599 matches
-
nu cred că este întâmplătoare zicala: « Cine n-are bătrân să-și cumpere ». Nepotul: Înțelepte vorbe ai grăit! Unchiul: Vei avea destulă vreme să le rumegi și, mai ales, să le transmiți mai departe. Pe vremuri oamenii se adunau la clacă și își povesteau unii altora pățaniile, grijile, necazurile. Comunicau unul cu altul, fiindcă omul este înainte de toate o ființă socială, nu !? Ceea ce se întâmplă însă azi, această îndepărtare, această înstrăinare a omului față de om mi se pare total nesănătoasă. Fiecare
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
ar zburlui sinistru mai bățos decât oțelul într-un june prim-ministru, ar râmâne repetent undeva prin parlament ori ar face-un du-te-vino prin luxoasele palate și s-ar cuibări în draci la amante între craci ori în vorbele de clacă ale unui prezident... bietul cuc european!... și el pribeag prin uniune negăsind nimic de lucru tot sperând într-o minune în zadar ar striga cu-cu! până la Buna-Vestire, că nu mai avem pe-aici decât un stol... de pasărici... Referință
ÎNCĂ NU E PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353661_a_354990]
-
peisagistice. Eu nu am educație estetică, dar mi-o formez și eu, odată cu ridicarea ștachetei în viața parohială. Lucrurile funcționează și ne bucurăm unii de munca altora. Tot așa sunt bărbații care, dacă îi chemi, vin. Cum este în Ardeal „claca popii“. Sunt zile speciale, în care ne propunem anumite lucruri: un șanț pentru drenaj, o muncă pentru împădurit zona proaspăt luată în primire, râpa din spatele grădinii, înspre Doftana etc. Să știți că este o muncă dură pe care, dacă angajezi
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-a făcut când era codană, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, că aveau mai multe camere
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; țăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale pentru orice fleac; în sfârșit, încasează biruri ca pe timpul domnilor fanarioți”. (Către Catinca Odobescu, 31/12 iulie 1856, în vol. Al.Odobescu, Pagini regăsite, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
adevărat grăiești Nu-i mai cred nici copilașii Nici nebunii, nici borfașii Că „ei” patria slujește, Dar ne fură mișelește... Și se ceartă în senat Ca la cort, pe înserat, Iar când la plimbare pleacă, Sunt ca noi când facem clacă... Parcă-s frați făcuți de-o mamă: Pe nimeni nu bagă-n seamă, Respectoși, nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Teșchereaua le e plină, Țin de toartă o pațachină: Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... Apoi a crâcnit
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
decat cuvântul. Ați văzut că a avut efect pe 16 noiembrie, în turul 2? O completare azi ar fi cu expresia „dacă nu foloseai telefonul mobil, nu erai ascultat (de SRI) și nu erai învinuit (de DNA)”! 12. Vorbe de clacă Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală". Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă (la mine se numea „hopșe”). Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
expresia „dacă nu foloseai telefonul mobil, nu erai ascultat (de SRI) și nu erai învinuit (de DNA)”! 12. Vorbe de clacă Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală". Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă (la mine se numea „hopșe”). Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din sat. Nu existau încă partide. Acum acolo se bârfește. Munca era
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din sat. Nu existau încă partide. Acum acolo se bârfește. Munca era reală, nu virtuală! Nu existau facebook, tweeter, Linked in sau chat! Și campania electorală conține „vorbe de clacă”? Dacă da, atunci suntem în România „lucrului bine făcut” și...... „Să trăiți bineeeeee!! Constantin NIȚU Rețeaua Literară http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/1971741:BlogPost:2258669 4 decembrie 2014 București Referință Bibliografică: Constantin NIȚU - 12 EXPRESII ROMÂNEȘTI APROAPE COMENTATE / Constantin
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din 1569, după informațiile pe care ni le oferă academicianul David Prodan, aflăm că satul Ulmeni avea la acea dată 39 de capi de familie. Aceștia erau obligați la toate formele rentei feudale, mai puțin daturile sau darurile
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
de la ai tăi (care, la rândul lor, îl fac așa cum ar trebui să fie făcut) Îți recomandăm Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste 10. Ce este claca? Claca este un obicei specific în zonele rurale din România. Inițial a fost munca prestată de țăranii fără pământ în beneficiul stăpânilor de moșie. Apoi s-a transformat într-un obicei tare îndrăgit, care adună rudele sau vecinii la un loc
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
a fost munca prestată de țăranii fără pământ în beneficiul stăpânilor de moșie. Apoi s-a transformat într-un obicei tare îndrăgit, care adună rudele sau vecinii la un loc pentru a se ajuta unii pe alții la diverse munci. Claca era adesea însoțită ori urmată de o mică petrecere, de glume, povestiri. 11. Cine sunt oamenii care te inspiră și de ce? Oamenii buni, educați, pozitivi, calzi, echilibrați! Pentru că ei știu să construiască, nu să dărâme... (valabil și la o prietenie
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
