283 matches
-
starea actuală a psihicului națiunii, în general, și al tineretului, în special. Ele au epuizat rapid și în mod rușinos capitalul de speranță cu care fuseseră investite. Efectul a fost îndepărtarea tinerilor de politică și chiar de alte forme de civism. O investigație sociologică anterioară alegerilor din toamna anului 2000 arată că 94% (!) dintre tineri nu fac parte din nici oorganizatie de tineret, iar mare parte dintre ei nici nu și-ar dori așa ceva. Eșecul nu este al tinerilor, eșecul este
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
va dezbate subiectul Tipologia atitudinilor. Atitudini private și atitudini publice În majoritatea cazurilor, oamenii Își inhibă atitudinile pe care se jenează să le recunoască public. Această afirmație a câștigat În importanță Întrucât actualmente corectitudinea politică a devenit o chestiune de civism. Respectivul fenomen mărește dificultatea măsurării atitudinii, deoarece interlocutorii vor opta pentru răspunsurile raționale sau acceptabile și nu pentru cele adevărate. Puțini oameni vor recunoaște deschis că au opinii rasiste, cu toate că multă lume Împărtășește asemenea convingeri. Este limpede că acest fenomen
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ruși : sunt evocate cinematografic masacrele comise de trupele țarului, iar în Das Tagebuch des Dr. Hart, de Paul Leni, violențele comise de cazaci împotriva populației civile. Până la începutul anului 1916, filmul de ficțiune euro pean inspirat de război exaltă valorile civismului, onoarei, datoriei patriotice. În Franța, cinematograful mitologizează războiul așa cum o fac teatrul, literatura, presa scrisă. „Les notres” se năpustesc mereu cu elan asupra pozițiilor inamice, pe care le cuceresc, fără ca măcelurile produse cu acel prilej să fie înfățișate pe ecran
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sus, reproduse in extenso sunt concludente nu doar pentru imaginea levantinului cât, mai ales, pentru corecta așezare și înțelegere a paradigmaticului homo duplex. Exegeza a vorbit de adoptarea nei prudentia ce, în triste împrejurări politice, a fost considerată adesea drept civism sau, invers, lipsă de conștiință. Antecedentele urcă, iarăși, până la lumea bizantină, autocratică. Generalul Kekaume-nos îndeamnă "să nu ai încredere", să înaintezi în viață "cu ochii plecați"11 ș. a. adevărate maxime mereu reiterate în așa-numitele "oglinzi ale principilor" ori în
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
1971) Fundamentals of Ecology, Edit. Sunders, Londra Onicescu, O. (1982) Știința și problemele omenirii, în Problemele globale și viitorul omenirii, Edit. Politică, București Pinchemel Ph.et G. (1997) La face de la Terre, Armand Colin, Paris Pitte, J-R. (1997) Géographie e civisme, în Apologie pour la Géographie. Melanges ofertes à Alice SaunierSéïté, Presse de Brevanne, Paris Posea, G. (1976) Geogafia și mediul înconjurător. Privire introductivă, B.S.S.G., IV, București Prestipino, G. (1980) Natură și societate, Edit. Politică, București Popovici, E (1980) Studiul mediului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dezarmat, la cea de cetățean pe deplin conștient de drepturile sale, de forța și responsabilitatea sa socială. El are, în principiu, sensul legii și justiției, statului de drept, posibilităților constituționale și legale de a se apăra chiar și împotriva guvernului. Civism, legalitate și implicare într-o gamă foarte largă de activități sociale. Acestea sunt semnele cele mai directe ale conștiinței civile. Absenteismul, dezinteresul, pasivitatea, apolitismul nu sunt indicii de mare evoluție și dezvoltare spirituală, culturală și socială. Chiar dacă, deocamdată cel puțin
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
milioane de persoane. A crea societate Dincolo de marea diversitate existentă (modelul „corporatist” la est de Rin, cel „liberal” dincolo de Canalul Mânecii, cel „social-democrat” În țările scandinave și cel „În curs de dezvoltare” În țările din jurul Mediteranei), trei cuvinte-cheie definesc asociațiile: participare, civism și solidaritate. Abordarea canonică, elaborată la Începutul secolului XX de Léon Bourgeois, Albert Sorel și mai ales Eugène Fournière, prezintă câteva trăsături definitorii. Astfel, asociația trebuie să fie formată din membri egali, iar intrarea și ieșirea din asociație trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau tratate marchează, Încă de la Erasmus, istoria umanismului. Totuși, pentru a ieși din jocul utilizărilor retorice și ideologice, este fără Îndoială important să apelăm la noțiunea de societate decentă, ca să reluăm expresia lui Avishai Margalit: cetățenii vor da dovadă de „civism” și vor fi „civilizați” atunci când vor simți că fac parte dintr-o societate care nu-i umilește. O societate este decentă atunci când le permite tuturor să-și păstreze stima de sine și să-și exercite drepturile și Îndatoririle. „Incivilitățile” trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
