294 matches
-
așteptat USL-ul, 11 milioane au votat ,,nu” sau au boicotat referendumul”, a declarat fostul premier Ungureanu, care a arătat că ,,trăim de câteva săptămâni încoace pe seama acestei retorici inflamate și complet neeuropeană, lipsită de cea mai mică umbră de civilitate”, citează NewsIn. Imaginea României așa cum și-o dorește domnul Antonescu, românii care i se supun în poziție de drepți și românii care nu vor să i se supună și care implicit nu au ce căuta în națiunea română”, a mai
MRU: Antonescu, un instigator politic, care desființează ideea de unitatea națiunii () [Corola-journal/Journalistic/42769_a_44094]
-
aceste fapte dovedesc "interesul scăzut al autorităților publice pentru susținerea lecturii publice". Noi, cei care respirăm zilnic aerul viciat de acest "interes scăzut", avem un alt termen pentru a descrie situația: sentință de condamnare la subdezvoltare culturală și alterare a civilității Constanței, la disoluție a spiritului bibliotecii publice, la sărăcire atroce și nimicire a demnității bibliotecarilor". Mâhnirea mea profundă și acest apel deznădăjduit la sprijin adresat dumneavoastră vin din faptul că, în fața brutalului act de forță impus de Consiliul Județean, conducerea
Un bibliograf denunţă catastrofa din biblioteci, pe care şefii săi o ignoră, de frică () [Corola-journal/Journalistic/27543_a_28868]
-
ei structurală; s-au străduit să fie receptivi la noutatea artistică autentică, la căutările și formulele noilor veniți, înțelegând că viabilitatea unei mișcări literare se întreține prin continue primeniri; au căutat, în fine, să promoveze demnitatea limbajului critic, spiritul de civilitate în oricare luări de atitudine, respectul pentru persoana autorilor discutați, chiar și atunci când se emiteau în legătură cu ei judecăți negative. "Cartea iar nu persoana" era un punct de program al lui Kogălniceanu pe care și-l însușiseră. Poate că nu toți
Spiritul critic și „România literară“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6587_a_7912]
-
terenul e prin natura lui alunecos și, în consecință, calcă prudent. O singură dată pare să-și iasă din fire, într-o polemică en passant (pp. 39-40) cu un tânăr istoric, Dan Dana, pe un ton, însă, de o impecabilă civilitate. Organizată cronologic, materia Narcoticelor în cultura română se întinde la ritualurile preoților daci (celebra dispută dintre Bolliac și Odobescu în chestiunea „lulelelor") până la tinerii furioși de azi, ca Alexandru Vakulovski sau Dragoș Bucurenci (cu romane ca Pizdeț sau RealK). Cuprinsul
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]
-
sau alte forme de deturnare a discursului public și a dezbaterii politice", a afirmat Voinescu în cadrul unei conferințe de presă. Pentru eliminarea acestui gen de dispute, democrat-liberalii vor ca un acord între partide să asigure un grad mai mare de civilitate a campaniilor electorale și a scrutinului propriu-zis. "PDL a decis ca în prima săptămână a activității parlamentare să invite toate partidele parlamentare la o discuție care să se termine cu adoptarea unui cod de conduită electorală agreat de toate partidele
PDL propune elaborarea unui cod de conduită electorală () [Corola-journal/Journalistic/47771_a_49096]
-
Pavel Șușară ? Cum reușește ea să transforme o ființă delicată și sfioasă, o persoană timidă și de o civilitate rar întîlnită, într-un luptător neînfricat și într-un model de rigoare morală și de solidaritate profesională, cum reușește să adune în jurul ei oameni atît de diferiți și de unde îi vine energia de a lupta cu impostura și cu veleitarismul
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
lume,/ Lumea ai s'o schimbi." La fel cum a schimbat lumea literelor o colecție subțire, ordonată, cu tablă de materii la sfîrșit, pe autori și pe genuri, polemizînd discret, în tablete de jumătate de coloană, întotdeauna sub zodia deplinei civilități, și ducîndu-și programul cu o încredere nesmintită, prin atîtea bătălii, în utilitatea, dacă nu dreptatea, cauzei ei. Prin nu mai mult de 150 de pagini - o efemeridă... - publicată sau criticată, trece, cu mici excepții de gust, toată literatura vremii bune
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
dezvăluiri senzaționale sau la alte rețete "de succes". Dezarmant este însă faptul că în puține ziare și reviste din spațiul public românesc (și acelea apărute în tiraje extrem de mici), se practică un asemenea tip de discurs. Într-o societate normală, civilitatea și decența, dezbaterea echilibrată și flexibilitatea argumentelor, nu ar trebui să surprindă pe nimeni. În societatea românească însă, în condițiile în care presa, ca și celelalte instituții, întîrzie să-și stabilească propriile reguli și strategii de funcționare, complăcîndu-se, inerțial, într-
