421 matches
-
În Egipt. Kermit Roosevelt, de la CIA, „s-a Întâlnit cu câțiva ofițeri implicați În conspirația care a dus la acel coup d’état din 22 iulie 1952”. Americanii doreau că noul regim s) alfabetizeze poporul de rând, s) creeze „o clas) de mijloc consistent) și stabil)... o identificare acceptabil) a idealurilor și valorilor locale, astfel Încât s) se poat) dezvolta instituții autohtone cu adev)rât democratice”. Trecând Într-un nou domeniu politic, americanii au facilitat Împrumuturi guvernului egiptean. Ei credeau c) adev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
c) avem talentul de a nimeri În centrul unei crize. Valea Jehosaphat, cu mormintele sale. Un drum Îngust, iar pe povârnișuri piatr) cât vezi cu ochii. Grote, morminte, gunoaie, buc)ți de stânc) dislocate și, În minuscule s)li de clas), copii arabi intonându-și lecțiile. Chiar și În noiembrie, În aceste locuri este o c)ldur) greu de suportat. Iordanienii au construit un drum pe deasupra mormintelor evreilor. Prim)ria Ierusalimului intenționeaz) s) construiasc) un nou drum și s)-l desființeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
iasc) În condiții mai austere. În schimb, În Europa de Est viața s-a Îmbun)ț)țiț considerabil. Clasele de jos Încep s) m)nânce și s) se Îmbrace mai bine, s) locuiasc) În apartamente Inc)lzite. Nemulțumit) este mai ales vechea clas) de mijloc - specialiștii, intelectualii. În Întreaga Europ) vom vedea cum dispar treptat privilegiile și se redistribuie bunurile necesare vieții. Centrele din vestul b)trânei Europe se estompeaz), În timp ce Ungaria, Bulgaria, România, Polonia Încep s) se Învioreze. Acest lucru ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
c) s-a gandit s-o ia cu el, fericit cu el Însuși, mușc) din ea. Această m-a f)cut s) descop)r talentul. Ce idee ingenioas), original) și surprinz)toare a fost s) m)nânce o prun) În clas). Așa i-a pl)cut lui, iar pe mine m-a cucerit. Am fost Încântat și eu. La fel s-a Întâmplat și cu profesorul Werblowsky. Așa a fost și cu asocierea pe care nu m-am putut opri s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
general al cabinetului prim-ministrului. Apoi, la mas), ni se al)tur) tan)rul Rabin, soldat aflat În permisie, si prietena lui. Tinerii nu vorbesc În timpul mesei. Soția prim-ministrului este subțiric) și brunet), o femeie plin) de spirit. („Are clas)”, Îmi spune mai tarziu Alexandra.) Doamna Rabin știe Ins) c) noi am venit s) ascult)m ce spune soțul ei. Dar ce le spune liderul unei ț)ri cu mari probleme oaspeților lui americani? Poți fi sigur c) nu va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Sartre. Nu pot spune c) sunt de acord c) problema este una a formelor lingvistice, Ins) replică mea la sugestia ei este c), În fiecare generație, recunoaștem o râs) conduc)toare de intelecte superioare, ale c)ror idei („lupta de clas)”, „complexul lui Oedip”, „criză de identitate”) ne prind ca niște plase pentru fluturi. Citind opiniile lui Sartre privind Orientul Mijlociu, m) Întreb dac) el chiar știe ce spune. Și totuși, este un scriitor eminent, un normalien*, iar oameni pe care eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ai lumii arabe au fost și r)mân mai ostili fâț) de Israel chiar decât prinții feudali din regatele bogate În petrol. Marxiștii arabi neag) faptul c) Israelul poate produce o politic) de stânga, desi Sartre insist) c) „lupta de clas) exist) În Israel așa cum exist) pretutindeni... și c), În consecinț), exist) elementele unei mișc)ri de stânga”. Totuși, se plânge el, „nu poți invită În același timp israelieni și arabi la o conferinț) internațional). Nu poți pentru c) arabii nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
