601 matches
-
răscumpărându-și libertatea cu 10 bani, plătiți boierului respectiv. Pe țăranii boierești îi obligă la dijmă și 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, și 24 în Moldova (În țările învecinate, Transilvania, Polonia, Rusia, Prusia orientală, numărul zilelor de clacă ajungeau chiar la mai multe pe săptămână). Pe boieri îi recompensează printr-un anumit număr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât boierului și de scutirea de orice bir pentru visterie. În județe a numit
Constantin Mavrocordat () [Corola-website/Science/299485_a_300814]
-
aservire și exploatare de un gen nou a muncitorului: șerbia, iobăgia, în care muncitorul e legat de instrumentul de producție cu care muncește: pământul stăpânului [...] căruia îi datorează o parte din rodul pământului: dijma și o parte din munca sa: claca." Evoluția conceptului relației de putere are ca punct de pornire relația stăpân-sclav, șerbia în Evul Mediu, relația producător-consumator în capitalism. La aceasta am putea adăuga ultima formă apărută: relația nomenclaturist - membru al clasei muncitoare, în regimul comunist. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
chiar ipoteza că regimul comunist s-a prăbușit datorită accentuării relațiilor de putere, care au alterat regulile sociale până în momentul în care slăbirea statusului individului a condus la anularea din punct de vedere social a acestuia. Dijma și corelativul ei, claca, au reușit să supraviețuiască în primele două decenii post-decembriste în România. Întemeindu-se probabil pe o rădăcină culturală rămasă în mentalul colectiv din arealul zonelor de productivitate agricolă, acolo unde pământul are valoarea de principal instrument de producție, dijma devine
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
iar când vrea ceea ce nu poate nu-i în toate mințile. Dar, fie cum o fi, cu vorbe nu-l încălzești pe nimenea și vorbe rămân toate abstracțiunile și, cu cât mai abstracte sunt, cu atât sunt curată vorbă de clacă. Dar cu asemenea cultură din gazete au început reformatorii noștri. Căci nu mai este îndoială că n-au învățat mai nimic de la străini decât să vorbească subțire, să se îmbrace subțire și să puie lumea la cale cu fraze. Cultura
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
juridică. La din contra legile pozitive nu sânt decât "o nedreptate" pozitivă, o nedreptate proclamată în public și susținută cu d-a sila. Astfel este orice "despotie", constituția celor mai multe state mahometane, ba chiar multe părți din alte constituții, precum sclavia, claca ș. a. a. (v. Scohopenhauer, Lumea ca voință și idee, vol. I, pag. 409). Rolul pe care cugetătorul îl dă forței brute este următorul: într-o lume plină de ființe rele și mincinoase precum este a noastră dreptatea este slabă și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu sîntem numai acuma liberi, ci am fost totdauna neam de neamul nostru, încît actele de eliberare succesivă au privit pe grecii, bulgarii, sârbii, albanezii și deosebiții redactori ai "Telegrafului". Pururea românul a fost în țara românească pe deplin liber. Claca sau boierescul n-a fost decât o formă de învoială economică; dar nu se știe caz ca un clăcaș la noi în țară, în orice timpi ar fi trăit, să nu poată ajunge la cele mai nalte vrednicii ale statului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iar pentru aceasta erau obligați a da proprietarului dijmă din rodul pogoanelor primite; a lucra 13 zile, din care o zi de plug, și a-i aduce un car de lemne. Prin legea din 1864 sătenii au fost emancipați de clacă și de dijmă; pe lângă libertate li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei mici părți de pământ pentru arătură și fânaț pentru cari însă ei sânt obligați a plăti o anuitate de despăgubire. Legiuitorul nu a avut prevederea a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1860 au fost aprobate înființarea universităților de la Iași și București printr-un decret redactat de poetul Dimitrie Bolintineanu. În august 1864 a fost publicată legea rurală, însoțită de proclaatie către sătenii clăcași, a cărei autor era Mihail Kogălniceanu, prin care clacă era desființată. Au fost concepute codul civil și codul penal și legea obligativității învățământului primar. A fost organizată armata națională. Dar fiind speriați că domnitorul avea să instaureze un regim personal, mulți oameni politici liberali și conservatori au complotat, formând