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
poate deduce) la Cenaclul de Luni oferă o mostră elocventă. Danilov face în această secvență proba unui provincialism tenace (și nu pentru că ar fi descins acolo direct din provincie: Iașiul nu duce lipsă de scriitori aflați în bune raporturi cu civilitatea). De la un capăt la altul, tânărul poet e suspicios față de colegii săi bucureșteni. Are certitudinea că va fi „ras” de aceștia în virtutea unor vendete abracadabrante: fie pentru că, mai demult, el declinase o invitație la același cenaclu, fie pentru că, surpriză, despre
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de Mitică parvenit, devenit baron local, al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera «celorlalți» români.” Așadar, fiecare dintre noi este o insulă de civilitate într-o mare de barbarie (așa cum în manualele de istorie țara noastră e o insulă de latinitate într-o mare slavă - o considerație scoasă de mult din contextul lingvistic în care a fost emisă și folosită pentru a trasa o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4994_a_6319]
-
o variantă a unei relații tipologice, cea dintre Salieri și Mozart, dintre Wagner și Faust. P.S. Ne-au surprins o sumă de aprecieri asupra lui Adrian Marino, generate de apariția cărții pe care am comentat-o mai sus („iradianță altruistă", „civilitate desăvîrșită", „exemplu de manieră intelectuală a unei lumi aproape dispărute" ș.a.m.d.), cărora nu li s-ar putea găsi altă explicație rezonabilă decît aceea că, printr-un gen de contagiune obscură, o exagerare naște alte exagerări. Adrian Marino: Viața
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
va fi Călinescu adanc recunoscător, deoarece ai permit să descopere an Vianu resurse de alinare, de simpatie, de abordare din care se exclud invidia, concurența, ricanarea. ...Suntem an noiembrie 1945. Lecturile lui G. Călinescu ating o treaptă valorizanta, de perfectă civilitate față de Tudor Vianu. Acesta dedicase un articol repertoriului de teme lovinescian. Pornind de la el Călinescu formulează "cazul" lui Tudor Vianu: "Prind ocazia să-ți formulez, pe scurt, și sincer, cazul d-tale, cum al văd eu. D-ta ai o
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
Nu e lipsit de interes apetitul aparte pe care l-am întreținut, cu oarecare consecvență, în a bate străzile și a constata că nervozitatea deambulărilor a determinat, compensativ, scurtarea pe cît posibil a ivitelor vizite. Și, evident, din motive de civilitate dar și din structurală impaciență. De unde avantajul de a recurge la sugestia călinesciană și de a rămîne, în timp, cu o corpolentă bancă de flash-uri. Numai bune de resuscitat. Revenind la italian invocat doar ca pornire de văzut că
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
să știu de Europa d-tale", ci numai de țărișoara lui, ce au aceste personaje din celebra piesă de teatru cu mârlănia antieuropeană a lui Bai Ganiu? Ele fac parte din lumea bună a urbei, au studii și pretenții de civilitate. Poate că mai bine ar fi fost de invocat, aici, personajele din Momente ale aceluiași celebru autor care aduc bine aminte cu trăsăturile balcanismului propuse de învățatul austriac citate mai sus. Dar nu uit de percepția propusă de unii autori
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
cuvinte. Să reamintesc doar că marele critic făcea distincția cu pricina în studiul despre Titu Maiorescu din 1940, scris tocmai spre a-și marca dezacordul cu ideologia naționalistă agresivă și a evoca, polemic, nu pamfletar, folosind-o ca un scut, civilitatea gândirii înaintașului, „naționalist în spiritul adevărului”, cum îl socotea Eminescu. Nici n-am așternut bine pe hârtie aceste considerații introductive și mă simt obligat să recunosc că ele nu au nici un fel de actualitate. Mi-au venit în minte din
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
apar ca atribute exclusive ale unei burghezii balcanice recente și șlefuite în grabă. Ele aparțin societăților de pretutindeni, chiar și ale celor cu îndelungată patină. Singură civilizația, cea autentic asumată, înnobilată prin travaliul conștiinței și prin cultură, le oferă antidotul. Civilitatea Halippilor s-a convertit în adevărată civilizație. Din păcate însă, pentru scurtă vreme. O va demonstra chiar autoarea în romanele ulterioare, Drumul ascuns și Rădăcini.
