420 matches
-
sănătate, inserție socială). S-a urmărit concertarea diferitelor dispozitive: programe locale privind habitatul (PLH), zonele dificile urbane (ZFU), planul local de inserție prin economie (PLIE), echipe de reușită educațională (ERE), contractul educativ local (CEL), contractul local de acompaniere a școlarității (CLAS), oraș, viață, vacanță (VVV), contracte de educație artistică, de combatere a iletrismului etc.2 De exemplu, CCS (contractele de coeziune socială) trebuiau să se bazeze pe: diagnostic la nivelul cartierelor (pentru a identifica prioritățile de intervenție și resursele existente), identificarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
d'Initiative et de Consultation d'Arrondissement (Comitetul de Inițiativă și Consultare de Arondisment) CIV Comité Interministériel de la Ville (Comitetul Interministerial al Orașului) CLAP Comité de Liaison pour l'Alphabétisation et la Promotion (Comitet de Legătură pentru Alfabetizare și Promovare) CLAS Contrats Locaux d'Accompagnement Scolaire (Contracte Locale de Acompaniere Școlară) CLDS Comité Local de Développement Social (Comitet Local de Dezvoltare Socială) CNAF Caisse Nationale des Allocations Familiales (Casă Națională de Alocații Familiale) CNFPT Centre National de la Fonction Publique Territoriale (Centru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deschis? �n form? de semicerc c?tre portul la Lune (1785). Numeroasele teatre construite �n vremea aceea �n Fran?a au o miz? social?, pentru c?, a?ez�nd acolo pe to?i spectatorii, arhitec?îi abolesc un privilegiu de clas?. Astfel procedeaz? la Teatrul Francez (1767-1782) Peyre ?i De Wailly, care �i reamenajeaz? C�ț despre biserică Saint-Philippe-du-Roule (Paris, 1768-1784), oper? a lui J. F. Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cadrul ?colii practice �n ?tiin?a social?. Familia este microcosmosul �n care se reflect? tensiunile ?i contradic?iile societ??îi globale de aceea trebuie studiat? sociologic. ?tiin?ele trebuie s? trateze via?a contemporan?. Societ??îi moderne �i trebuie o clas? mijlocie inteligent?, educat? �n con?tiin?a datoriei sale prin discipline noi precum istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, sociologia. Sociologia face pa?i decisivi pe calea ?tiin?ificit??îi, datorit? modelului biologic, afi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
exterior, agricultura, industria ?i comer?ul nu s-au dezvoltat la noi�, scria P. S. Aurelian �n Cum se poate fondă industria �n Rom�nia (1881). �Situa?ia societ??îi rom�ne?ți este grea fiindc? nu avem o adev?raț? clas? mijlocie�, spunea Ion Heliade R?dulescu (1802-1872), autorul Echilibrului �ntre antiteze (binele este echilibrul �ntre antiteze: dac? guvernul este atotputernic avem despotism, tiranie; dac? poporul e atotputernic poate s? apar? anarhia, libertinajul, demagogia). O dezvoltare armonioas? cere cooperarea �ntre to
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rei radicalism se �nr?d?cineaz? profund �n tradi?ia Vechiului Regim. Demonstra?ia, de natur? politic?, las? s? se �n?eleag? c? societatea democratic? modern? cunoa?te o real? cre?tere economic?, care antreneaz? o spargere a structurii de clas? multiplic�nd grupurile cu contururi ?i interese fluctuante. Sigur, Tocqueville nu neag? existen?a status-urilor sociale, nici a nivelelor de bog??ie foarte diferite. Dar aceste abateri nu creeaz? sentimentul de apartenen?? la o clas? din dou? motive: pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
spargere a structurii de clas? multiplic�nd grupurile cu contururi ?i interese fluctuante. Sigur, Tocqueville nu neag? existen?a status-urilor sociale, nici a nivelelor de bog??ie foarte diferite. Dar aceste abateri nu creeaz? sentimentul de apartenen?? la o clas? din dou? motive: pentru c? beneficiarii noului regim economic s�nt din ce �n ce mai numero?i ?i pentru c? o lupt? nesf�r?it? opune pe membrii diferitelor straturi ale societ??îi pentru acapararea bog??iilor nou create
