570 matches
-
iar în anii războiului să acționat de multe ori chiar împotriva indicațiilor de la Moscova. Într-un alt discurs, din decembrie 1951, ar fi recunoscut „în mod deschis și cinic, ca în timpul luptei de eliberare națională a popoarelor iugoslave, el împreună cu clica să, îndărătul unor lozinci demagogice cu privire la prietenia cu Uniunea Sovietică, duceau o politică antisovietica consecventă”. Despre colaborarea cu agenturile de spionaj străine, relevate și de presă Gorjului în anii precedenți, lucrarea susține că „există azi dovezi” conform cărora Tito ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
după modelul broșurilor polițiste și al revistelor pornografice americane”. Încă din timpul războiului, comuniștii ar fi început procesul de edificare a proprietății socialiste. Pe de altă parte, în perioada 1945 - 1948, cănd opinia publică își îndreaptă atenția către reformarea țării, „clica lui Tito pregătea în secret condițiile pentru trecerea fățișa la restabilirea capitalismului.” Foștii proprietari ai întreprinderilor naționalizate au fost ținuți în posturi de conducere, teoreticianul noii strategii economice fiind Boris Kiohici, „un economist burghez tipic”, ce s-a manifestat întotdeauna
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pentru pregătirea revoluției înainte de sosirea Armatei Roșii. Pe de altă parte, prezența masivă a ofițerilor englezi și americani în statele majore ale armatei lui Tito, paralel cu lipsa sovieticilor, era categorisita că „o dovadă evidență a atitudinii dușmănoase manifestată de clica titoistă față de U.R.S.S.” Erau și acestea motive că după terminarea războiului, regimul din Iugoslavia să cultive mai mult o „prietenie formală” față de Moscova. După rezoluția Biroului Informativ din iunie 1948, de la București, politica antisovietica a lui Tito s-ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nu se neglijau propriile interese ale iugoslavilor, turcilor și grecilor, urmărindu-se cucerirea unor teritorii în zonă, cu deosebire de la bulgari și albanezi. Nici nu se putea altfel, doar autorul broșurii este bulgar, un subcapitol este dedicat „activității antibulgare a clicii titoiste”, incepand cu anii războiului când relațiile dintre comuniștii bulgari și cei iugoslavi nu au fost tocmai cordiale. Pe de altă parte, ca și în cazul prezentat anterior, apare reproșul că nu s-ar acorda importantă cuvenită rolului eliberator al
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din Bulgaria. Sunt enumerate o serie de incidente derulate la granița cu Bulgaria, soldate cu pierderi de vieți omenești, precum și intenția Iugoslaviei de a anexă regiunea Pirin, din Macedonia bulgară. Un spațiu important este acordat „acțiunii de subminare dusă de clica titoistă împotriva R. P. Albania.” În concepția autorităților comuniste albaneze o asemenea atitudinea dușmănoasa „este continuarea politicii fostelor guverne regale ale burgheziei velicosârbe”, adică acele cercuri ce preconizau o Șerbie Mare prin ocuparea întregului litoral de Răsărit al Mării Adriatice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
popoarele grec și macedonean”. Mai mult, câteva mii de copii ce se aflau în Iugoslavia au fost predați grecilor, refuzânduse transferul lor în state că România, Ungaria sau Cehoslovacia, unde ar fi găsit adăpost sigur. „Crimă lui Tito și a clicii sale - susține lucrarea - față de copiii greci și macedoneni este atat de mare și monstruoasa, încât nicio mască, inclusiv a Crucii Roșii, nu poate să-i salveze pe titoiști de disprețul și de mânia popoarelor”. O politică fățișa, de deznaționalizare, s-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
depistat de trei ori în decurs de o săptămână caricaturi „reprezentîndu-l pe Tito că o fiara”. Apare în acest context numele foarte lung al unei organizații de rezistență numită „Uniunea patrioților iugoslavi pentru eliberarea popoarelor Iugoslaviei de sub asuprirea fascista a clicii Tito-Rankovici și din robia imperialista”. Interesantă ni se pare „Postfața” semnată de editură din România, care s-a îngrijit de apariția lucrării. Se amintește procesul „spionilor și trădătorilor titoiști” de la București, din august 1950, unde a fost demascata activitatea „rețelei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în care se protestează împotriva actelor provocatoare de la granița celor două state. În încheiere se reia un pasaj dintr-o cuvântare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia, unde domnește clica fascista a lui Tito-Rankovici, cea mai mârșava agentura a agresorilor americani, cere din partea noastră o permanentă veghe”. Așadar, majoritatea analizelor ce se fac liderului iugoslav, converg către un personaj atent la detalii. Chiar dacă formația să este indiscutabil stalinista, modul cum
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