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
pe atunci “tovarășul” acum “domnul” I. Iliescu, petrecută la 29 aprilie 1970, căruia prozatorul îi dăruiește proaspăt apărutul Dicționar onomastic: “Ultimul șDicționar, n.m. Armand-Ion Popescuț l-am oferit azi lui Ion Iliescu, cel mai tînăr secretar, om de-o mare civilitate și întotdeauna voios, adus - zic cei de la Cancelarie și Presă - să-i stea în coaste lui Klam, de-acum «uzat». A citit dedicația, a cîntărit cartea în palme, mi-a strîns mîna și m-a întrebat ce mai am de
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
fără militantisme se încheagă în jurul dreptului de a comite suicid. După Codrescu, care din nou se plasează într-un afară ideologic, nici un Dumnezeu nu interzice, ci - eventual - pedepsește și - invariabil - iartă. Fără a putea fi bănuit de erezie (tocmai prin civilitatea încântătoare a tonului), preeminența dogmatică e pusă la îndoială sistematic: ,De unde deduci apartenența mea la iudaism? M-am născut evreu, dar nu mă obligă nimeni să aparțin iudaismului. Din toate religiile îmi place cel mai mult budismul, dar nu m-
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
și aveam mutări de-a dreptul geniale pe această tablă de șah a transformării ei în sclava mea, doream s-o prefac într-o insulă a mea, în regatul meu, colonia mea deplină. Alternam gesturile brutale cu cele de maximă civilitate, violența și tandrețea, tonul fin intelectual cu bădărănia fără limite, blândețea neasemuită, răbdarea și înțelegerea creștină cu apocalipticele revărsări de mânie: totul, într-un asediu prelungit de săptămâni și săptămâni de zile, la sfârșitul căruia nu era de închipuit decât
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
coperta din 1967, închizînd rotund deceniul confirmării. Sentimental lucid din speța lui Șt. Aug. Doinaș, are în comun cu colegul de generație talentul de traducător și, implicit, statutul de ,ucenic la clasici", dar și ,zăbala" pusă expansivității scăpate de sub controlul civilității culturale, temeinic inculcată prin cizelări succesive. Renunță treptat la stilul exuberant din Cîntece de zi și de noapte (1954), din care răzbat uneori prospețimi melodioase de tip Esenin: ,Ai! Cum trece vremea prin pădure,/ În poiana naltă ce tăceri! Dorm
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
Rotundul primordial, anulînd totul în jur. Ea. Instaurîndu-se, o secundă, cu de la sine, împărăteasă a lumii. După ce-a trecut, stația se reface, dar se clatină, amețită încă de efluviile Givenchy-ului ei scump. Sub tutela lui Lovinescu, în climatul de civilitate și toleranță de la Sburătorul - evoluau importante doamne ale scrisului: Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl, Ticu Arhip, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu. Pe care le și susținea programatic. Iată însă, în sertar, o frază curat segregaționistă a mentorului: "Literatura nu e
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
Gabrea pare realizat pentru televiziune, un film marca BBC care, cu toate stîngăciile, posedă corectitudinea documentarului dramatizat. Constructul multicultural mi se pare artifical și excesiv expus ca armonie deplină fără fracții pe care războiul a spulberat-o definitiv. Lecția de civilitate, de împăciuitorism, cu contraexemplele ei exagerate și ele în scop didactic, dăunează filmului care pierde profunzimea complicatelor relații umane, astfel că uneori chiar defectele aduc nota de relativism necesar, unei linii clar trasate fiindu-i de preferat linia ce se
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]
-
Ca și cum gunoaiele ne-ar murdări pe toți! Este un mod al "mitocanului" - specie de care Bucureștiul e plin, din păcate - de a se bucura de libertate și de a reacționa la oferta încă timidă a societății de consum. Lipsa de civilitate e în curs de generalizare, cohorte de tineri bucureșteni afișând aceeași convivialitate agresivă, același limbaj trivial ca și cei recent căpătuiți în Capitală." (În paranteză fie spus, dacă în privința "resturilor menajere", noul primar va face poate, demonstrativ, ceva, cu gunoaiele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
târziu. Ileana Pintilie intuiește exact această particularitate și caută în notele, schițele și caietele cu însemnările zilnice ale artistului drumul pe care se duc arta și căutările sale, anume acela de a găsi în natură legile după care trebuie scrisă civilitatea. Floarea de păpădie este o constelație in nuce, o cupolă sub care am putea trăi, floarea soarelui, un copac ce absoarbe lumina, iar fâșiile frunzelor de salcie de pe malul Begăi sunt oglinzi ce repetă lumina absorbită, multiplicând-o strălucitor. Ca
Ștefan Bertalan, un experimentalist al gândirii bionice by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5262_a_6587]
-
asupra firelor de iarbă, tot o încercare, până la urmă, de explicare a mecanicii vitale ce animă natura cu plantele ei. Într-un sens invers de cum o fac contemporanii săi, arhitecții, fără falsă ipocrizie, Ștefan Bertalan propune sinteze biologice, pe care civilitatea ar trebui să le adopte, așa cum o făceau, nu cu mult timp în urmă, în epoci mai vechi, când sugestiile preluate din natură umanizau clădiri și orașe, dar și mai jos, când templul venea din Pădure în Cetate. Viziunea propusă
Ștefan Bertalan, un experimentalist al gândirii bionice by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5262_a_6587]