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre clasele populare dec�ț c? s�nt respin?i de clasele superioare. Insatisfac?ia lor este deci dubl? ?i provoac? dorin?i contradictorii care �n final se anuleaz?. Pe scurt, din cauza dispari?iei progresive a structurii de clas?, societatea modern? ar deveni prin natur? cert?rea??, nu revolu?ionar? [Nisbet, 1966]. S�ntem aici, cu siguran??, la antipozii socialismului identificat de Tocqueville cu iacobinismul ?i de care avea oroare. Socialismele utopice ?i marxismul �ncep�nd cu 1830, pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au sesizat �nc? adev?ratele cauze ale aservirii lor, cu toate c? erau victimele exploat?rîi. A fortiori, ei nu erau �nc? �n m?sur? s?-i combat?. �n consecin??, pentru că membrii unui grup muncitoresc s? constituie o adev?raț? clas? social?, trebuia nu numai că ei s? se confrunte cu aceea?i situa?ie economic?, sau s? fie victimele obiective ale diviziunii muncii �n modul de produc?ie capitalist; trebuia că ei s? capete con?tiin?a rolului lor �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rolului lor �n procesul de produc?ie ?i a naturii conflictuale a raporturilor lor cu celelalte clase. Cu alte cuvinte, doar ac?iunea concertat? permite unei clase s?-?i impun? supremă?ia. Marx vorbe?te de solidaritate, de asocierea de clas? care s? se exprime �n toate domeniile vie?îi sociale, fiind de la sine �n?eles faptul c? doar prin �lupt?� o clas? poate ajunge s?-i fie recunoscut ceea ce i se cuvine de drept, av�nd �n vedere stadiul de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iunea concertat? permite unei clase s?-?i impun? supremă?ia. Marx vorbe?te de solidaritate, de asocierea de clas? care s? se exprime �n toate domeniile vie?îi sociale, fiind de la sine �n?eles faptul c? doar prin �lupt?� o clas? poate ajunge s?-i fie recunoscut ceea ce i se cuvine de drept, av�nd �n vedere stadiul de dezvoltare istoric? atins. �Condi?iile economice au transformat mai �nt�i masele �n muncitori. Domină?ia capitalului a creat acestei mase o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de drept, av�nd �n vedere stadiul de dezvoltare istoric? atins. �Condi?iile economice au transformat mai �nt�i masele �n muncitori. Domină?ia capitalului a creat acestei mase o situa?ie comun?, interese comune. Astfel, aceast? mas? este o clas? �n raport cu capitalul, dar nu e �nc? o clas? �n sine. �n lupt?, aceast? mas? se reune?te, se constituie �n clas? pentru sine. Interesele pe care le ap?r? devin interese de clas?. Lupta unei clase cu alta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
atins. �Condi?iile economice au transformat mai �nt�i masele �n muncitori. Domină?ia capitalului a creat acestei mase o situa?ie comun?, interese comune. Astfel, aceast? mas? este o clas? �n raport cu capitalul, dar nu e �nc? o clas? �n sine. �n lupt?, aceast? mas? se reune?te, se constituie �n clas? pentru sine. Interesele pe care le ap?r? devin interese de clas?. Lupta unei clase cu alta este o lupt? politic?�. [Mizeria filosofiei (1847), �ditions Sociales, Paris
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia capitalului a creat acestei mase o situa?ie comun?, interese comune. Astfel, aceast? mas? este o clas? �n raport cu capitalul, dar nu e �nc? o clas? �n sine. �n lupt?, aceast? mas? se reune?te, se constituie �n clas? pentru sine. Interesele pe care le ap?r? devin interese de clas?. Lupta unei clase cu alta este o lupt? politic?�. [Mizeria filosofiei (1847), �ditions Sociales, Paris, 1961, p.�177-178]. moduri. �n primul r�nd, el trimite la lupta incon
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Astfel, aceast? mas? este o clas? �n raport cu capitalul, dar nu e �nc? o clas? �n sine. �n lupt?, aceast? mas? se reune?te, se constituie �n clas? pentru sine. Interesele pe care le ap?r? devin interese de clas?. Lupta unei clase cu alta este o lupt? politic?�. [Mizeria filosofiei (1847), �ditions Sociales, Paris, 1961, p.�177-178]. moduri. �n primul r�nd, el trimite la lupta incon?tient? pe care o duc proletarii ?i capitali?ții pentru a se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ditions Sociales, Paris, 1961, p.�177-178]. moduri. �n primul r�nd, el trimite la lupta incon?tient? pe care o duc proletarii ?i capitali?ții pentru a se bucură de bunuri economice, �nainte de apari?ia con?tiin?ei de clas?. El trimite, de asemenea, la lupta concertat? care opune cele dou? clase din momentul �n care proletariatul cap?ț? con?tiin?a rolului istoric ?i se lanseaz? �n ac?iunea colectiv?. Dar aceast? con?tiin?? nu poate fi dec�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