va fi bombardata de americani, procedându-se la înlăturarea regimului comunist. O altă manifestare depistată în documentarea noastră datează din 2 iulie 1950, cănd Gh. Șasa, reprezentând Comitetului pentru Răspândirea Științei și Culturii din București, a ținut la Târgu-Jiu conferință „Clica lui Tito, agentura a imperialismului american”. Dacă ar fi sa comentam puțin, nu putem să ne ascundem nedumerirea cu privire la tema abordată de un organism național ce avea cu totul alte obiective. Gândindu-ne însă că totul era subordonat în acei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acordat mandat. În intervenția să, Gh. Necșoiu spunea: „Tovarăși, pacea ne este dragă pentru că ne aduce o viață mai bună și fericirea copiilor noștri. Dacă mi s-a acordat acest mandat eu voi cere acolo, în numele dumneavoastră, aspră pedepsire a clicii spionilor titoiști din R.P.R.” Același număr al gazetei gorjene publică o caricatură, în care mareșalul Tito trăgea cu pistolul într-un panou pe care scria cu litere mari „PACE”. Deasupra imaginii se spune: „Tito a interzis în Iugoslavia strângerea semnăturilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
românilor erau subordonate „prieteniei” cu Uniunea Sovietică. Pe de altă parte era subliniată ideea luptei pentru pace, slogan, cum s-a văzut, extrem de îndrăgit pe atunci, în vederea zădărnicirii planurilor „criminale provocatoare de război ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui „grup de spioni și trădători aflați în slujba serviciului de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui „grup de spioni și trădători aflați în slujba serviciului de spionaj al clicii fasciste titoiste de la Belgrad”. Grupul era format din 11 persoane de la ambasada Iugoslaviei, care s-au făcut vinovate de „acte de înaltă trădare și de spionaj împotriva R.P.R.”, căutând să culeagă o serie de date referitoare la situația din România
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
populară”. Încă din 1944 au avut asemenea preocupări pregătind memorii pe care le-au înaintat la Belgrad, privitoare la anexarea Banatului românesc de către Iugoslavia. Prin declarațiile înaintate anchetatorilor și-au recunoscut „faptele mârșave” și modalitățile prin care primeau directive de la „clica titoistă de la Belgrad”. Orice român, susține articolul, „clocotește de mânie contra acestor dușmani”, motiv pentru care muncitorii din țară, inclusiv cei din județul Gorj, „au cerut ca să se aplice acestor bandiți pedeapsa cea mai gravă”. La 7 august 1950, Tribunalul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
este ușor de sesizat că fenomenul deportării nu a fost generat numai de obedienta elitelor politice de la noi față de Uniunea Sovietică, dar și de angrenarea României în războiul rece, împotriva a ceea ce se numea pe atunci imperialism, în general, și „clica titoistă”, în special. În acest context tulbure și complicat s-au luat la București măsuri nesăbuite, printre care și deplasarea unor locuitori din zona de frontieră cu iugoslavii. Operațiunea a început odată cu aplicarea măsurilor incluse într-o directivă având caracter
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
titoiste ce luau cu forța de la țărani cereale din noua recolta”. Conform spuselor publicației, Iugoslavia ar fi amenințată cu foametea, „guvernul tito-fascist luând hotărârea să reducă rația de pâine cu 10%”. Conform articolului „Țărănimea iugoslavă lupta împotriva rânduielilor fasciste ale clicii lui Tito”, presa de la Belgrad ar fi recunoscut că agricultorii iugoslavi au refuzat în toamna și primăvară să însămânțeze terenurile arabile, lăsândule necultivate în proporție de 40%, eschivându-se, de asemenea, de la predarea cotelor de cereale. În Șerbia, principala regiune
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la I.C.S. „Alimentară” Târgu-Jiu, Dănița Pandilovici, o emigranta desigur, care îi critică public pe liderii patriei sale. Invocând „Apelul de la Stockholm”, se angaja că va milită „pentru înlăturarea regimului fascist și pentru readucerea Iugoslaviei în rândul popoarelor libere, făcând ca clica fascista, trădătoare, a lui Tito - Rankovici să-și primească pedeapsă binemeritata”. Evoluții similare au intervenit și în celelalte ramuri ale economiei iugoslave. La sfârșitul războiului au trecut în proprietatea statului, conform aceluiași model stalinist, cea mai mare parte a întreprinderilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au dus la modificări fundamentale care să apropie sistemul economico-social iugoslav de cel al țărilor occidentale, chiar dacă propagandă orchestrata de la Moscova încerca din răsputeri să acrediteze contrariul, lucru vizibil și în presă Gorjului. Articolul „Oamenii muncii din Iugoslavia lupta împotriva clicii fasciste a lui Tito” încearcă să descrie, cu exemple, accentuarea stării de nemulțumire a cetățenilor de pește Dunăre. Aflăm, cu acest prilej, ca „în mină Ripan coboară zilnic numai două treimi din muncitori, iar în minele Mlava și Zlatovo, numărul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
