394 matches
-
prin metodele comune ajută la găsirea soluțiilor în timp util doar pentru numere mici. Pentru numere mari, algoritmii de factorizare, cu complexitate exponențială, dau soluția după foarte mult timp. Cea mai rapidă metodă de factorizare a întregilor, algoritmul general al ciurului câmpurilor de numere, are o complexitate de formula 20 Aici, "c" este un număr ce ia valori în jur de 1,9 pentru numere de tipul lui "n", adică numere cu doi factori primi. Cel mai mare număr factorizat vreodată prin
RSA () [Corola-website/Science/311911_a_313240]
-
Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
cu un amestec de curiozitate, teamă și sete de aventură, toți cu mintea aprinsă de cunoscuta amenințare a adulților, într-una din variantele ei: "te fură țiganii", sau "te dau la țigani", sau "te-am luat de la țigani pe un ciur de mălai". Mă rog, vremuri de primitivism rural și de crasă incorectitudine politică de care lumea nici măcar nu era conștientă. Cu atât mai puțin noi, desigur, care-i invidiam întâi și întîi pentru că făceau ce voiau, mutându-se din sat
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
utilizări similare (poziția nr. 58.09). ... b) Pânzele, grilajele și plasele, transformate în piese sau în organe de mașini, în special prin adăugarea anumitor dispozitive (Capitolele 84 și 85). ... c) Pânzele, grilajele și plasele, montate sub formă de site sau ciururi de mână (poziția nr. 96.04). ... ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166466_a_167795]
-
a enoriei, a trebuit deci să-și schimbe cariera; un al treilea își făcuse din jocul de cărți o profesie, în fine alții îmbrățișaseră profesiuni cari se feresc și mai mult de lumina publicității. Americani desăvârșiți, oameni trecuți și prin ciur și prin sită, personalități imposibile în orice partid politic, cari pierduseră orice speranță și orice credință, se grupară împrejurul stindardului roșu și d. Brătianu îi reabilită, le dete țara pe mână. Trebuie să asiste cineva la o ședință a Camerei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că acei mai nesinceri din ei tot se vor rupe de noi mai curând sau mai târziu. Însă nu trebuie să le dăm avantajul de-a provoca noi acea ruptură. Jurnalul nostru va fi o piesă de încercare și un ciur, care va despărți în curând grâul de neghină, și atunci ruptura nu va fi imputată decât acelor cari nu au fost sinceri. Siliți-vă asemenea a grupa pe toți acei cari nu umblă după coterii și după intrigi, explicîndu-le că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de trei decenii până la apariția tembelizantei emisiuni televizate distractive "Vacanța Mare", aceasta corespunzând întocmai celor spuse de personajul cărții, alias Theodor Сodreanu. Bineînțeles, la toate aceste "ciudățenii varvariene" cititorii ar putea adăuga nenumărate exemple din viața noastră reală trecută prin ciurul ideologic al totalitarismului, când întâlnești la tot pasul cazuri de duplicitate, ipocrizie, lipsă de discernământ, de punctualitate. Naratorul, tânărul prozator și ziarist Dragoș Ivănescu, cu două cărți publicate și, deci, având deja un nume, face cunoștință cu Dimitrie Cristea după ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dedicai întreaga viață acestui lucru, cum oare era să le acoperi pe toate? Iar studenții erau copii de emigranți din toate colțurile, venind din Bucătăria Iadului, Mica Sicilie, Centura Neagră, masele Poloniei, străzile evreiești din Parcul Humboldt, cu toții trecuți prin ciururile aspre ale programei și de asemenea venind cu propria lor înțelepciune. Umpleau coridoarele lungi ca cele din fabrică și săli enorme de clasă cu fiece personaj și germene omenesc, ca să își consolideze cunoștințele și să devină Americani, cel puțin ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