vezi la Ierusalim provin din aceste sate. Unii din cei de stânga și chiar vechi sioniști se plâng din cauza asta. Spun c) muncitorii israelieni au cl)dit Israelul, Ins) acum arabii fac cele mai nepl)cute munci și formeaz) o clas) exploatat). Probabil muncitorii arabi nu se consider) Ins) astfel. Salariile lor au crescut și prosperitatea de care se bucur) nu are precedent. F)r) Îndoial), panarabismul i-a influențat; sunt naționaliști și ar vota pentru autodeterminare dac) s-ar organiza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
leg)tur) cu acesta. În plus, numeroși radicali europeni au suspendat, mi se pare mie, aștept)rile morale, preferând s) fac) profeția c) istoria, ea Ins)și un fel de motor moral, va dezvolta societ)ți drepte prin intermediul luptei de clas) și al revoluției. Ei nu cer că ț)ranul african sau felahul analfabet s) fie un om moral potrivit standardelor noastre (potrivit standardelor noastre din trecut, mai exact). Dar unii par s) cread) c) evreii, supuși la suferințe teribile, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
știe, Ins) În majoritatea cazurilor cu cele mai bune intenții și prin exemplul prestigiului și prosperit)ții lui”1. Teoria politic) a constituit exportul cel mai devastator al Occidentului: constituții și partide politice de tip occidental, conceptul de lupt) de clas), planuri de reorganizare a societ)ții dup) model occidental. Unde au dus toate acestea? Kedourie descrie astfel atitudinile care s-au dezvoltat: „Resentiment și intolerant), dec)derea din punct de vedere moral a celor bogați și moralitatea celor s)răci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și aruncând vină pentru tulbur)rile din Orientul Mijlociu asupra superputerilor rivale, În special America imperialist). Potrivit lui Sartre, este evident c) numai socialismul arab poate instaură pacea și dreptatea, iar prin socialism Înțelege În mod clar socialismul revoluționar - produsul luptei de clas) și al violenței. M) Îndoiesc c) el ar fi de acord cu frângerea gaturilor sau manifest)rile de canibalism, când vine vorba de dușmani. Tot de extrem) stâng), Noam Chomsky atrage atenția - În lucrarea Peace în the Middle East? - c
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Heliade-Rădulescu, SILL, II, 7-37; Ivașcu, Ist. lit., I, 397-406; Negoițescu, Însemnări, 31-40; Dimitrie Macrea, Studii de lingvistică română, București, 1970, 133-153; Radu Tomoiagă, Ion Heliade-Rădulescu. Ideologia social-politică și filosofică, București, 1971; Zamfir, Proza poetică, 110-112, 126-129; Gáldi, Introducere, 150-167; Păcurariu, Clas. rom., 81-90; Al. Piru, Introducere în opera lui I. Eliade Rădulescu, București, 1971; Ovidiu Papadima, Eliade văzut de Eminescu, RITL, 1972, 3; Bucur Țincu, Heliade în conștiința Transilvaniei, RITL, 1972, 3; Marin Bucur, Poezia conceptelor la I. Heliade-Rădulescu, RITL, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
literare, București, 1967; Tomuș, 15 poeți, 62-89; Duțu, Explorări, 180-244; Gavril Scridon, Ecouri universale în poezia lui Coșbuc, București, 1969; Octav Șuluțiu, Introducere în poezia lui G. Coșbuc, București, 1970; Adrian Fochi, G. Coșbuc și creația populară, București 1971; Păcurariu, Clas. rom., 167-174; Zaciu, Colaje, 37-40; Todoran, Secțiuni, 162-188; Petru Poantă, Poezia lui George Coșbuc, Cluj-Napoca, 1976; Manolescu, Teme, III, 153-157; Dicț. lit. 1900, 228-233, Negoițescu, Alte însemnări, 5-45; Lucian Valea, Coșbuc în căutarea universului liric, București, 1980; Dima, Viziunea, 72-75
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
