399 matches
-
locuitori din acest cartier, dar care strălucea de lumină și curățenie. E drept că era lipsită de utilități, la fel ca majoritatea caselor de aici. Tatăl meu îmi povestea că pe vreame lui, părinții cărau apa de la o fântână cu ciutură situată cam la 100m de casa lor. Când m-am născut eu, în cartier se introdusese apă curentă dar puțini reușiseră să o aducă în curtrea și casa lor. Ai mei trebuiau să care apa de la o fântână amplasată la
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
ochiul tău de singuratic Imagini false, amăgiri și șoapte Cu măști sculptate-n scorburi de păcate - Doar umbre ce nu simt, de-i zi, de-i noapte, Fiorii dragostei adevărate. TE PORT ÎN ICOANĂ Pe-un ram de alun lângă ciutura slută Ultimul zvâcnet al iernii se simte - Fulgii valsează în curgere mută Și-un cânt răgușit de hulub se mai minte. În vatră-i jăratec, un iz de rășină Plutește-n odăi cu mușcate arzând - Crâmpeie de suflet, trăire divină
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
SETE Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului trec nori surzi acoperișul capului lasă ploaia să cadă încet număr picăturile din minte-mi coboară frânghia în apa fântânii din mine cine ridică ciutura apei spre a nu-mi mai fi sete de lumină? . Viorel Muha Referință Bibliografică: Mi-e sete / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 270, Anul I, 27 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorel Muha : Toate Drepturile
MI-E SETE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354207_a_355536]
-
Al viselor meleag care te-mbată De-n brațe-ți tremur, poate-am amețit Mă iartă-n palma lunii preacurată. Strivindu-mă-n decor înnămețit În alb de nea și-o stea nevinovată Ne cântă clipa valsul nesfârșit Pe-o ciutură de vremuri înghețată. Lăsa-vom nopții vraja de argint Când umbrele pădurii se-nfioară Din cer ne curgă-n taină dulce-alint Doi îngeri triști și-o strună de vioară. De gerui-va crivățul prin noi Cu limbi de foc îi risipim
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ORGOLIU Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 510 din 24 mai 2012 Toate Articolele Autorului l-am privit în ochi așa cum era gol de iubire ciutură spartă înțelepciunea fântână cu lanțul rupt cum să te mai cațeri înspre izvoare ploaie curată? se-mpungea cu sfinții în stele de-așezat pe umărul drept avan despletit oglindă opacă printre firidele umblătoare ale mării cu-o mână atinsese o
ORGOLIU de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347053_a_348382]
-
Viața de vitezoman. Fănuș De sub deal un fir de apă Curge pe vale, curată. Mona fire curioasă Vrea izvorul să-i găsească. Să va spun drept nici nu-i greu Fiindcă ieri l-am găsit eu. Fără lanț și fără ciuturi Beau din el păsări și fluturi. Apa limpede și rece, Pentru lumea care trece, Din pumnul făcut cauș Am băut și eu, Fănuș. Cu pasul meu apăsat, Un brotac am deranjat ! Nu te teme brotăcel, Sunt și eu tot mititel
VREAU ŞI EU O BICICLETĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357268_a_358597]
-
în cuvinte și să trimită oamenilor povești. Adâncurile lui lirice, pline de înțeles sunt comori de spiritualitate românească. El știe să pună punctul pe „i” și „degetul pe rana de veacuri” a românului. Merge până-ntr-acolo că scoate cu ciutura ideii, o dată cu apa proaspătă, frumuseți fără seamăn, ascunse până mai ieri în nămol, le spală fața, le limpezește, le șterge cu ștergarul curat al bunicii: „Un candelabru blând, și pur, la fel - / O simfonie albă, fără cânt - / În turma lui
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat, căzut în
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357843_a_359172]
-
fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșiră pomii șoldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dâra gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor. Citește mai mult Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșiră pomii șoldurile dolofane.Nimeni nu mai trece pe dâra gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor.... IX. PRIMA FILA DIN JURNAL, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012. JURNAL Alaltăieri, am scris un e-mail vieții mele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi.Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii.Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
când eu îți rup umbra în vreascuri hoinărindu-te în cenușa nopții. Azvârlită în mine, pari un cuțit cu preselele sparte în oboseala frunzelor din rochia toamnei ce ne poartă în raniță. ARITMETICĂ Unu e substantivul în maternitatea fântânii cu ciutura proaspătă, doi e portativul desenat pe intonația visului, trei e râsul cu bube de buruieni în poală, patru e sărutul paparudă cu o pâine sub jerseu, ... Citește mai mult ASCULTĂAscultă, femeie, mirarea obrajilor pădurii!Și păsările care plâng în rănile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Și păsările care plâng în rănile scorburilor,când eu îți rup umbra în vreascurihoinărindu-te în cenușa nopții.Azvârlită în mine, pari un cuțitcu preselele sparte în oboseala frunzelordin rochia toamnei ce ne poartăîn raniță.ARITMETICĂUnu e substantivul în maternitatea fântâniicu ciutura proaspătă,doi e portativul desenat pe intonația visului,trei e râsul cu bube de buruieni în poală,patru e sărutul paparudă cu o pâine sub jerseu,... XXI. ASEMENEA UNEI FETE NEÎNCEPUTE, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 492 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat, căzut în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