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Vă invităm, așadar, în noul sediu postindustrial din fabrica Pionierul pentru a lua parte la promovarea Noului Decret 400: despre cum suntem și am putea fi solidari și cum plănuim viitoare acțiuni și colaborări. Prezență obligatorie. Noul spațiu găzduiește activitățile Claca, resursele Bibliotecii Alternative și diverse grupuri de organizare politică. La această reinaugurare, vă asteptăm cu bere, suc, cocktailuri tematice, muzică numai bună de dans și multe altele. Locația exactă din incinta fabricii va fi indicată cu semne specifice care vă
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]
-
multe altele. Locația exactă din incinta fabricii va fi indicată cu semne specifice care vă vor direcționa. Forma originală a decretului 400 o puteți găsi aici: http://www.cdep.ro/pls/legis/</wbr>legis pck.htp act text?idt=<wbr></wbr>1274</a>. CLACA* este un centru independent pentru activități comunitare, organizare politică, dezbatere, educație critică. CLACA încurajează autogestionarea, deciziile orizontale, solidaritatea, democrația directă și egalitatea ca răspunsuri la alienarea și la lipsa de putere pe care le trăim constant la școală, la muncă
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]
-
care vă vor direcționa. Forma originală a decretului 400 o puteți găsi aici: http://www.cdep.ro/pls/legis/</wbr>legis pck.htp act text?idt=<wbr></wbr>1274</a>. CLACA* este un centru independent pentru activități comunitare, organizare politică, dezbatere, educație critică. CLACA încurajează autogestionarea, deciziile orizontale, solidaritatea, democrația directă și egalitatea ca răspunsuri la alienarea și la lipsa de putere pe care le trăim constant la școală, la muncă, pe stradă și acasă. CLACA nu acceptă comportamentele ce atacă integritatea personală /corporală
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]
-
pentru activități comunitare, organizare politică, dezbatere, educație critică. CLACA încurajează autogestionarea, deciziile orizontale, solidaritatea, democrația directă și egalitatea ca răspunsuri la alienarea și la lipsa de putere pe care le trăim constant la școală, la muncă, pe stradă și acasă. CLACA nu acceptă comportamentele ce atacă integritatea personală /corporală/individuală și care reproduc discriminarea pe bază de naționalitate, etnie, religie, gen, opțiune sexuală. Este un spațiu solidar cu pozițiile feministe, anti-rasiste, queer, anti-speciiste, ecologiste, anticapitaliste. CLACA este un spațiu dedicat inițiativelor
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]
-
muncă, pe stradă și acasă. CLACA nu acceptă comportamentele ce atacă integritatea personală /corporală/individuală și care reproduc discriminarea pe bază de naționalitate, etnie, religie, gen, opțiune sexuală. Este un spațiu solidar cu pozițiile feministe, anti-rasiste, queer, anti-speciiste, ecologiste, anticapitaliste. CLACA este un spațiu dedicat inițiativelor locale și o punte de dialog cu grupuri asemănătoare dintr-un context internațional. CLACA se transformă în funcție de grupurile ce i se alătură și oamenii care o susțin.
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]
-
pe bază de naționalitate, etnie, religie, gen, opțiune sexuală. Este un spațiu solidar cu pozițiile feministe, anti-rasiste, queer, anti-speciiste, ecologiste, anticapitaliste. CLACA este un spațiu dedicat inițiativelor locale și o punte de dialog cu grupuri asemănătoare dintr-un context internațional. CLACA se transformă în funcție de grupurile ce i se alătură și oamenii care o susțin.
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]
-
și "Tudorica Bancu" și mai tarziu pe "Ștefan Popp" (zis Fane Popp). La primii doi boieri, învoiala era din trei-una, adică două părți luau țăranii, iar o parte o lua boierul. În plus țăranii erau obligați să facă zile de claca și să secere la pogoane. La boierul "Ștefan Popp", învoiala era jumătate-jumătate, plus zilele de claca și pogoanele secerate. După aceea moșia a fost luată în arendă de un comitat de țărani în frunte cu "Ion M. Istrate", format din
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
învoiala era din trei-una, adică două părți luau țăranii, iar o parte o lua boierul. În plus țăranii erau obligați să facă zile de claca și să secere la pogoane. La boierul "Ștefan Popp", învoiala era jumătate-jumătate, plus zilele de claca și pogoanele secerate. După aceea moșia a fost luată în arendă de un comitat de țărani în frunte cu "Ion M. Istrate", format din: "Spiru lui Bou", "Păunescu", care nu era din partea locului și "Nica". Acest lucru s-a petrecut
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