menționează și influența, ceva mai târzie totuși, a lui Charles Renouvier și a scrierii sale, Science de la morale, care, În 1869, „trasează limitele individualismului, descoperă fundamentele logice ale solidarității ș...ț și pe cele ale oricărei vieți politice În instituțiile civismului antic, așadar În democrația directă, dincolo de vremurile Întunecate ale creștinismului medieval” (ibidem, p. 155). Caritatea laicizată? După cum vedem, problema originilor termenului este destul de opacă. Dificultatea crește și mai mult dacă ne aplecăm asupra Întinderii noțiunii. Invocând substituirea solidarității umane carității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu ne-am pierdut puterea de a critica, de a observa „disfuncționalitățile“ României. Încă nu suntem cu totul afundați în mlaștina valahă (după cum foarte bine o defineai tu). We are still alive and kickin’. Amestecul nostru psihologic, format din bun-simț, civism, acut simț al observației și revoltă în stare pură are putere. Dovadă și aceste câteva zeci de cărți poștale sau jumătăți de foi de hârtie format A4. Noi nu ne-am resemnat să asistăm într-o tăcere vinovată la cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
carieră. "Cultura ardeleană nota Lovinescu era clădită pe un neadevăr". Dar folositoarea minciună ardeleană va genera aprige controverse și va isca patimi nedomolite, angajând două filosofii de viață, implicit două programe culturale în conflict. Pe de o parte, literatura luptătoare, civismul, pedagogia națională așezată sub semnul urgenței, militantismul care nu putea acorda prioritate rigorilor estetice; pe de altă parte, infiltrația ideilor junimiste, angajând bătălia în sfera emoțiilor estetice, ieșind din culturalitate, pigmentată de volubilitatea superficială a regățenilor, în contrast izbitor cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
centrul de greutate al refuzurilor (cu doza inevitabilă de obtuzitate și resentimentarism colorând reacțiile), găsind o altă explicație, interesantă și parțial credibilă. "Detractorii" primului val slujeau un alt program cultural și mărșăluiau într-o altă direcție, așezând în prim-plan civismul, moralitatea și gândirea utilitaristă, propunând un militantism care încălzea, deopotrivă, "spiritul și inima". Iar "tirania" lui Eminescu, cel care după vorba lui Păunescu stăpânea literatura română intra în conflict cu această disciplină de program, de fibră ardelenească. Azi, killerismul cultural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de statura, sobru în gesturi și în îmbrăcăminte, gospodar și devotat familiei care îl înconjura la rându-i cu dragoste înțelegându-i îndeletnicirile și greutățile legate de ele, conștiincios în îndatoririle publice, animat de un patriotism fierbinte și de un civism exemplar. Să-i păstrăm recunoștință pentru darul de a scrie, ce 1-a îndepărtat poate de la multe bucurii ale vieții, să-1 cinstim cum se cuvine. (...) Numele său a intrat cu modestie și încredere, cu rezultate neîndoielnice, pe porțile severului drum
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea pe patriotism. Însă patriotismul propovăduit de cărțile școlare este de esență nu atât naționalistă, cât religioasă. M.-L. Murgescu (1999) sintetizează mariajul dintre doctrina patriotismului și morala religioasă prin insolita noțiune de "civism creștin" (p. 52). Religia primează în fața națiunii, chiar dacă cea din urmă nu este complet absentă din mesajul propagat prin mijlocirea manualelor de istorie. Înainte de orice, educația publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
republici adevărate, așezate pe principii populare" (p. 29). Aceasta deoarece doar în societățile în care suveranitatea politică aparține poporului, organizată sub formă republicană, cetățenii își pot aduce contribuția la binele public. Doar în republicile populare, care solicită participația activă și civismul fiecărui cetățean care este considerat constitutiv corpului politic, indivizii își pot exprima patriotismul prin contribuirea la sporirea "fericirii de obște". În comparație cu monarhiile, unde indivizii sunt tranformați în supuși față de stăpânire, trebuind să se retragă în sine datorită faptului că nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ajutor și să apere patria și scaunul împărătesc de tulburare, acela este cetățean bun și credincios și vrednic de onoarea Imperatului, de amoarea patriei și de placerea lui Dumnezeu și a oamenilor (p. 110). Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de Imperator detaliate de Carte de cetire seaé Legendariu românesc și îndatoririle patriotice față de Stăpânire listate de Catehismul lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării. Fie că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a literaturii didactice a primei jumătăți de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de competiție loială, resursele. Dacă "bancnota" are cît de cît "valoare", aproape într-un caz din două oamenii obișnuiți fură la drumul mare, fără să simtă vreo responsabilitate pentru conduita lor duplicitară, și asta în orașul declarat drept model al "civismului" autohton, iar sigurul lucru care contează e "să mă scot acum și aici, căci nu se știe ce va fi mîine" [bărbat, aproximativ 35 de ani]. Temelia absenteismului, dezinteresului și autoritarismului în spațiul public românesc se află (și) în acest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
