847 matches
-
om și care, plini cu cartofi, cântăreau peste 80 de kilograme, te rupeau de oase nu alta! „Tiii, ce samănă omu’ ăsta cu Burcan al nostru”, și-a spus Oara în gând, privindu-l curioasă. Borcan era un țigan românizat, cizmar la ei în sat, vecin cu Îngerașu, sub cimitir. După ce a terminat de descărcat cartofii, omulețul cel negricios a dat cu ochii de Oara: - Doamnă dragă, eu parcă te-aș cunoaște de undeva!... - Mă nene, șî eu te-aș cunoaște
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
Doamnă dragă, eu parcă te-aș cunoaște de undeva!... - Mă nene, șî eu te-aș cunoaște, da’ nu știu de un’ să te iau! În tot cazu’, tare măi sameni tale cu un țâgan di pî la noi, unu’ Burcan, cizmar de stă cu soră-sa Chiva su’ cimitir, la Îngerașu. - Păi, eu îs frate din doi cu Borcan ăla de zâci tălică, șî cu Chiva, am mai fost pi la ei, vez’, d-acolo ne cunoaștem. Da’ ce faci p-
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
ieșit și Marinică din sala de mese aflată la demisol, îndreptîndu-se către Borcan cu mersul lui săltat, spastic și întinzându-i mâna: - Ooo, să trăiești nea Borcane, ce mai faci, dom’le? Marinică aflase deja că era frate cu Borcan, cizmarul de la ei din sat, și cu Chiva. - Să trăiești, tăticule, bine fac, cu Marghioala mea, car pentru voi... Da’ ia uită-te tu colo, pă banca aia! Marinică a zărit-o îndată pe maică-sa sub castan, printre numeroșii elevi
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
mulțumesc, am răspuns eu, dar voi veni cu „Mercedes”-ul meu. Toți s-au uitat în jur și mare le-a fost apoi mirarea când m-au văzut încălecând pe vechea mea bicicletă „Carpați”, ponosită și cu anvelopa cusută de cizmarul Chirel. Ospățul era oferit de neobositul doctor Teja Papahagi în elegantul club al spitalului. „Au râs tot timpul drumului, în autocar, văzându-te cum te urci pe bicicletă” mi-a spus doctorul când, în sfârșit, am ajuns și eu. Întâmplări
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
acasă în '47, celebrul an al foametei de după război, fără a se mai ști nimic despre el o bună perioadă de timp. Pentru mine, apariția exotică a acestui unchi, care venea o dată pe an în vizită la frații săi (ajunsese cizmar taman în buricul capitalei), era un adevărat eveniment. Prezența lui, cu vocea calmă, pedantă, aproape șoptită, cu o dicție diferită de cea a țăranilor, în mijlocul cărora-mi fusese dat să-mi trăiesc copilăria, exercita o fascinație echivalentă cu cea pe
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
al fusului care făcuse puroi, a țâșnit afară ca un intrus mizerabil și de neluat în seamă. Școala, biserica, primăria, jandarmeria, două prăvălii în locul cărora a apărut mai târziu cooperativa, două hanuri, brutărie, două potcovării, o fierărie, o filială bancară, cizmari, croitori, dulgheri, zidari, căminul cultural, biblioteca și meșterul Balaban care monta în fiecare an de Paște o comedie cu lanțuri și un stâlp pentru încercarea puterii, cam acestea erau instituțiile și protagoniștii lor, așa cum le-am cunoscut eu. Eram mic
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
același cuvânt, nimeni nu-l înțelegea și el s-a enervat grozav ,ba a mai și plâns, până când mi-a " căzut" mie" fișa" și am priceput! El repeta tot timpul "dzimalu,dzimalu" ;și la ce credeți că se referea? La "cizmarul" din apropiere,la care ne oprisem ca să luăm niște sandale de la reparat! (va urma) Imagine: Pond în the meadow
DIN AMINTIRILE ALMEI(2) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342618_a_343947]
-
pe margini franjuri din fire metalice de culoare galbenă. Potrivit datelor din fișa obiectului, steagul a fost refăcut în proporție de 50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut și prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. Steagul breslei cizmarilor din Suceava Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informații este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
în proporție de 50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut și prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. Steagul breslei cizmarilor din Suceava Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informații este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecționat în anul 1883. În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecționat în anul 1883. În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecționat în anul 1883. În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile: „Însoțirea cizmarilor români - Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile: „Însoțirea cizmarilor români - Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”. Învelit într-o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Învelit într-o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun sucevenii, biserică ctitorită în anul 1639 pe locul în care, la 1395, boierul Iațcu - sau Iațco - din Mvrovlahia a ridicat mica mănăstire Palaghia din Ițcanii Vechi
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
