226 matches
-
acest spectacol apare ca sora ei geamănă. Artur Korn e, în schimb, un Veit Pogner cât se poate de onorabil. Hans Sachs, interpretat de Franz Hawlata (excelentă prezență scenică, dar o voce fără anvergură, cruțându-se excesiv la cântecul despre cizmărie O, jerum și discursul final din actul III, drept care a și fost fluierat de public), apare în actul I ca un nonconformist boem. E singurul maestru care nu poartă costum și cravată, fumează neîncetat și e desculț - tocmai el, cizmarul
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
francezi (Caroline Laurent și François Marot) scriau în ianuarie 1990, sub proaspăta impresie a evenimentelor din România: „Hotărît lucru, ratații sînt nenorocirea popoarelor. Hitler s-a lansat în politică pentru că dăduse greș în pictură. Ceaușescu ar fi rămas, poate, la cizmărie dacă ar fi fost dotat pentru această meserie." 8 Potrivit teoriei lui Max Weber - autor din care Hitler a preluat cu îndestulare, deși nu l-a citat niciodată -, există trei tipuri de suveranitate: cea legală (democrația parlamentară), cea tradițională (monarhia
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
se dovedește, întotdeauna, scenariul. Limpezimea de acum rezistă în condiții oricât de complicate. Iar când nu sunt complicate, Alex. Leo Șerban le face să fie!) Exemplar e, din acest punct de vedere, Lisboa III. Urmăriți-i numai textura: „Lisboa/ cu cizmăriile tale/ cu băcăniile tale/ cu tinichigeriile tale/ cu tutungeriile tale/ cu farmaciile tale/ cu drogheriile tale/ cu pastelariile tale/ cu patiseriile tale/ cu prăvăliile tale cu fermoare/ cu ferometalele și feroneriile tale/ cu florăriile tale și florile tale de fer
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
patiseriile tale/ cu prăvăliile tale cu fermoare/ cu ferometalele și feroneriile tale/ cu florăriile tale și florile tale de fer forgé / cu balustradele și balcoanele tale/ cu șinele și mașinile strecurându-se cu greu/ printre...” Iar acum începe textura texturii: „cizmăriile/ și băcăniile/ și tinichigeriile/ și tutungeriile/ și farmaciile/ și drogheriile/ și pastelariile/ și patiseriile/ și prăvăliile tale cu fermoare...” Și, după un spațiu, încheierea tuturor nodurilor: „Lisboa/ ca o floare/ de aluzejo și fier forjat.” (p. 86) Nu-i singura
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
poate de reală, recognoscibilă, aflată sub ochii noștri. Evocând copilăria personajului său, Stelian Țurlea face o plină de pitoresc descriere a vieții din mahalalele românești dinainte de venirea comuniștilor la putere: "La noi lumea era așezată cum trebuie: care avea o cizmărie, care o sifonerie, care o frizerie, care vindea înghețată sau borș, care ascuțea cuțite și foarfeci, care era croitor, ceaprazar, măcelar, ceasornicar n-aveam, ăștia aveau prăvăliile mai spre centru. Era ca în orice altă mahala, oamenii se cunoșteau între
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
vor produce și vor fi folositoare; dacă însă măsurile sale tind la punerea în repaus a acestor mașini, ele devin netrebnice și ne dau Gianii, Caradale și Costinești, oameni ce, cu patru clase primare, în loc de-a se ocupa de cizmărie, se ocupă de politică și trăiesc ca niște adevărați paraziți din sudoarea semenilor lor. Ei bine, politica noastră în crearea căilor ferate rezultatul acesta l-a avut. Ea a pus în șah mat aproape toate meseriile din orașe, precum și iarna
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sus, în miezu-nserării. Am străbătut cartiere-ncîlcite, cu case vechi, masive ca niște galioane, plutind în crepuscul, purtîndu-și în balcoane poporul de bărbați doar în cămăși și femei în sutiene, fumând, vorbind încetișor și ascultând greierii. Am coborât alei pustii, cu cizmării și ceasornicării cu obloanele trase, m-am scurs pe lângă ciclopicul șantier al Casei Poporului, evitând patrulele milițienilor ce discutau despre fotbal, și-am ieșit într-un târziu în bulevardul cu cinematografe, scufundat deja-n întuneric. Becuri galbene, aprinse din trei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și de prelucrarea unor resurse locale. În localitatea Lespezi se află moară de porumb, brutărie existentă din 1970, secție de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, cizmărie, croitorie, împletituri de nuiele - Lilian Todirașcu din Heci etc.). În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb și ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul comunei se exploatează pietriș, nisip (între Buda și Lespezi), tot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rază de speranță. Am tras pătura de pe trupul lui Mutschmann. Își ținea mâinile strânse. Le-am desfăcut una după alta. În mâna stângă a lui Mutschmann era o bucată de hârtie maro, din aceea cu care prizonierii de la atelierul de cizmărie foloseau ca să Împacheteze pantofii reparați pentru paznicii SS. Mi-era mult prea teamă că nu e nimic pe hărtie, ca să o desfac imediat. Când am făcut-o, scrisul era aproape ilizibil, și mi-a luat aproape o oră să descifrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