începusem să renunț la ideea posibilității unei relații de tip maestru-discipol. Erau, în plus, ani de tensiune socială, în care se petrecuse prima alternanță la guvernare și în care societatea civilă se manifesta foarte vocal. Credeam (și mai cred) în civism, astfel că studierea științei politice era o opțiune îndreptățită. Eram, desigur, sub influența lecturilor filosofico-politice pe care le aveam, dar și sub aceea a principalelor organisme media ale societății civile, pe atunci revistele "Dilema" și "22". Și azi consider că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
abilități de relaționare interpersonale care au la bază cunoașterea și acceptarea diversității. Cultivarea respectului pentru tot ceea ce Înseamnă identitate prin respectul valorilor unei minorități naționale transpiră din toate capitolele manualului prezent, pe alocuri fiind făcute trimiteri și Îndemnuri, subtile, la civism și respect pentru tot ceea ce ne Înconjoară. Potențiala valorizare a lucrării din prisma orientării școlare și profesionale este și ea o certitudine În condițiile În care se va reveni la Învățământul profesional tehnic, țara noastră având mare nevoie de meseriașii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
acțiune a brațului legii. Modul în care înfierăm, ca societate, colaboratorii vechiului regim, conturând răul suprem în această zonă, face ca zeci de ani de acum înainte să existe o separație puternică între Poliție și cetățeni, inhibând orice urmă de civism. Abia după ce se vor vindeca rănile răzbunării vom putea vedea cetățeni care se implică în mod voluntar în respectarea și aplicarea legii, părându-li-se firesc să sune la Poliție atunci când cineva se comportă neregulamentar pe autostradă, spre exemplu. Va
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
grase”!!! Starea de „normalitate” de aici ne dă o ușoară indispoziție și fără să vrem ne Întrebăm: „Ce ne lipsește, nouă, românilor, să devenim realmente civilizați?!” Avem deja răspunsul, dar nu Îndrăznim să-l formulăm cu glas tare: Educația, Disciplina, Civismul... Până atunci orbecăim pe lângă „Drum”!!! Călătoria spre stațiunea Rotorua se transformă Într-o nouă ocazie de a admira priveliștile de excepție ale Noii Zeelande. Șoseaua șerpuiește printre zecile de coline Înverzite, unde pasc numeroase turme de vite, oi și căprioare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și poate. Problema majoră o constituia regimul politic, relativ fragil și lipsit de legitimitate și care, optând, ca orice sistem comunist, pentru o economie centralizată bazată pe industrializare, nu reușea să asigure necesarul de bunuri de consum. Polonezii, cunoscuți pentru civismul lor intransigent, se revoltau periodic datorită acestui fapt, combinat cu absența libertăților sociale și politice; pentru a face față protestelor, guvernul accesa cu precădere fonduri de proveniență capitalistă, îndatorându-se astfel peste limitele posibilităților economice (la declanșarea legii marțiale, Polonia
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale omului, a căror individualitate era circumscrisă unui cadru colectiv; adevărata afirmare a personalității umane nu ar fi fost posibilă decât în lumea post-capitalistă, în care realitatea socială și materială urma să fie restructurată pe cu totul alte coordonate ontologice. Civismul și participarea politică au un rol foarte important în dinamica regimurilor leniniste, dar semnificația lor diferă radical în raport cu accepțiunea liberală a acestor termeni. În primul rând, în societățile liberale, civismul are ca forță motrică inițiative proprii ale membrilor comunităților înșiși
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
urma să fie restructurată pe cu totul alte coordonate ontologice. Civismul și participarea politică au un rol foarte important în dinamica regimurilor leniniste, dar semnificația lor diferă radical în raport cu accepțiunea liberală a acestor termeni. În primul rând, în societățile liberale, civismul are ca forță motrică inițiative proprii ale membrilor comunităților înșiși, nu este impus "de sus", de la nivel politic, în conformitate cu o ideologie totalitară. În al doilea rând, organizațiile neguvernamentale care constituie coloana societăților civile se administrează după reguli proprii, independente de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]