335 matches
-
comentează: În 1798, cînd Napoleon pornea spre Egipt, le-a strigat trupelor sale: "Soldați, voi întreprindeți o cucerire cu urmări de neînchipuit pentru civilizație". Spre deosebire de circumstanțele în care a luat naștere acest concept, de acum înainte națiunile consideră procesul de civilizare ca încheiat în cadrul propriilor lor societăți; ei se consideră pe ei înșiși ca aducători pentru alții ai unei civilizații existente și complete, ca purtători de stindarduri ale civilizației pe teritorii străine. În conștiința lor nu a mai rămas decît o
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ei se consideră pe ei înșiși ca aducători pentru alții ai unei civilizații existente și complete, ca purtători de stindarduri ale civilizației pe teritorii străine. În conștiința lor nu a mai rămas decît o vagă amintire a întregului proces anterior civilizării. Impactul civilizației este înțeles, pur și simplu, ca o expresie a talentelor lor superioare; faptul că propria lor comportare civilizată s-a format de-a lungul a multe secole și cum s-a format nu-i mai interesează 8. Elias
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu-i mai interesează 8. Elias avertizează în mod corect împotriva acestei amnezii și a consecințelor ei politice importante. Avertismentul său ar fi fost mai usturător dacă ar fi arătat mai multă severitate contra complexului de superioritate al modului de civilizare european, de exemplu, sau dacă ar fi adoptat o atitudine sceptică mai riguroasă față de unele curente aparent civilizatoare. Lucrarea lui Elias conține o oarecare opinie implicit progresistă despre apariția și dezvoltarea tipurilor moderne de civilitate, simptomatică în acest sens fiind
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
lumii, o enclavă mîndrindu-se pe nedrept cu realizările sale, în ciuda dovezilor evidente că alte civilizații eu nu voi dezvolta această idee foloseau de mult metode sofisticate de pacificare și în ciuda faptului, adaugă Elias în continuare, că modul european inițial de civilizare este potențial autoparalizant. Această insistență asupra limitelor autodistructive ale procesului civilizator este deosebit de importantă, deoarece scoate în evidență o sursă exogenă de necivilitate în societățile civile. Teza lui Elias poate fi prezentată pe scurt: procesul civilizator modern are legături directe
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mijloacele de violență în mîinile a doar cîtorva și spre beneficiul unor anumite grupuri mici poate fi folosită pentru a duce război împotriva altor state și a populațiilor lor. Războiul și zvonurile despre război sînt condiții omniprezente ale procesului de civilizare. Aceia care dispun de monopolul asupra mijloacelor de folosire a violenței pot întoarce puterea amenințătoare împotriva propriilor lor populații. Remarca lui Rousseau că "întreaga viață a regilor sau a acelora asupra cărora aceștia își revarsă toate obligațiile este dedicată atingerii
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
dea dovadă de rușine și delicatețe, calități pentru formarea cărora populațiile europene au avut nevoie de secole. *** Zygmunt Bauman, în cartea sa Modernity and the Holocaust, prezintă cea mai sofisticată versiune a acestui raționament. Teoreticienii anteriori ai procesului modern de civilizare european, a mai adăugat Elias, sînt acuzați de ignorarea dinamicii persistent autodistructive a violenței. Procesul modern de civilizare, înțeles în mod tipic drept impunerea lentă, dar continuă, a normelor recunoscute, ca detestarea crimelor, descurajarea actelor de violență, asumarea responsabilității morale
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Bauman, în cartea sa Modernity and the Holocaust, prezintă cea mai sofisticată versiune a acestui raționament. Teoreticienii anteriori ai procesului modern de civilizare european, a mai adăugat Elias, sînt acuzați de ignorarea dinamicii persistent autodistructive a violenței. Procesul modern de civilizare, înțeles în mod tipic drept impunerea lentă, dar continuă, a normelor recunoscute, ca detestarea crimelor, descurajarea actelor de violență, asumarea responsabilității morale pentru acțiunile proprii și frica de a avea conștiința încărcată, nu numai că are ca rezultat (conchide Elias
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
periculoase de mijloace de violență în mîinile statului, dar este și un proces de însușire și de răspîndire a violenței dincolo de limitele morale și, deci, este posibil să devină purtătorul germenilor de cruzime planificată la nivel de masă. Procesul de civilizare duce în mod logic la acel tip de atitudine imorală prezentată de dr. Servatius în sumara sa apărare a lui Adolf Eichmann la Ierusalim: personalități ca Eichmann sînt decorate pentru acțiunile lor dacă acestea triumfă asupra dușmanilor, și sînt trimise