avusese o ceasornicărie, reînvia ca un năucitor tărâm inițiatic, cu Întreaga magie a mirosurilor extatice ale adolescenței. Se abandona și acum, la peste 80 de ani, cu aceeași frenezie ca la vârsta de demult, În memoria olfactivă a atelierelor de cizmărie și a lustrageriilor, a magazinelor de mirodenii, a prafului și transpirației și gării din apropiere, În mirosul murăturilor, și al plăcintelor, și al mititeilor, și al frizeriei. „Paradisul Palas” al anilor de școlar se gravase, de asemeni, durabil În memorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
viața lui normală și simplă din patrie. Nu putea să doarmă decât două-trei ore pe noapte și-și umplea timpul cârpind încălțămintea unuia sau altuia. Acolo, în captivitate, în frigul năpraznic al Siberiei, își practica aceeași meserie de-o viață, cizmăria. Repara mai mult cizme cazone, căci era înconjurat de militari. Uneori primea ordin să facă cizme noi, căci piele se găsea din belșug. Era într-un lagăr cu numărul - nu contează care - toate lagărele de prizonieri din Siberia erau numerotate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Întâi trebuie s-o considerăm pe Stanca țigancă liberă. Asta se vede limpede din ceea ce spune chiar ea în zapisul de la 27 ianuarie 1762 (7270): „Văzând eu că n-am nădejde de viiața mea,... fiindcă am cumpărat o dugheană... în Cizmărie... le-am dat iarăși la mănăstire la Dancul ca să mă grijască, dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la casă și la dugheană, ci numai la așternutul mieu”. Și Stanca mai pretinde ca „părintele... Ioanichie... să dea 4 lei la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
eu, monahul Sărafim, dinpreună cu feciorii mei... am dat danie o jumătate de pogon de vie sfintii mănăstiri Dancului”. O altă danie o întâlnim la 25 februarie 1769, când un oarecare Nicola dăruiește mănăstirii Dancul niște case aflate în mahalaua Cizmăriei. Sfințite părinte, eu cred tare în faptul că toate cele din lumea asta merg după cum a hotărât bunul Dumnezeu... Când însă printre documentele citite întâlnesc o carte de blestem a unui înalt prea sfânt mitropolit, mi se pune un nod
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a dat o pereche de pantaloni care-mi veneau până la glezne, un neamț, Wilhem Marschall, de pe lângă Timișoara, care dormea pe prici lângă mine, mi-a făcut cadou un fost cojoc cu zeci de petice pe el, iar de la atelierul de cizmărie al lagărului am făcut rost de niște cioarse de pantofi, aduși În „stare de functionare” (adică, de a fi purtați) numai legându-i cu sfoară (sârmă n-am găsit nicăieri) și pe că mi-am pus o basca uzata pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
doua oară n-o să mă mai invite. Atâta pagubă! Nu admise să facă nici un artificiu cosmetic. Nimic altceva în afară de ruj. Porni către hol își încălță cizmele. Una nu avea flec știa că toată încălțămintea ei prezenta asemenea defecte și doar cizmăria se afla în apropierea blocului, dar nu avea rost să încerce să încalțe altceva. Pe urmă ieși, trânti după ea ușa, grăbită să închidă, să nu deștepte vreun spirit interior, plin de-o ironie mușcătoare, care să-i spună: Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
zise tata cu un glas din care înțelesei că ezitase îndelung până să-mi spună acest trist lucru. La Miroși era o școală numită "de arte și meseni", cu o durată de patru ani, învățai în ea tâmplărie, tinichigerie, croitorie, cizmărie, fierărie (da, fierărie, să faci roți, potcoave, să dai zimți la seceriv să ascuți cazmale și otice, să faci căruțe, gabriolete! Ce mai încoace și încolo, ca Iocan!). - Acolo, continuă el, ai să iai bursă fără doar și poate, fiindcă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