bleagă, din umăr. Foiște scăpase și el, ca prin minune, ieșise dintre dărâmături Înveșmântat numai În niște chiloți cu găuri și petice frumos colorate. Mamă-sa, tușa Tinca, norocoasă și ea, era dusă prin vecini ca să se Împrumute de vreun ciur de mălai ce urma să fie plătit În servicii (lecții private la mai toate materiile pentru odraslele familiilor creditoare) de către mâncăciosul fiu, care În seara aia era vizitat de muză și făcea poezii la lumina becului pătat de muște Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din când În când pe umăr, avea-voi, poate, cuvenitul timp, să-mi ostoiesc tristețea strânsă În acea clipită, pe care unii o numesc: viață. Noaptea senină se prefăcu-n furtună și primul gând porni spre buna-mi mamă, cu ciurul În vecini plecată spre a-mi rostui amara și săraca hrană pentru seară. Dar gându-acel prea mult nu adăstă căci, În vijelie de smoală și pucioasă, iadul cel negru Raiu-l izgoni. Muza se stinse În colțul ei albastru și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zidit de mâna bunului meu tată, ce-n cer acuma-și plânge neputința, zăcea sfârșit, Îmbrățișând pământul. Ce crudă soartă ori ce vis teribil din care - cu nădejde Îngerească - Îmi tot spuneam să ies! Zadarnic, Însă: mama, ținând În sorțu-i ciurul cu amar mălai, Îmi spuse pe șoptite: de-acuma chiar că nimic nu ai. Și adevăr rostise buna de ea: nimic nu mai aveam, nici eu, nici ea, doar mălaiul cu roșie tărâță Îngroșat. Și-acela de-mprumut. Bălăuroiul țăndări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ipoteze nu lipsesc și sunt semnalate chiar de V. Frățilă: documentele vechi nu consemnează aceste nume de pe teritoriul romînesc, iar actualele forme romînești nu respectă evoluția obligatorie în elementele moștenite din latină (sau prin latină) br > ut (fabrum > faur, cibrum > ciur). Lipsa documentelor pentru o lungă perioadă a istoriei noastre este o problemă cunoscută și explicabilă prin condițiile în care s-a desfășurat viața populației romînești. Transformarea -br> urdatează, după unii cercetători, din perioada latinei populare, anterioară preluării elementelor traco-dacice în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bucătărie și un adân c de beci. într-o zi, mare de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare. Dugheana Cotnarului însă (pustie) păzea cu muștele ei, încă o păcăleală a lăudăroșeniei moldovenești, care spune mereu „am” în loc de „oi fi avut”. Strâ mbau cuc onii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
românesc, v. Mihai 2006. 30 Amossy, Herschberg Pierrot 1997: 118. 31 Vorbind despre apariția unor "șlagăre lexicale"(cauzată, în opinia sa, de comoditate, snobism, dorința de a "epata" etc.), Iordan (1975a: 249) adaugă: "Noroc - și aceasta este o consolare - că ciurul și sita vremii lucrează și aici [...] și nu numai în sensul unei selecții autentice, ca tot ce face natura, ci și în acela al potolirii "entuziasmului", al cumpănirii lucrurilor, al echilibrului firesc și necesar". 32 Șuteu 1959. 33 Șuteu 1966
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
mai ales că au și ei puterea de a deochia. De aceea, femeia gravidă se ferește de a turna cuiva “apă îndărăt”, căci va face copii cu ochi încrucișați. Capătă ochi încucișați și copii care se uită prin sită ori ciur. - La noi, când ți se bate ochiul drept e semn de bucurie. - Când ți se bate cel stâng - te vorbesc dușmanii. - Când unui bolnav i se bate tare și de mai multe ori un ochi - este semn de moarte. - Va
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dintre ele au supraviețuit până În perioada contemporană. Un specific deosebit Îl aveau neamul ursarilor care duceau o viață nomadă și Își câștigau existența În principal dând spectacole cu urși dresați de ei. Pe lângă această ocupație de bază ei mai confecționau ciururi și diverse obiecte mărunte din fier (cuie, topoare, broaște etc) sau se Îndeletniceau cu creșterea catârilor. Începând din perioada interbelică, numeroase alte meserii au fost de asemenea practicate de rromi, printre care confecționarea sitelor, olăritul, morăritul, extracția pietrei sau a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ursul, apoi, prin ”reconversie” profesională, au devenit fierari (prelucrează fierul În unelte mici și ustensile de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul și confecționează piepteni și alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari - rromi care În majoritatea lor au fost robi domnești, care se ocupau cu culegrea grăunților de aur din albiile râurilor carpatice și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fie pe un plan Înclinat acoperit cu o țesătură din lână scămoșată care avea menirea de a prinde fluturașii și granulele de aur. Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul “hurcei”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur. Măcinișul, udat fără Întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur. Aurul se topea apoi Într-un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