des Modernes (1819) FOURIER Charles (1772-1837): Le Nouveau Monde industriel et societaire (1829) MAISTRE Joseph de (1753-1821): Consideră?îi asupra Fran?ei (1796) MALTHUS Thomas (1766-1834): Eseu asupra principiului populă?iei (1798) MARX Karl (1818-1883): Mizeria filosofiei (1847); Luptele de clas? �n Fran?a (1850); 18 Brumar al lui Luis Bonaparte (1852); Capitalul (1867-1894). Cu Engels F.: Manifestul comunist (1848). NECKER Jacques (1732-1804): Despre legisla?ie ?i comer?ul cu semin?e (1775) PROUDHON Pierre Joseph (1809-1865): Filosofia mizeriei (1846) Quetelet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care provin din burghezia liberal?, �n special cea protestant? (Siegfried, Casimir-P�rier, Scheurer-Kestner�) Scopul ?colii era acela de a participa la efortul colectiv viz�nd s? furnizeze ??rîi ceea ce i-a lipsit at�ț de mult �n 1870, adic? o clas? mijlocie inteligent?, educat? �n con?tiin?a datoriei sale. Pentru aceasta, el nu ezit? s? introduc? discipline noi, ca istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, pe care Universitatea nu le recuno?tea ?i pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
u cerc. Printre toate tehnicile puse la punct pentru a �nl?tură concuren?a prost v?zut?, imită?ia servil? a stilurilor de argumentare rivale a devenit o adev?raț? mod?. Antimarxi?ții dezv?luiau apartenen?a la o anumit? clas? a adversarilor, iar partizanii ?colii formaliste dispre?uiau sociologia cunoa?terii, ar?tău c? g�ndirea lui Karl Mannheim n-ar fi putut vedea lumina zilei dec�ț �n mediul romantic de la Heidelberg � favorabil obscurit??îi argumenta?iei, ra?ionamentelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? realitate ?i percep?ia ei. Se poate vorbi �n cazul acestei tradi?îi de cercetare de o �?coal? culturalist?�, �n m?sura �n care problematică să original? este cea a efectelor mediului cultural � ?i, �n special, al subculturilor de clas? � asupra form?rîi personalit??ilor sociale ?i conduitelor individuale [55]. Columbia este �ntr-adev?r bastionul unei ?coli de antropologie cultural? �n care se vor ilustra, pe urmele lui Boas, Kroeber ?i Benedict, Margaret Mead, Linton ?i Kardiner. Aceast? serie de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
degajă din aceast? anchet? � �ntre altele � o defini?ie a structurii sociale că ierarhie stratificat? a status-urilor, �n care dimensiunea prestigiu prevaleaz? asupra dimensiunii bog??ie, defini?ie care va marca sociologia nord-american? ?i �n conformitate cu care o �clas? social?� este constituit? din to?i indivizii care declar? c? fac parte din ea ?i s�nt recunoscu?i ca atare. Aceste prime cercet?ri vor suscita altele, la Columbia ?i �n alte p?r?i, ?i vor pune �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
clasele sociale (Poulantzas, 1974; Bertaux, 1977), sistemul ?colar (Baudelot ?i Establet, 1971), ora?ul ?i urbanismul (Castells, 1972). Ele au �n comun identificarea statului cu �burghezia� a c?rei domină?ie (economic?, politic? ?i ideologic?), �n cadrul unei structuri de clas? asimilat? raporturilor de produc?ie, ar cere �aparate� proprii cu care s? controleze reproducerea acestei domină?îi. �n lumea anglo-saxon? ?i �n America Latin?, acest cadru de g�ndire va continua s? beneficieze de o anumit? audien?? de-a lungul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lnite, a unei infinit??i de practici sociale a c?ror spontaneitate nu e dec�ț o iluzie (1974, 1980). Reproducerea ?i men?inerea raporturilor sociale s�nt cu at�ț mai bine garantate cu c�ț inculcarea arbitrariilor de clas? se face sub acoperirea unui discurs ideologic (�violen?a simbolic?�) ce a?az? domină?ia social? ?i inegalitatea raporturilor sociale pe consim??m�ntul activ al agen?ilor. Dintr-o asemenea perspectiv?, rolul jucat de c?tre sistemul educativ �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
realit??îi, de procesul de acumulare ?i de investi?ie productiv? ?i de modelul cultural dup? care aceast? societate �?i percepe creativitatea. St?p�nirea acestor trei dimensiuni constituie, mai mult dec�ț proprietatea asupra capitalului economic, miza conflictelor de clas? ce opun mai pu?în grupurile concrete c�ț actorii colectivi �n lupta pentru gestiunea istoricit??îi. �n societ??ile �programate�, �n care acumularea cunoa?terii ?tiin?ifice ?i tehnice a devenit modelul cultural dominant, controlul social ?i politic al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intereselor economice, c�ț din contestarea aproprierii istoricit??îi de c?tre clasa dominant?. �Mi?c?rile sociale� contemporane studiate de c?tre Touraine ?i colaboratorii s?i (1978, 1980, 1981) fac dovada c? ele nu mai reunesc actori de clas? (1984), ci actori individuali care-?i recunosc o identitate comun? �n con?tiin?a opozi?iei lor fă?? de un model cultural c?ruia �i opun un proiect propriu. �Interven?ia sociologic?� practicat? �n cadrul Centrului de Studiu al Mi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]