PRIN SATTrec prin sat când abia se deșteaptă somnul,Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte,Praful din drum privește orb tăcerea ruginităși undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte.Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria,O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii,Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii.Sub salcâmul din poala izvorului albastruCoboară luna cu stelele zornăind în buzunar,Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu,Trec prin sat, căzut în suflet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșira pomii soldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dara gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântână cu ciutura strâmba, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor vestejite în furca dorurilor. Încet-încet, Țara abia mai respiră. 21 iulie 2012 Referință Bibliografica: LACRIMA DE ȚARĂ / George Baciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul ÎI, 21
LACRIMA DE TARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358025_a_359354]
-
Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat, căzut în
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
mult, nimic mai puțin decât o hemoragie de suflet, așa cum afirmă în “Poem de sfârșit”: “Un scaun, o masă, un vis,/ o tăcere,/ o hemoragie de suflet,/ un rând pe crucea din cimitir” (p. 119). Fiecare vers e “legănat de ciutura spartă/ a fântânii crescute înăuntrul/ ierbii din mine” (Idem), căci vine din visul ce-l acompaniază pretutindeni pe poet, ori din fântâna tainică situată la rădăcinile ființei. Prof. dr. Terezia FILIP Referință Bibliografică: RECENZIE / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
și sârbești, spre deosebire de populația cehă, care folosește brenta (coșul de nuiele purtat pe spate). Chiar de la începutul itinerariului ecoturistic, o moară de apă prin construcție și mecanism, ne arată că elementul local este încă viu. O astfel de moară cu ciutură și admisie prin „buton” din Svinița (sec. XVIII) este conservată și expusă în Muzeul civilizației populare din Dumbrava Sibiului. Întreaga comună este amplasată pe depozite jurasice, care ne duc cu gândul la marea mezozoică ale cărei ape acopereau în urmă
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
coloanelor corintice. Ce alte atracții mai oferă turiștilor? - Un adevărat tezaur de veche creație materială a poporului român: primul tip de moară, care a folosit forța hidraulică, făcând tranziția de la râșnițele de mână la morile cu roată verticală. Morile cu ciutură din zona Porțile de Fier prezintă o importanță deosebită. Înainte de a urca pe aceste poteci, recomandăm turiștilor să viziteze comuna Dubova, localitate specifică clisurii dunărene. După amenajarea lacului de acumulare, nivelul Dunării s-a ridicat cu 25-30 m. Comuna Dubova
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
turiștilor să viziteze comuna Dubova, localitate specifică clisurii dunărene. După amenajarea lacului de acumulare, nivelul Dunării s-a ridicat cu 25-30 m. Comuna Dubova a fost strămutată parțial. Partea veche, nestrămutată, este bogată în case cu arhitectură tradițională, mori cu ciutură. Asupra originii morilor de apă în spațiul carpatic s-a emis atât ipoteza pătrunderii lor aici din zona mediteraneană, după cucerirea Daciei de către romani, cât și ipoteza autohtonicității lor, aducându-se ca argumente bogăția de grâne a Daciei, întinderea holdelor
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
întinderea holdelor până pe plaiurile munților, forța hidraulică de pe râurile repezi cu debit bogat. Documentar, morile de apă sunt atestate încă din secolul al XII-lea, ele înmulțindu-se considerabil în secolele următoare. Dintre morile de apă, cele cu roată orizontală - ciutura - punct de vedere al repartiției, structurii și sistemului lor de proprietate. Sistemul arhaic de construcție și de funcționare al morilor cu ciutură îmbină simplitatea cu ingeniozitatea, utilul cu artisticul. Ca material de construcție se foloseau bârnele groase, în exclusivitate de
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
al XII-lea, ele înmulțindu-se considerabil în secolele următoare. Dintre morile de apă, cele cu roată orizontală - ciutura - punct de vedere al repartiției, structurii și sistemului lor de proprietate. Sistemul arhaic de construcție și de funcționare al morilor cu ciutură îmbină simplitatea cu ingeniozitatea, utilul cu artisticul. Ca material de construcție se foloseau bârnele groase, în exclusivitate de esență tare (stejar, fag), morile de piatră fiind rare (morile din Svinița și o parte din morile din Ogradena). Itinerariul ecoturistic urmează
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]