un articol - a declarat cu această ocazie că o scădere a nivelului de trai este inevitabilă”. Mai exact, conform unui alt articol „costul călătoriilor s-a triplat în Iugoslavia”. Articolul intitulat „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia în lanțul robiei fasciste a clicii lui Tito” prezintă o atmosferă ce ar putea contura impresia „iadului pe pamant”. Autorul relatează despre comisii fiscale ce controlează satele, inventarul agricol complet depășit, „jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriilor chiaburești” etc. De-a dreptul înfiorător sunt etichetate, prin
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fi aceste cifre, poate că da. Cu adevarat exagerată ni se pare afirmația conform căreia țărănimea din statul vecin „lupta cu dârzenie în front unic cu clasa muncitoare și cu toate forțele patriotice ale țării împotriva lui Tito și a clicii lui fasciste, dușmanii ei de moarte, odioșii agenți ai imperialismului american”. În mare parte prețurile la produsele industriale nu sunt fixe, fabricile stabilindu-le în chip arbitrar. Trecerea economiei la o excesivă producție militară a condus la reducerea producerii bunurilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de-al treilea război mondial de către S.U.A., împreună cu Marea Britanie, Franța, Italia și alte state. „Complici activi - spune documentul - ai provocatorilor de război imperialiști sunt sângeroșii lor lachei, călâii fasciști titoiști”. Delegații care au luat cuvântul, „au înfierat activitatea trădătoare a clicii lui Tito și fărădelegile făcute de el și bandă lui, care au trădat poporul iugoslav și s-a pus în slujba imperialiștilor anglo-americani, ațâțători la un nou război”. Pentru a da cât mai multă credibilitate știrilor, regizorii de la București transmit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Severin era o „frenezie” ce „întrecea zgomotul Dunării, ajungând pe malul celălalt al bătrânului fluviu, unde poporul iugoslav sângerează”, cetățenii statului vecin, în conformitate cu spusele unui „analist politic” „își amintesc cu groază de alegerile de tip fascist organizate și conduse de clica de asasini și spioni ai lui Tito”. Drept de vot au avut toți „trădătorii care l-au slugărit pe Hitler în timpul războiului și al ocupației”. Pentru a-și atinge obiectivele, regimul a eliberat din închisori peste 7.000 „criminali de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
subliniat în cuvântul sau „cum cresc în patria noastră, că din pământ, mărețele hidrocentrale și furnale, cum se dezvoltă industria noastră, cum agricultură este mai superioară”. Din păcate toate aceste înfăptuiri „sunt privite cu ochi răi de imperialiștii americanoenglezi, de clica fascista a lui Tito”, care printr-o serie de acțiuni la granițele noastre, intenționează declanșarea unui nou război. Sentimentele tinerilor din regiunea Gorj față de aceste evoluții grave s-ar materializa sub cele mai diferite forme, inclusiv „demascările făcute la gazetele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Zgripcea, presedintele sesiunii deputaților locali. Adresânduse aleșilor regiunii Gorj, după ce face un elogiu pompos Uniunii Sovietice și lui Stalin, ia în discuție și problemele din Iugoslavia. „Un cuib de spioni și asasini - spune el - avem și la granița țării noastre, clica Tito-Rancovici care a vândut interesele oamenilor muncii din Iugoslavia dolarului american. Această clica de spioni și asasini încearcă să facă provocări la granița țării noastre și a țărilor de democrație populară, insă vigilenta oamenilor muncii poate zadarnici aceste provocări”. Nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pompos Uniunii Sovietice și lui Stalin, ia în discuție și problemele din Iugoslavia. „Un cuib de spioni și asasini - spune el - avem și la granița țării noastre, clica Tito-Rancovici care a vândut interesele oamenilor muncii din Iugoslavia dolarului american. Această clica de spioni și asasini încearcă să facă provocări la granița țării noastre și a țărilor de democrație populară, insă vigilenta oamenilor muncii poate zadarnici aceste provocări”. Nu putem să nu percepem, după mai bine de o jumătate de secol, câte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
deranjează mult politrucii de la București, ecoul propagându-se până-n provincie. La TârguJiu, actul fundamental din 1946 era catalogat „cel mai democratic dintre toate constituțiile pe care le-au avut vreodată popoarele iugoslave”. Majoritatea prevederilor ar fi fost însă încălcate de „clica lui Tito” conducând la reinstaurarea „orânduirii capitaliste și a regimului fascist”. Pe nesimțite, Iugoslavia s-ar fi transformat întro „colonie și baza de atac a imperialiștilor americano-englezi”, transferând economia pe mâini străine, ceea ce automat implică adaptarea legislației la noile realități
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]