anul 1883. Lumânarea avea la început 1,8 m, dar acum, după 125 de ani, măsoară cca. 80 cm. „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere” Din cele două albume din „Fondul Bucovina”, dedicate de părintele Nicolae Pentelescu „Însoțirii cizmarilor români din Suceava”, aflăm o mulțime de date despre acești meseriași ai urbei. De la primele atestări ale meșteșugarilor cizmari (din sec. al XV-lea), la mențiunile cu privire la pecețile de breaslă ale talpalarilor și ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere” Din cele două albume din „Fondul Bucovina”, dedicate de părintele Nicolae Pentelescu „Însoțirii cizmarilor români din Suceava”, aflăm o mulțime de date despre acești meseriași ai urbei. De la primele atestări ale meșteșugarilor cizmari (din sec. al XV-lea), la mențiunile cu privire la pecețile de breaslă ale talpalarilor și ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10 iulie 1804 cu privire la orânduirea breslelor din Bucovina, toate informațiile sunt foarte prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Soluția? După critică, ar trebui să încerc și o minimă conturare de scenariu optimist. Desigur, bâjbâi eu însămi în acest delicat domeniu care este educația, deci nu îmi permit să dau judecăți definitive. O înțeleaptă vorbă românească afirmă, aproximativ, că cizmarul are în picioare ghetele rupte, iar învățătorul are acasă copii needucați. E o temere proprie. Așadar, noi înșine ne mărturisim neputințele. Aș zice însă că familia trebuie să își recupereze locul pierdut și să facă educație, nelăsând-o pe seama tabletei
Dragi părinți, e greu ca școala să vă mai educe copiii, când acasă vi-i educă televizorul () [Corola-blog/BlogPost/337734_a_339063]
-
dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc...să fie modă tradițională. Le-a tunat”, spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “stramoși ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei, iar clienții săi sunt
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
Hoeij, critic de film pentru The Hollywood Reporter, și membru în juriul ZFR 2014. O lume nouă (produs de Toma Peiu, Luiza Pârvu și Adriana Răcășan) spune o poveste cu emigranți români în Pennsylvania anului 1908, inspirată din fapte reale: cizmarul Petru o întâmpină pe Ana, soția vărului său, în casa lor din Lumea Nouă, dar lucrurile s-au schimbat mult de când nu s-au mai văzut... Trece și prin perete (produs de Ada Solomon și Radu Jude), poveste inspirată de
4: Istorii de inimă neagră – din 28 noiembrie în cinematografele din toată țara [Corola-blog/BlogPost/100377_a_101669]
-
nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant important în corul bisericii. Îi făcea concurență cu vocea sa dascălului de atunci, moș Popescu cum îi spuneam noi copiii, un iscuit cizmar al satului, ce avea o vocea subțire, ca de soprană. În cadrul bisericii bunicul îndeplinea și funcția de epitrop, funcție preluată peste ani de fiul său cel mic, Stoica - tatăl meu, când preotulIoan Barbu era soțul directoarei mele, Lorica Barbu. Bunicul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
negre de cerb suprapuse. Vulturul a aparținut orașului Imperial Rottweil, iar coarnele de cerb certifică apartenența orașului la statul de bază Baden-Württemberg. Muzicuța face din Trossingen orașul muzicii La începutul secolului 18, Trossingen avea caracter țărănesc, fiind locuit de meșteșugari, cizmari, olari, croitori și tâmplari. Începând cu secolul 19, s-a dezvoltat o asociație de case care au preluat dezvoltarea prelucrării textilelor. Din 1820, în zona Villingen-Schwenningen a fost inițiată o industrie de ceasuri. Industria ceasornicăriei a fost înghițită foarte repede
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
și totul ne lipsește. Am trecut prin epoci de civilizație și am rămas barbari. • Iubim femeia, dar nu pe termen lung. • Avem un cult pentru știință, deși 90 la sută din pământeni sunt profani. • În orice profesie sunt lorzi și cizmari. Nimic cu e atât de sublim pe cât pare. • Căsniciile scurte sporesc, cele lungi se răresc. Mai curând primești în casă un câine decât un om. • Păsărelele continuă să ciripească... Și turnătorii la fel! • Suntem rătăciți într-o lume în care
GÂNDURI REBELE (17) – DESPRE NOI INŞINE ŞI NU NUMAI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377511_a_378840]
-
tata mi-a rămas pentru toată viața ura față de minciună, invidie și hoție. O lecție pentru toată viața mi-a fost cea de la vârsta de 5 anișori, când am furat un mic și frumos ciocănaș de ciubotărie de la Gheorghe țiganul, cizmarul satului. Numai am ajuns acasă și cu prima lovitură într-un cui mi-am despicat unghia de la un deget, care până azi crește în pereche, nu unghia întreagă. Tata nu m-a bătut, spunându-mi că Dumnezeu m-a pedepsit
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest domeniu. • APARIȚIA unor expresii sau cuvinte simple și scurte
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]