159-166; Densusianu, Lit. rom., II, 36-37; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 47-49; Călinescu, Ist. lit. (1941), 156-158, Ist. lit. (1982), 163-164; Popovici, Studii, I, 424-425, 437; Piru, Ist. lit., II, 301-304; Ist. lit., II, 379-380; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 381-382; Păcurariu, Clas. rom., 65-66; Cornea, Originile, 400-402; Cioculescu, Itinerar, IV, 43-47; Gabriela Drăgoi, Ceva despre viața lui Daniil Scavinschi și o ipoteză asupra datei morții lui, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Dicț. lit. 1900, 769-770; Anghelescu, Textul, 13-20; Faifer, Semnele, 54-55; Cărtărescu, Postmodernismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
Zaciu, Masca, 69-102; Stănuța Crețu, Duiliu Zamfirescu poet, ALIL, t. XX, 1969; Mihai Gafița, Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 7-42; Al. Săndulescu, Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Zaciu, Glose, 33-38; Barbu, Sine ira, 251-253; Păcurariu, Clas. rom., 175-184; Rotaru, O ist., I, 609-621; Gabriela Oniscu, Duiliu Zamfirescu (1858-1922). Biobibliografie, Iași, 1972; Piru, Varia, I, 8-9; Săndulescu, Lit. epistolară, 150-198, 304-334; Stănescu, Poeți și critici, 227-231; Ist. lit., III, 663-698; Cioculescu, Itinerar, I, 182-189, II, 274-277, V
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
rii, atât timp cât ea se menține. Similaritatea nu e totuna cu uniformitatea. Structura opereaz) că o cauz), ins) nu e singura cauz) implicat). Cum poate cineva ști dac) efectele observate sunt cauzate mai degrab) de structură politicii naționale, decât de o clas) schimb)toare de personaje politice, de variațiile circumstanțelor non-politice, sau de o multitudine de alți factori? Cum se pot separă cauzele structurale de altele? Se poate, mai întâi, extinzând metodă comparativ) pe care tocmai am folosit-o. S) ne oprim
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fie înțeles în oarecare chip.“ Și în celelalte gazete ale timpului glosele se revarsă ca dintr-un corn al abundenței. În 1834, cu prilejul înscăunării lui Mihail Sturza, Albina românească nu întârzie „a împărtăși detailul (cu amăruntul) primirii ce toate clasurile s-au grăbit a face m.-sale“. La intrarea în Iași, domnitorul trece pe sub „un strălucit arc de triamv colosal (foarte mare)“. La Mitropolie, „mădularii Sfatului administrativ au primit pe m. s. înaintea porticului (pridvor)“; „ulița domnească aproape de piață era
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
asimilare, deși cauzele și rezultatele diferă, evidențiază neologismele „în frac“ sau, mai bine spus, cele „în redengotă“. Prefer a doua denumire pentru că reflectă nemijlocit fizionomia unei serii masive de cuvinte, în formele uzuale ale deceniilor 4-6: anonsa, benefis, burjuazie, capriț, clas, consert, dicsioner, ecselensie, enteres, familier, fraz, jaluzie, librer, mensionată, naturel, nuansă, orizon, prințip, problem, proțes, provințial, renonsa, retirat, seansă, semplu, solenel, soțietate, surfață, surnatural, șartă etc. Recitind o asemenea listă de termeni, uiți de la o vreme că i-ai extras
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în același an de gramatica lui Heliade, însă aici, slavă Domnului, ele se prezintă limpede, scutindu-ne de controverse și de dubii. Influența lui Heliade patronează și anonima Grămatică rumânească, „Tipărită cu cheltuiala din Casa școalelor publice și priimită în clasurile de începători. București. În Tipografia lui Eliad. 1835“. Alfabetul de la 1828 este redus aici la 27 de litere, prin eliminarea lui 7 și y. După o informație pe care n-am izbutit s-o verific, ar mai fi apărut, tot