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Pacea de fiecare zi îi lasă pe majoritatea oamenilor fără apărare; ei devin jucării în mîna siniștrilor potențiali administratori ai pedepselor. De fapt, teza lui Bauman este imaginea reflectată a concepției de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea privind procesul de civilizare, înțeles ca o spirală ascendentă spre civilitate. Civilitatea și barbaria merg paralel pe o spirală în continuă descreștere a violenței. Nu există, susține el, nici o linie de demarcație între normele civilizate și anormalitatea necivilizată. Civilizația ar trebui să fie sinonimă
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și anormalitatea necivilizată. Civilizația ar trebui să fie sinonimă cu potențialul constant, în condițiile moderne, al puterii politice ce se perfecționează în planificarea și executarea birocratică a genocidului. "Fenomenele de tip holocaust trebuie recunoscute ca rezultate legitime ale tendinței de civilizare și ale potențialului său constant". Bauman are, cu siguranță, dreptate să insiste și prin aceasta el reformulează o teză-cheie din teoria sociologică germană post-weberiană că totalitarismul nu este doar un simplu accident pe lungul drum al progresului modern. Teza sa
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
reducerea marxistă a societății civile la dominația și violența burgheze. Nu e de mirare că, în concluziile sale, Bauman devine trist. Tipul de analiză a "civilității moderne ca barbarie" oferită de Bauman nu atinge nici faptul că procesul modern de civilizare conține mai multe contradicții potențial productive, deși periculoase. Una dintre ele este înspăimîntătoarea dezvoltare a tehnicilor războiului total și a mijloacelor de violență universal devastatoare, care amenință însăși capacitatea statelor și a supușilor lor de a se asigura împotriva ravagiilor
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Dacă aceste inițiative reușesc, sau în ce măsură reușesc nu interesează aici, căci lucrul cel mai important este că acest secol lung de violențe a fost martorul, pentru prima dată în mod absolut, a ceea ce s-ar putea numi o politică de civilizare, adică inițiative cetățenești organizate urmărind să garanteze că nimeni nu este stăpîn absolut și că nimeni nu folosește în mod arbitrar mijloacele violenței de stat împotriva societăților civile în țară sau în străinătate. Aceia, precum Elias, care ignoră această nouă
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
devină un paradis al armoniei nonviolente. Această contradicție internă în funcționarea societății civile și anume tendința de a fi un paradis pașnic al necivilității nu a fost recunoscută de teoria inițială din secolul al XVIII-lea a spiralei ascendente spre civilizare și, mai recent, de strania tăcere privind violența din cadrul renașterii teoriei statului și a societății civile. Dar care este sursa precisă a acestei contradicții tulburătoare? Explicațiile cele mai frecvente recurg la considerații ontologice. Vedem chiar și în state bine guvernate
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sociale; astfel, civilitatea predomină; cel puțin așa susține Elias: Majoritatea societăților umane, după cum se poate vedea cu ușurință, dezvoltă unele contra-măsuri împotriva tensiunilor pe care ele însele le generează. În cazul societăților care se află într-o fază tîrzie de civilizare, adică cu restricții generale relativ stabile, echilibrate și temperate și cu necesități puternice de sublimare, se poate ușor observa o mare varietate de modalități de petrecere a timpului liber avînd această funcție, una dintre ele fiind sportul 25. Dacă așa
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tind să fie monopolizate și strict definite de către instituții de bază cum ar fi autoritățile religioase, clasele de războinici și comunitățile locale. Înțeleasă în acest mod, sensibil la istorie, teoria sinistrului are o implicație clară pentru teoriile proceselor moderne de civilizare, care trebuie reformulate astfel: inventarea și dezvoltarea formelor moderne de societăți civile nu pot fi descrise ca fiind un proces sinonim cu invizibilitatea și eliminarea violenței din sfera statului. Tocmai din cauză că puterea de a defini sinistrul nu mai este monopolizată
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de istoria religiilor ș1948ț, trad. rom. de M. Noica, Editura Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, Raffaele Pettazzoni, L’histoire des religions a-t-elle un sens ? Correspondance 1926-1959, ed. Natale Spineto, prefațăde Michel Meslin, Éditions du Cerf, Paris, 1994. Elias, Norbert, Procesul civilizării, trad. rom. de Monica M. Aldea, vol. I & II, Editura Polirom, Iași, 2002. Eliot, T.S., The Sacred Wood: Essays on Poetry and Criticism, Londra, 1920, pp. 47-59. Elliott, Neil, Liberating Paul: The Justice of God and the Politics of the
