rară la noi. Și a-l asocia cu Amadeus al lui Forman este o obligație de cinefil!". Istoricul Adrian Cioflâncă observă că lui Nicolaescu, „cel mai
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
cei din linia întîi și Oglinda), prin seria de filme polițiste cu comisarul Moldovan, prin comediile și satirele sale (precum Nea Mărin miliardar și Poker), dar și prin excelentele sale ecranizări ( Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, Osânda, Ciuleandra și Orient Express). Grid Modorcea, care cunoaste excelent cinematografia română și toate filmele lui Sergiu Nicolaescu, a rezumat: „cheia concepției lui Sergiu Nicolaescu despre film" este o "concepție tipic americană, de om de acțiune, de învingător. El este Hollywood-ul filmului
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
apoi la Teatrul municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chișinău, unde joacă și în prezent. Printre rolurile teatrale cele mai cunoscute menționam următoarele: Soțul din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip; El din "SRL Moldovanul" de Nicolae Esinencu; Ursu din "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu; Revoluționarul ÎI din "Jertfe patriotice" după Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri; Azazello din "Maestrul și Mărgărita" de Mihail Bulgakov; Tache Farfuridi din "O scrisoare pierdută" și Ipistatul din "D’ale Carnavalului" de Ion Luca Caragiale; Crooks
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
lui Sergiu Nicolaescu, "Frații Jderi" (1974), "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Burebista" (1980), "Glissando" (1985) ș.a. A scris, în colaborare cu Sergiu Nicolaescu, scenariile a trei filme: "Osînda" (1976), " Ultima noapte de dragoste" (1980) și "Ciuleandra" (1985). a realizat în studiourile de la Moscova în 1970 prima coloană sonoră stereofonică pe șase canale pentru un film românesc; este vorba de versiunea panoramică a filmului "Mihai Viteazul" pentru care a primit Premiul UNIATEC la Festivalul Internațional de Film
Anușavan Salamanian () [Corola-website/Science/313281_a_314610]
-
promenadă - suită (B.S.M.M. [m. 1963]); La horă-n sat - fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Ciuleandra este un thriller psihologic româno-vest german din 1985, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu ce a adaptat romanul omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ștefan Iordache, Gheorghe Cozorici, Ion Rițiu și Anca Nicola
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
asigura continuitatea numelui Faranga. La Răscoala din 1907, țăranii de pe moșia lui Faranga au dat foc conacului. Ei au fost împușcați de un pluton de execuție, dar, înainte de a muri, osândiții la moarte au început să joace în noroi dansul Ciuleandra. Speriat de perspectiva repetării răscoalei și a pierderii moșiilor, Policarp Faranga își dă seama că familia sa are nevoie de urmași dârzi care să apere agoniseala generațiilor trecute. El decide ca fiul său, care era un copil bolnăvicios, să se
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
anul 1917, pe când mergeau pentru câteva zile la moșia Mănești din județul Argeș, ei opresc pentru a mânca la o cârciumă din satul Vărzari. Aflat în cerdacul cârciumei, Puiu observă o horă la răspântie și se prinde în joc la Ciuleandra cu o fată de 17 ani pe nume Mădălina Crainicu. Tatălui îi place fata și la întoarcerea de la moșie oprește la Vărzari și se duce acasă la mama fetei, Maria Crainicu. El îi oferă mamei fetei suma de 50.000
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Puiu îi repetă că el nu este nebun, doctorul Aioanei dispune externarea pacientului căruia îi dăduse diagnosticul de nebunie temporară. În acea noapte, Puiu s-a spânzurat de un copac aflat în fața sanatoriului. Filmul este o adaptare cinematografică a romanului "Ciuleandra" (1927) al lui Liviu Rebreanu. Romanul nu a fost primit cu prea mare entuziasm de critici și de presă, dar un producător german de film a realizat în 1930 o adaptare cinematografică. Filmul a fost prima coproducție româno-germană, producătorul aducând
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983) și "Misterele Bucureștilor" (1983), penultimul dintre ele fiind regizat de Sergiu Nicolaescu. Acesta din urmă a convins-o să joace și în "Ciuleandra" și apoi și în "Ziua Z". În timpul filmărilor la "Ciuleandra", ea a făcut parte în paralel și dintr-o echipă de restauratori cu care lucra la refacerea Teatrului Maria Filotti din Brăila. Anca Szönyi făcea naveta între platourile de filmare
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983) și "Misterele Bucureștilor" (1983), penultimul dintre ele fiind regizat de Sergiu Nicolaescu. Acesta din urmă a convins-o să joace și în "Ciuleandra" și apoi și în "Ziua Z". În timpul filmărilor la "Ciuleandra", ea a făcut parte în paralel și dintr-o echipă de restauratori cu care lucra la refacerea Teatrului Maria Filotti din Brăila. Anca Szönyi făcea naveta între platourile de filmare și Brăila, schimbând costumele cochete în stil parizian ale personajului
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Anca Szönyi făcea naveta între platourile de filmare și Brăila, schimbând costumele cochete în stil parizian ale personajului din film cu salopeta de muncitor pe șantierul de restaurare unde nu era încălzire centrală. Ea a considerat că perioada filmărilor la "Ciuleandra" a fost cea mai dură perioadă de lucru din viața ei. Sergiu Nicolaescu a considerat acest film ca fiind un film de artă care a beneficiat de succes de public. Filmul "Ciuleandra" a fost vizionat de 2.450.273 de
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
centrală. Ea a considerat că perioada filmărilor la "Ciuleandra" a fost cea mai dură perioadă de lucru din viața ei. Sergiu Nicolaescu a considerat acest film ca fiind un film de artă care a beneficiat de succes de public. Filmul "Ciuleandra" a fost vizionat de 2.450.273 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Pregătirea (desprinderea din mâlul amintirii a unor imagini din ce în ce mai limpezi) abuziv lungită și urmată de deznodământul precipitat, duce la un dezechilibru dramaturgic. De reținut obsesia dansului, ca simbol al forței țărănești de regenerare (muzica: Adrian Enescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: Ciuleandra voinicească a osândiților la moarte și prăbușirea lor, amintind de celebra pânză a lui Octav Băncilă.”" Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1986 , dar nu a fost nominalizat în competiție. Filmul a reprezentat România la Festivalul de la Karlovy-Vary din 1986.
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1986 , dar nu a fost nominalizat în competiție. Filmul a reprezentat România la Festivalul de la Karlovy-Vary din 1986.
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
statură „simfonică” nouă. Modifică mai multe melodii pentru a suna altfel jocul timbrelor, dialogurile între partidele orchestrale, momentele de solo-uri alternate cu cele de ansamblu ("Hora Șapte scări", "Ceasornicul", "Anicuța neichii dragă", "Căruța poștei", "Suita de melodii ardelenești", "Brâul", "Ciuleandra", "Fedeleșul", "Mugur, mugurel"). Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc. La 5 octombrie 1970 la Sala "Pleyel
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983), "Misterele Bucureștilor" (1983), "Ziua Z" (1985) și "Ciuleandra" (1985), ultimele două fiind regizate tot de Sergiu Nicolaescu. În ciuda apariției în aceste filme, Anca Szönyi nu s-a considerat niciodată „o actriță adevărată”, ci doar artist plastic. Costumele au fost realizate de Gabriela Moldovan, proaspăt divorțată de primul soț
Viraj periculos () [Corola-website/Science/320457_a_321786]