biserică, tot Ene rămânea, dar bine că se ducea: "e și el un creștin". Stancu își băuse tot pământul, deși avea unsprezece copii. Îi mai rămăseseră două pogoane, punea tutun pe ele. Fumau toți, "ce să facă"? Se apucase de cizmărie. Cei violenți și josnici erau ocoliți. De ăștia trebuia "să fugi". Erau în afara oamenilor. Tata nu stătea de vorbă cu ei. Încât uitam totul numai cât îl vedeam, nu-i povesteam nimic... Mi-era de-ajuns să-i aud glasul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
poezii, sortite bineînțeles să fie înghițite de coșul revistelor de literatură. S-a pomenit între un tată paralitic și o mamă mereu bolnavă, care spăla rufe prin vecini. După moartea părinților, neamurile îl luară sub aripa lor. Trecu prin breasla cizmăriei, moțăi în atelierul unui fotograf, trecu pe la o tâmplărie se băgă ucenic la o tiparniță, apoi la un zugrav de firme, munci ca salahor și fu câtva timp spălător de geamuri. Marele său talent se relevă la o întrunire socialistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prăznuiește Maica Precista... precum am vândut doî locuri de case de pi Podul Vechiu... Însă acesti locuri de casi să hotărăsc din sus, din fați, cu Ulița Podului Vechiu,... iar dispre amiază-zi să hotărăști cu ulița podului ce mergi în Cizmării”. Cu alte cuvinte, cele două locuri de casă se aflau lângă biserica armenească cea veche (Sfântul Grigorie 1395) și cei doi frați îl vând bisericii noi (Maica Precista). --Când îți vorbeam de călugări și egumeni și susțineam că ne întâlnim
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a lui Gligoraș se aflau alături de casa lui Iovanes, pe când locul lui Lohan “să hotărăști din dosu”. --Și cine câștigă procesul? --Iovanes, în virtutea dreptului de preemțiune. --Dacă tot ne aflăm în Armenime, hai să vedem ce se întâmplă pe Ulița Cizmăriei - aici la o aruncătură de băț. Chiar de la început, adică la 6 martie 1671 (7179), aflăm că Tofana, soția lui Ștefan lăcătușul - o meserie nouă pe care o întâlnim la armeni - întocmește un zapis în care spune: “Am vândut... o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Chiar de la început, adică la 6 martie 1671 (7179), aflăm că Tofana, soția lui Ștefan lăcătușul - o meserie nouă pe care o întâlnim la armeni - întocmește un zapis în care spune: “Am vândut... o casă cu loc cu tot, la Cizmărie, care loc se împreună... în țintirimul bisericii armenești... Aceasta casă... o am vândut dumisale lui Păun vamășul cel mare”. Printre martori întâlnim mai mulți armeni și doi făclieri, ceea ce ar însemna că aceștia proveneau din rândul armenilor. --Iaca și doi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
doi făclieri, ceea ce ar însemna că aceștia proveneau din rândul armenilor. --Iaca și doi frați, Toader și Gligorie, care la 17 martie 1683 (7191) spun: “mărturisim cu acest zapis... cum noi,... am vândut a noastre drepte dughene ce sântu în Cizmărie... trei dughene gata, cu casă cu tot și cu grajdiu și cu tot locul... Acele trei dughene... le-am vândut sfinției sale părintelui Ioanichie arhimandritul de Galată”. Și ia aminte că, printre martori ca Ursache, ce au fost vistiernic, și câțiva
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
al treilea, care la 25 iunie 1691 (7199) scrie: “Am făcut această scrisoare la mâna svinții sale părintelui Leontii egumenul de la Galata... pentru un locușor de casă ce au lăsat svințiia sa pentru voia noastră să-și facă casă lângă Cizmărie un țigan al nostru, anume Gologan”, dar “când va trebui acel loc svinții sale egumenului, să fii volnic a strica casa țiganului și să-i ia locul”. Oare cum dormea acel biet om? Când se trezea dimineața, nu se întreba
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai că un amărât de cizmar nu are noroc și la 1 mai 1735 (7243) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod întărește lui Toader Pălade mare vistiernic stăpânirea pe acel loc prin răscumpărare. Acest loc
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Nichifor, Mitropolitul Moldovei, rânduit de vodă să ia seama la plângerea lui “Gheorghie copil în casă”. --Și ce durere avea acest Gheorghie. --Copilul în casă se însurase, iar soacra “i-au giuruit câtăva zestre întru carea și o dugheană în Cizmărie”. Cumnații lui însă “întorc ca să-i ia dugheana” pentru faptul că tatăl lor - socrul lui Gheorghie - “au rămas dator cu 15 lei și ei nu au cu ce plăti”. Mitropolitul spune mai departe: “Noi așea le-am curmat: zestre și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]