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
alt tip de dezvoltare). În aceste condiții, participarea la comunicarea culturală și lingvistică europeană și asumarea vieții de tip european de către Cealaltă Europă este trececerea ei, printr-o depășire de sine, în Europa propriu-zisă, principalul mijloc al acestei treceri fiind civilizarea prin urbanizare și prin industrializare. Interesant este faptul că efortul urbanizării și al industrializării s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în provincii. Tot astfel, comunitățile de germani stabilite în zona Europei centrale și de est au fost admirate pentru organizarea de tip urban din zonele ocupate, iar imperiile realizate de unele state europene occidentale sînt apreciate și ca factori de civilizare, prin viața de tip urban introdusă în colonii. Într-un mod deosebit s-au manifestat ocupațiile de tip asiatic (precum cea turcească) sau de tip moscovit, care au redus viața din teritoriile stăpînite la necesitățile minime de supraviețuire, producînd de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vikingii suedezi în secolul al IX-lea, care dominaseră timp îndelungat rîurile rusești și dezvoltaseră numeroase căi de comunicație. Influența asiatică a impregnat rușilor modelul unui nemilos regim despotic, ce presupunea exploatarea populațiilor ocupate, fără nici o grijă pentru emanciparea și civilizarea lor, iar aceasta a favorizat și rămînerea, sub unele aspecte, la păgînism a creștinismului popular rus, cu perpetuarea unor practici oculte pînă în perioada contemporană. Din aceste motive, atunci cînd, după secolul al XII-lea, în Vest se stabilizează și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adopta eleganța de la Versailles. De altfel, însăși tendința expansionistă reprezintă modelul obiectivelor politicii occidentale, însă Rusia Moscovită a recurs la mijloace specifice, uzînd de o puternică energie militară ce valorifica brutalitatea unui popor cu tradiție semiasiatică și fără preocupări de civilizare. Totuși, depășirea granițelor ce despărțeau Europa de est de cea de vest a produs o reluare a comunicării culturale și lingvistice în întregul spațiu european care s-a concretizat într-o influențare constantă a zonei estice de către cea vestică. Fenomenul nu a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aduc și elogii interminabile pasivității imbecile a baciului mioritic. 128 Este drept că, de obicei, în urma războaielor au avut loc deseori împroprietăriri, dar acestea nu însemnau decît o schimbare, deseori trecătoare, de statut social, iar nu o înaintare pe calea civilizării. 129 Este elocventă în acest sens consecința războlui din 1877, cînd, deși învingători, românii au pierdut sudul Basarabiei, cedat, nu dușmanului, ci aliatului. 130 Transhumanța poate fi asemănată cu deplasarea păsărilor migratoare, care își alcătuiesc un cuib acolo unde își
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
stătea nimeni pe canapele! plecare din Adjud, luceafăr, boare de zi, la control 30-35 în salonul segment de vagon, 3 cu bilet, pentru laie iese unul și ne-am aranjat cu nașul, Doamne, să fii antisocial, cînd ești condamnat la civilizare! Urechești, istorie tîrzie, cu slobozirea robilor țigani către 1850, dificultăți. După somn Onești-Bacovia, scurtă rugăciune: mîhnit de crimele burgheze fără a spune un cuvînt, altfel e greu pe pămînt! orașul larga deschidere, 'naintea lui se-nalță puternic vechii munți, plantația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acolo! vrei să dau glas acelei guri? Locvace mai mare ca locurile tîrîte prin rostogolire de roți în utopia sferei, o singură străbatere de om de piatră, Scînteia lumina IS 54 YSC Dacie albă, urcăm trei băieți, păianjen la colțul civilizare ceferistul rural, îl simt mai bine decît orășeanul antispațiile lui agresive, ramă rotundă la ochelari, cutele la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
publicații, promotori ai învățământului românesc, lingviști și teoreticieni ai literaturii, Heliade și Asachi se situează, prin întreaga lor activitate, în epicentrul procesului de regenerare spirituală a poporului român, contribuind, prin exemplul lor, la integrarea creației artistice în acțiunea multilaterală de civilizare, de emancipare socială și politică. VI. FOAIE PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ "Foaie pentru minte, inimă și literatură" a fost o revistă socială și literară, care a apărut ca supliment al "Gazetei de Transilvania", la Brașov, între 2 iulie 1838
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]