la un contra-dar. De asemenea, în obștile sătești, era obișnuită și întrajutorarea, atunci când se strângea recolta, când un membru al obștii își clădea o nouă gospodărie sau în cazul evenimentelor de trecere (naștere, nuntă, înmormântare). Această întrajutorare putea îmbrăca forma clăcii, adică a muncii în comun sau a întovărășirii la plug, adică asocierea a patru săteni care pun în comun vitele și uneltele agricole pentru a munci, apoi, toți, câte o săptămână la fiecare. Contractele se încheiau în formă orală, cuvântul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
lucrezi fără folos Priviți la băiatul acela cuminte Cum se uită la noi de sfios: El l-a învățat pe Arvinte, Să-și lege pantalonii mai jos Și la urma urmei, dacă Am ajuns de tot povară Numai vorbele de clacă, Nu ne scot din baltă-afară Cine otrăvește mărul Nici nu știe, nici nu-i pare Rău, dacă ne cade părul, Ziua în amiaza mare Referință Bibliografică: Zâmbiți vă rog / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I
ZÂMBIŢI VĂ ROG de ION UNTARU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340798_a_342127]
-
din luncă. S-or făcut anu-ăla de tăte și-o cules o corfă mare de căstrăveți, să-i pună în butoi, la murat. La vro două case măi încolό, îi măi știi tu p-a lu' Bălu? or făcut clacă la săcerat și-acu', cătă sară, or încins jocu-n ocol. Era acolό și Ion a lu' Misarășu, fetele or strâgat-o să ieie o bucată de plăcintă. Ion a luat-o la joc... Doamne, dor i s-a mai făcut deodată
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
lucrezi fără folos Priviți la băiatul acela cuminte Cum se uită la noi de sfios: El l-a învățat pe Arvinte, Să-și lege pantalonii mai jos Și la urma urmei, dacă Am ajuns de tot povară Numai vorbele de clacă, Nu ne scot din baltă-afară Cine otrăvește mărul Nici nu știe, nici nu-i pare Rău, dacă ne cade părul, Ziua în amiaza mare! Referință Bibliografică: Zâmbiți vă rog / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I
ZÂMBIŢI VĂ ROG de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341484_a_342813]
-
Ce mi-e tandea, ce mi-e mandea!”; „să trăncănesc ca prostu-n tramvai!”; „Tot un drac până la urmă!”; „o mie de vorbe un ban nu fac”; „de ceapa ciorii”; „Hai, ușcheală”; „să nu te mai trezești vorbind ca surda-n clacă!” - desigur, toate acestea având un înțeles doar de ei știut și intrat în folclorul dunărean, de la lume adunate. Un alt părocedeu stilistic este introducerea în povestire a filelor de jurnal, referitoare la evenimentele petrecute atunci, de pildă, mutatul lângă Biserica
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
și cizme de cauciuc, mănuși și bonete albe, le crestează ceafa, apoi puii trec printr‑un cuțit care lasă doar ghearele în suport și cad pe un tobogan spre sala de eviscerare. Alt labirint suspendat, la care 18 femei fac clacă: scot viscere, pipote, ficăței, inimi. Urmează zvântarea și răcirea, vreo două ore într‑o sală în care ești ca pe fundul unei piscine, podeaua e albăstruie, lumina cade în raze și peste cap ai doar ciorchini-ciorchini de pui. Apoi, tranșarea
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
copilăriei sale, evocată cu nostalgică duioșie „Rosturi mai găsim,/ Dar liniște nu-i decât acolo/ Prin locuri străbune,/ De unde venim./ Liniștea cerească,/ Numai acolo/ Poate fi găsită,/ În orice anotimp/. Urmează rotația anotimpurilor, într-o veșnicie ritualică - muncă, sărbători, șezători, clăci, - o bucurie a vieții, amintind de exclamația din Pastelurile lui Alecsandri: „Sfântă muncă de la țară, izvor sacru de rodire/ Tu legi omul cu pământul într-o sfântă înfrățire/”. Și după această fastuoasă enumerație poetică, a muncilor și sărbătorilor și a
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, care aveau mai multe camere
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
CLACA În casa bunicilor va fi clacă mare, bunica se pregătește ca de sărbătoare. Mă trezește si mă smulge din a mele vise Cu figura-i luminoasă, parcă nu dormise. Cozile bunicii poartă salbele cu cocoșei ce scot clinchete discrete sub
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
CLACA În casa bunicilor va fi clacă mare, bunica se pregătește ca de sărbătoare. Mă trezește si mă smulge din a mele vise Cu figura-i luminoasă, parcă nu dormise. Cozile bunicii poartă salbele cu cocoșei ce scot clinchete discrete sub basmaua ei. Și miroase tare bine
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
si busuioc sau poate a iasomie că-i poartă noroc. Eu ma uit în ochii ei cu unde albastre, și gândesc că este zâna fericirii noastre. Fugi nepotă și-i anunță pe vecinii mei că-i așteaptă Costea iară, la clacă diseară. Buna coace acum pe vatră plăcintele dobrogene, scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea mai scoate din firide nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
și unii mai șugubeți vor să-i sperie c-o mască jucând umbre pe pereți. Multe lămpi și felinare noaptea luminează pană târziu - către ziuă - când munca-ncetează. Bunicii sunt fericiți fiindcă treabă bună au făcut ai lor vecini la clacă împreună. Au muncit și s-au distrat și plăcinte au mâncat, vinul i-a înveselit au cântat și-au dănțuit... FANY Și-a cusut zestrea pe pânza de păianjen, ca-n povești, Îngânând cântece tandre, și punând flori la ferești
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]