menirea de a prinde fluturașii și granulele de aur. Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul “hurcei”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur. Măcinișul, udat fără Întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur. Aurul se topea apoi Într-un ”mojar” până se obținea o “gâlcă” (mic bulgăre) de aur. 3.2. Tehnica tradițională
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
următoarele: a) prelucrarea osului și a cornului, prin care se realizau piepteni, nasturi, mânere de cuțit, mânere de pipă, capete de bâtă păstorească și cornuri de praf de pușcă, diferite pandantive; b) prelucrarea pieilor de animale, prin care se confecționau ciururi și site dar și accesorii pentru Îmbrăcăminte -figura nr. 45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și pensule; d) ursăritul sau umblatul cu ursul, ocupație practicată de ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de tutun. În Moldova, uneori, dacă inciziile erau adânci, se umpleau cu o pastă neagră sau cu ceară roșie. O altă ocupație a rromilor, dispărută astăzi, era prelucrarea pieilor de animale, cu specializarea specifică, meseria de ciurar (făcea site și ciururi din piele). Materia primă pentru aceste obiecte era pielea, mai ales de porc și de vițel, fiind mai elastică, dar și de capră și de oaie. Se făcea un cerc de lemn de brad, numit veșcă și se tăia cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fixa prin legare strânsă cu o curea de piele sau cu sârmă. Sistemul constă În perforarea bucății de piele pe margini și În trecerea prin fiecare gaură a unei fâșii de piele legate, la rândul ei, fiecare, de curea. Găurile ciurului se făceau cu preduceaua (un instrument de fier În formă asemănătoare cu a unei penițe, foarte ascuțit la vârf) sau cu sula. Pielea ciurului se așeza pe un fel de nicovală, numită copici (instrument de fier lung și ascuțit spre
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prin fiecare gaură a unei fâșii de piele legate, la rândul ei, fiecare, de curea. Găurile ciurului se făceau cu preduceaua (un instrument de fier În formă asemănătoare cu a unei penițe, foarte ascuțit la vârf) sau cu sula. Pielea ciurului se așeza pe un fel de nicovală, numită copici (instrument de fier lung și ascuțit spre vârf), și cu maiul de lemn, numit bătător, se bătea preduceaua. După mărimea găurilor, ciururile se clasifică În: ciur de bucate, de cernut (grâu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
penițe, foarte ascuțit la vârf) sau cu sula. Pielea ciurului se așeza pe un fel de nicovală, numită copici (instrument de fier lung și ascuțit spre vârf), și cu maiul de lemn, numit bătător, se bătea preduceaua. După mărimea găurilor, ciururile se clasifică În: ciur de bucate, de cernut (grâu și secară), cu găuri mari și sită de făină de porumb, cu găurile mai mici. În Transilvania mai sunt câteva neamuri de rromi care prelucrează pielea. Se spune ca rromii pielari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vârf) sau cu sula. Pielea ciurului se așeza pe un fel de nicovală, numită copici (instrument de fier lung și ascuțit spre vârf), și cu maiul de lemn, numit bătător, se bătea preduceaua. După mărimea găurilor, ciururile se clasifică În: ciur de bucate, de cernut (grâu și secară), cu găuri mari și sită de făină de porumb, cu găurile mai mici. În Transilvania mai sunt câteva neamuri de rromi care prelucrează pielea. Se spune ca rromii pielari că aceștia provin din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]