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vizibilitatea, în sensul poziționării elevilor în bănci și amenajarea sălii de clasă, au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale ale managementului clasei de elevi. 3.1.1. Dispunerea mobilierului în sala de clastc "3.1.1. Dispunerea mobilierului `n sala de clas\" Mobilierul școlar reprezintă o parte importantă a bazei tehnico-materiale a învățământului și, potrivit specialiștilor în domeniu, este compus dintr-o serie de piese de mobilă folosite în mediul școlar ca suporturi conexe, în scopul îndeplinirii unor obiective educaționale. În compoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în sala de clasă. Intervențiile noastre anterioare, investite cu puternice accente teoretice, pot prinde contur practic numai în cazul unei întreprinderi manageriale eficiente a cadrului didactic. 3.1.3. Amenajarea sălii de clastc "3.1.3. Amenajarea s\lii de clas\" Cele mai interesante analize de nivel managerial nu exclud variabilele de mediu cultural-estetic ale clasei de elevi. Cadrul didactic trebuie să respecte din punct de vedere managerial ideea că clasa, ca grup organizat, poate să se identifice la nivelul culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o dimensiune aparte, chiar privilegiată, putem spune, a managementului clasei de elevi și, ca atare, va fi tratată într-un spațiu separat, în subcapitolul următor. 3.3.2. Structura informației în grupul-clastc "3.3.2. Structura informa]iei `n grupul‑clas\" Cercetările cele mai interesante la acest nivel sunt consacrate raportului dintre informație, circulația acesteia și dinamica grupului. Yona Friedman este merituosul specialist care a avut curajul de a critica iluzia comunicării globale la nivelul grupului, indiferent cât de sofisticate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
că rolul de manager al cadrului didactic în situații care solicită un asemenea tip de intervenție poate fi elementul de care depinde echilibrul și sănătatea grupului-clasă. 3.4.2. Convergența norme clasă - cultură școlartc "3.4.2. Convergen]a norme clas\ - cultur\ [colar\" Multiple investigații asupra grupului-clasă încadrează cercetările anterior evocate domeniului de studiu cultura organizațional-grupală (Dijmărescu, 1996). Sistemul normativ al clasei de elevi constituie stratul superficial al culturii grupale. Valorile centrale ale unui grup-clasă performant sunt: preferință pentru acțiune, orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Portrete, 154-172; Regman, Cărți, 235-251; Martin, Poeți, I, 20-28, II, 19-24; Manolescu, Metamorfozele, 92-97; Piru, Panorama, 41-48; Tomuș, 15 poeți, 127-152; D. Micu, Ion Pillat, LL, 1969; Pillat, Mozaic, 231-253; Balotă, Labirint, 45-69; Doinaș, Diogene, 60-65; Papadima, Scriitorii, 218-226; Păcurariu, Clas. rom., 196-201; Ulici, Recurs, 91-98; Victoria Ana Tăușan, Ion Pillat. Ceremonia naturii, București, 1972; Carianopol, Scriitori, I, 37-53; Cioculescu, Itinerar, I, 232-235, IV, 427-432, V, 470-480; Săndulescu, Citind, 150-159; Martin, Metonimii, 221-231; Ovidiu Papadima, Ion Pillat, București, 1974; Crohmălniceanu, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
veritabile, se poate spera, nu vor mai întârzia mult. Dacă ne concentrăm exclusiv asupra studiilor lingvistico-literare din România anilor șaizeci, o privire grăbită identifică deja niște elemente de analiză: s-au ridicat mai repede și mai sus tinerii născuți în clas-a mijlocie prin anii 1930-1940, care au cunoscut, copii fiind, privațiunile războiului și stalinismului (nici nu emigraseră "la timp", dar nici nu au trecut prin pușcării, asemeni celor mai vârstnici cu un deceniu sau două); lingvistica teoretică, teoria literară și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]