586 matches
-
mod normal, niciun alt animal nu ar îndrăzni să îi pună la îndoială acțiunile, iar acest lucru este valabil pentru toți, mai puțin pentru un trib de animale inofensive și amuzante: lemingii. Întrucât Grizzy și lemingii nu sunt suficient de civilizați pentru a lua în calcul posibilitatea de a conviețui în pace, cele două tabere vor încerca toate trucurile posibile pentru a submina autoritatea celeilalte părți. Atunci când într-un parc național din Canada pădurarul își părăsește cabana, ursul Grizzy încearcă tot
Grizzy și lemingii () [Corola-website/Science/337244_a_338573]
-
Președintele PSD Victor Ponta a explicat că va participa joi la mitingul organizat în Capitală, alături de Crin Antonescu și Daniel Constantin, iar liderul PNL a asigurat că participanții la manifestație vor fi civilizați și că nu va fi acoperit protestul spontan de la Piața Universității. Ponta a fost întrebat ce l-a determinat să participe până la urmă la mitingul opoziției. “Mergem împreună în această formulă a USL până la capăt, însemnând schimbarea lui Traian Băsescu
Ponta: USL va merge împreună până la schimbarea lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/46380_a_47705]
-
omniprezent în secolul Luminilor, la Diderot, Voltaire, Hume și Kant, și nu văd de ce ar dispărea din cauza televiziunii, din contra... Din antichitate, sportul a reprezentat un obiect privilegiat al reflexiei filosofice. S-a văzut în el un mod de a civiliza războiul. Imaginile actuale legate de fotbal sunt însă legate de bani, curve, rasism, violență... Și ni se prezintă acest dezastru ca un ideal pentru tineri. Când Platon, Stendhal sau Pasteur îi vor lua locul lui Ribéry în inima copiilor noștri
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
traficul navetiștilor, spune ciudatul. Asta numesc eu spațiu. Ia Încearcă să faci asta În Est. Savurîndu-și al doilea Bourbon Libre, Wakefield intră și el În conversație. — Dar vouă nu vă lipsește civilizația urbană? — Nimic din ceea ce e urban nu e civilizat, fornăie barmanul. Orașele sînt niște jungle și oamenii - niște șobolani. De-ăștia ca tine vin tot timpul pe-aici. Fug dintr-un oraș, Își cumpără cincizeci de hectare și un cîrd de oi și cred că o să fie fericiți. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
părea să-i iasă direct dintr-un decolteu adânc și alb, iar gura vopsită cu ruj roșu purta o expresie bosumflată și defensivă. — Vrei niște cafea? i-a oferit Alice. Nu e nimic rău, s-a gândit ea, să fii civilizat. Era însă limpede că Amanda Hardwick avea altă părere. Și-a pus ambele mâini pe perechea ei de șolduri opulente. —Cât o să dureze chestia asta? a vrut ea să știe. Destul cât să bei o cafea. —Ei, pentru numele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Iată câteva fragmente din programul publicat în primul său număr: "Scopul nostru e de a face cunoscut publicului român cum privește știința contimporană lumea. Voim să aducem în țara noastră discuțiunea asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus. Scopul nostru mai e, de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales în contra cărților de școală; căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic, nici de la generațiunea nouă... Cursurile profesorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
deveni „poetic" doar În m?sura În care ?tim s?-l descoperim. Pornind de la un vechi proverb taoist: „Dac? atunci cand chemi nimeni nu-?i r?spunde, nu spune c? lumea este goal?", criticul literar Eugen Simion sublinia faptul ??, În mijlocul unei „civiliza?îi gr?bite", omul modern se Îndep? rteaz? din ce In ce mai mult de cunoa?terea adev?rât?. Trecând gr?bit pe lang? adev?rul lucrurilor simple, el pierde ceva fundamental din „civiliza?ia lucrurilor mari ": „...noi, europenii, c?????m repede sentimentul vidului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este goal?", criticul literar Eugen Simion sublinia faptul ??, În mijlocul unei „civiliza?îi gr?bite", omul modern se Îndep? rteaz? din ce In ce mai mult de cunoa?terea adev?rât?. Trecând gr?bit pe lang? adev?rul lucrurilor simple, el pierde ceva fundamental din „civiliza?ia lucrurilor mari ": „...noi, europenii, c?????m repede sentimentul vidului. N-avem voca?ia a?tept?rii. Tr?im Într-o ve?nic? stare de interogă?ie, ??dejdile noastre sunt scurte, civiliza?ia noastr? este gr?bit? Remarc În c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rul lucrurilor simple, el pierde ceva fundamental din „civiliza?ia lucrurilor mari ": „...noi, europenii, c?????m repede sentimentul vidului. N-avem voca?ia a?tept?rii. Tr?im Într-o ve?nic? stare de interogă?ie, ??dejdile noastre sunt scurte, civiliza?ia noastr? este gr?bit? Remarc În c??? ile În?elep?ilor Zen ?? cea dintâi virtute a omului e r?bdarea. S? prive?