cu mult mai oneros decât în trecut, numai se plătește unei puteri mult mai mari decum era turcul. Cât despre starea dinlăuntru, toată lumea știe că organizarea actuală a muncii agricole e o formă mult mai oneroasă și mai vexatoare a clăcii vechi, mai ales în Moldova, dar și în mare parte a Țării Românești. Cu toată egalitatea, biciul subprefectului joacă și azi pe spetele țăranului ca-n vremea Regulamentului. Astfel, oricari ar fi formele în cari se îmbrăca viața publică și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care plătește anuitatea, țăranul. În ultima linie producătorul plătește totul. Dar numărul producătorilor, instrumentele lor, suma puterilor lor fizice este aceeași ca în anul 1850. Se știe metodul prin care s-a aservit țăranii mult mai rău decum era în timpul clăcii. Statul le-a cerut într-o bună dimineață o dare înzecită de ceea ce-o plăteau înainte. Pentru a o plăti trebuiau să se împrumute. Dar nimeni nu le dădea bani decât pe muncă, calculîndu-o pe prețuri de batjocură, pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fac vânătoare de portofolii". D. Cogălniceanu, prin o ciudată coincidență, și-a dat demisia la 13/24 aprilie 1880. Acum șasesprezece ani, la această epocă, el prezida cabinetul și, după inițiativa sa, țăranul român devenea proprietar. Ministrul care-a abolit claca în România, liberalul par excellence al acelei țări, vechiul ministru al lui Vodă Cuza nu vrea să cedeze d-lui Fleva și consorții. Independenții au lăudat mult purtarea editorului Cronicelor Moldovei. {EminescuOpXI 140} Nu se știe ce va face d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Universul literar”, „Viața literară” sau din reviste franceze, italiene și maghiare. Rubrica „Note” cuprinde date biografice ale unor scriitori și informează despre apariția de cărți și periodice. Ca orice publicație magazin, F. are și o rubrică de anecdote, intitulată „De clacă”, la care ulterior se va renunța. Traducerile reprezintă o preocupare constantă a redactorilor. Apar tălmăciri din literatura persană (Hafez transpus de Florica M. G. Samarineanu, care semnează Flori-Sam), engleză (Oscar Wilde tălmăcit de Al. T. Stamatiad), maghiară (Ady Endre în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
între picioare. În serile lungi de iarnă, bunica stând până târziu la tors, mai chema într-ajutor pe două vecine, singure și necăjite, două fete bătrâne din capătul uliței, Leonora și Profira, care veneau bucuroase ca la un fel de clacă, la un ceas de taifas; și mai mult povesteau decât torceau, apoi târziu, când se-ntorceau la bordeiul lor, se căpătau de fiecare dată cu câte ceva de soi, de-ale gurii sau cu câte-o haină. Eu fie că mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cufund într-o lume plină de taine și de primejdii. Eram, parcă, pe un tărâm mai ademenitor și mai ușor de colindat cu inima și cu gândul, decât cel al cărților propriu-zise. Acum, într-o seară, când o astfel de clacă era în toi, când mă pregăteam să dau bir cu fugiții, fiindcă era târziu și Moș Ene umbla pe la gene, numai ce-o aud pe Leonora zicându-și una dintre multele ei snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
La Eminescu e o ripostă dată lui Virgil Nemoianu care ne somează să ne lepădăm neapărat de Eminescu, pentru că e "învechit" rău și, paradoxal, extrem de periculos pe toate planurile. Alte aberații despre Eminescu produce Mihai Zamfir cu niște "vorbe de clacă", în stare să stârnească un amestec de iritare și deriziune. Dar cea mai caustică este replica dată lui H.-R. Patapievici care anunță profetic: "steaua lui Eminescu a apus": "Categoriile Eminescu? Azi nimeni nu mai poate vorbi despre sursele originare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cron (pentru că se arăta rumen la față); iară fărădelege ce-o făcea ziceau că nu o vede Cron, {EminescuOpIX 511} căci ține ochii închiși, nici aude strigările, căci este mort. Așa și acum creștinii fac pre la morții lor, strigîndu-se "clacă de nebuni", de-și bat spatele cu lopeți, chiuiesc, joacă și alte multe ghidușii fac, cari nici a se mai scrie sau a se pomeni nu se cuvine. 6) Alții cinstesc pre un idol anume Cupál. pre carele îl numea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fiecăreia. Doamna Pavel, aflată în picioare lângă ușă, se întoarse cu spatele apropiindu-se de bufet, făcându-se a neglija lauda soțului, mimând stângaci o modestie vizibil jucată. După scurt timp, în care schimbă, cu aplomb bineînțeles, câteva vorbe de clacă, el se retrase în camera de alături, unde, așezat în fotoliu, rămas singur, deschise unul din cele două ziare de Capitală din ziua aceea și începu liniștit lectura, dar după zece-cincisprezece minute ațipi, neavând ce citi. Cumpăra ziarele, cel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]