ți o zi Întreag? un pom, s? tragi la nesfâr?it cu un b?? un cerc În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nisip pan? cercul devine perfect ?i peste spiritul ț?u coboar? lini?tea, s? te concentrezi asupra unei flori pan? floarea Începe s? creasc?. Cre? te În p?mânt sau În interiorul ț?u? O filozofie a a?tept?rii, o civiliza?ie a simbolurilor mari. O mân? dibace ?i o minte În?eleapt? pun trei ramuri Într-o vaz?. Prive?te-le cu aten? ie! Este o imagine a rela?iei dintre om cu p?mântul pe care st???i cu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o sută - două de ani, am fi ajuns în adevăr, propășind ca tot ce e organic, încet, la o civilizație a noastră proprie, tot atât de înaltă ca și aceea a altor popoare. Dar ne-am scontat tinereța, am voit să fim civilizați, adecă bătrâni, înainte de vreme. Și timpul scontează în adevăr, dar cel mai cămătar dintre toți scontatorii e tocmai timpul. El poate da unui copil plăcerile bărbatului, dar cu ce preț? Cu acela de a-l nimici la jumătatea vieții ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin amăgire. Față cu aceste rele evidente și generale foile izraelite ne vin cu protestațiuni de umanitate și civilizațiune. Asemenea protestațiuni sunt poate la locul lor înaintea unor cititori inculți, cari se simt măguliți când li se spune că sunt civilizați. Civilizația proprie consistă în suma de adevăruri înțelese și practicate de un popor. Cu cât suma de adevăruri e mai mare cu atât civilizația e mai înaltă. E însă un adevăr că evreii au o influență dezastroasă asupra stării morale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ai asociației Rosetti-Brătianu și, cu toate acestea, țara aceasta întreagă să fie la dispoziția democrației ploieștene? Aceasta e o nedreptate. Daca se găsește în București vreun necăpătuit, vreun stâlp de cafenele, ori în Dobrogea, ori în Moldova, e espeduit ca să civilizeze. E cu toate acestea incontestabil că în acea parte a României caracterele sânt mult mai sincere, mințile mai oneste decât în tagma demagogiei de uliți pe care o produc Ploieștii. În mijlocul unui popor c-un proverbial bun-simț s-a numit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe sentimente nobile și, ceea ce le conferă le French touch, un amestec greu de găsit în altă parte de starlete, vedete și, uneori, intelectuali de înaltă clasă prezenți în studio fie în căutarea gloriei, fie cu ideea iluzorie că pot "civiliza" masele. De data aceasta, rolul vedetei era juca de rapperul K-Maro, un tânăr originar din Liban, țară pe care a părăsit-o la vârsta de trei ani, după cum singur mărturisește. Figură de rapper clasică: ras în capul ca un morcov
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un soi de infern, ca în lagărele de concentare, pentru că așa stăteau lucrurile în anii '80. Am încercat să le explic că România deceniului anterior, cel puțin aparent, se apropia foarte mult de viața și de așteptările oamenilor din societățile civilizate din Europa Occidentală. Oamenii erau la fel, ascultau muzică rock, aveau o viață cvasi-liberă și în contextul acesta a fost impusă politica pronatalistă. Astfel, povestea devine universală, nu mai este doar o poveste românească. Problema controlului natalității și a libertății
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
unu’... Cum Dumnezeu Îi spunea? Un plutonier care era feroce. Aaa, și era un plutonier-major, Iamandi, un țigan. Ăsta era renumit În Jilava, că el executa condamnările la moarte. Da, dar el era gomos, un țigan bine instruit, făcea pe civilizatu’... Dacă nu am fi știut noi ce ocupație de seamă are, l-aș fi tratat că e intelectualul Jilavei dintre gardieni... Era foarte sobru, nu te pălmuia, nu te bătea, vorbea numai de la distanță, și așa tăios. Dar nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aprinde focul în lume și asta va avea consecințe grave în viitor. Lionel, cu care am vorbit la telefon, îl numește pe Saddam (Hussein) Satan, trădându-și prin asta faptul că e înainte de toate un occidental, cu dreptul de a civiliza restul lumii, uitând ființa lui spirituală, arătându-se mereu adept al colonialismului, spunându-mi că este pentru ținerea separată a raselor, apartheid. Câți oameni sau câte egouri sunt într-un singur om? Acest lucru mă cutremură - eu însămi fiind pradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mai bine la aceasta. Inundarea popoarelor orientale cu roiuri de oameni civilizați din Galiția, care ar avea menirea să cultiveze Orientul într-o mână cu stecla de rachiu și 'ntr - alta cu "Neue freie Presse" de ex. - Și s-ar civiliza bieții muntenegreni și bosniaci precum ne-am civilizat noi, frumos și cu temeiu, că țăranii noștri sunt sănătoși și bogați și știutori de carte nevoie mare! - Robia economică a noastră și a Orientului întreg, supremația culturei extrafine din Buda-Pesta și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
roiuri de oameni civilizați din Galiția, care ar avea menirea să cultiveze Orientul într-o mână cu stecla de rachiu și 'ntr - alta cu "Neue freie Presse" de ex. - Și s-ar civiliza bieții muntenegreni și bosniaci precum ne-am civilizat noi, frumos și cu temeiu, că țăranii noștri sunt sănătoși și bogați și știutori de carte nevoie mare! - Robia economică a noastră și a Orientului întreg, supremația culturei extrafine din Buda-Pesta și Viena poate fi visul diplomaților de la "Post", dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dobânzile de Iudă ce trebuie să le plătească negrei jidovimi. Și asta, în jargonul gazetelor vieneze, se numește a duce civilizația în Orient. Oameni a cărăr unică știință stă în vânzarea cu cumpănă strâmbă și înșelăciune au fost chemați să civilizeze cea mai frumoasă parte a Moldovei. Poporul cel mai liber și mai îngăduitor și-au plecat capul sub jugul celei mai mizerabile și mai slugarnice rase omenești. Pământul cel mai înflorit încape palmă cu palmă în mînile cele mai murdare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trăită azi, contaminate de ea, amestecate cu ea. D. zicea că în mit pașii timpului trec, aproape nesimțiți, ca pașii unui jaguar. Cum să-i auzim și noi ceilalți? Se pare că tot ce mai putem înțelege noi, care am "civilizat" mitologia, în sensul că am închis-o în biblioteci, sunt "miturile" moderne: succesul, viteza, eficiența... În ceea ce privește miturile vechi, ne mulțumim să procedăm ca maimuțele care aruncă miezul bananei și agită cojile. capul de olmec Un muzeu ciudat, într-adevăr. Noaptea
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
în Mihai dorința promptă de-a-i da replica. N-ai fi recurs pentru că are cine da și cui da cinci-șase mii, ca totul să fie făcut steril, conform priceperii la care a ajuns Medicina în cele cîteva milenii de existență; civilizat adică. În timp ce ochii i se încruntă, devenind reci, mîna fetei tremură vizibil în aer, nehotărîtă dacă să-l lovească, ori să-i arate ușa: Ești insinuant și nu-ți rămîne decît un pas pînă la a fi porc. Te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
consternată, plânge astăzi pe mormintele strămoșilor, pentru profanarea ce s’ar aduce părinților străbuni prin această expropriere” - credința evreiască interzice ofensarea morților. Comunitatea, care nu era sigură că argumente de ordin cultural uman, respectul pentru mort și comparația cu națiunile civilizate din lume vor avea vreo influență asupra autorităților românești, a luat În considerație și respingerea cererii sale, așa Încât a cerut În acest caz să i se permită ei, și nu tineretului și măturătorilor de stradă români, să scoată osemintele morților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
zis el, venind înspre mine cu mâna întinsă. Cureaua îi era un pic cam prea strânsă sub burtă, iar părul, vedeam abia acum, îl avea aranjat cumva artistic. Îmbătrânea, nu fără protest. — Imi imaginez că ești unul dintre puținii oameni civilizați de la St George. — O, nu știu... — Acum, a zis el, fără să-mi ia în seamă protestul formal, văd că soția mea te-a abandonat fără măcar să-ți dea ceva de băut. Groaznică femeie! Ce să-ți aduc? Își freca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
punctul de vedere. Nu-i așa? Poți să nu recunoști asta? M-am uitat pe geam spre grădina directorului. O rândunică singuratică ciugulea cu speranță în pojghița de gheață care acoperea bazinul păsărelelor. — Cred că amândoi am încercat să fim civilizați unul cu altul, am zis. — Da, și totuși nu ne putem înțelege, nu? Nu suntem obligați să fim prieteni. Pabblem și-a înconjurat biroul și s-a ghemuit lângă scaunul meu: — O să fiu sincer cu tine, Barbara. Sunt într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]