9,789 matches
-
din excelenta carte a lui Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței. Mircea Iorgulescu dovedește că implicarea lui Panait Istrati în mișcarea socialistă a depășit nivelul a ceea ce îndeobște se numește un compagnon de route. Viitorul scriitor avea o reală vocație politică, iar climatul romantic, idealist, generos, al anilor de început ai socialismului, a constituit pentru el o tentație irezistibilă. Scrie Mircea Iorgulescu: „Nu erau numeroși; nici n-ar fi fost însă nevoie; era chiar mai bine, cu atît mai bine; întotdeauna cei aleși
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
caracterizează printr-o modalitate concretizată în limbaj și formă, într-o rigoare neoclasică sub raportul conciziei și unității ciclului de mișcări. Suplețea scriiturii instrumentale și eficiența detaliilor sunt alte calități ale celor două compoziții. Ele dezvăluie predilecția autorilor lor pentru climatul liric, pentru avânturi romantice și zvâcniri de umor. Aceste cvartete s-au bucurat în decursul timpului de interesul ansamblurilor noastre. Cvartetul de coarde nr.1 de Alfred Mendelsohn (1910-1966) - Sonata; Elegia; Fugă - nu înseamnă numai un tur de orizont asupra
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
lucrarea ta a stârnit un viu interes în orchestră, publicul de asemeni a reacționat spontan, entusiast. Presă în Anglia e foarte împărțită. Majoritatea a fost „pentru” cerând chiar repetarea lui, minoritatea... bineînțeles contra. Nu uită că aici se trăiește în climatul Schönberg, Stockhausen. Eu (personal) sper că voi mai avea prilejul să-l repet. Păcat că nu am materialul altor lucrări de ale tale. Am câteva partituri din dansurile tale, dar fără material de orchestră. Noi (orchestră) am adresat până acum
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
veacului I, Prima Clementis reprezintă o intervenție plină de autoritate a comunității romane cu prilejul disensiunilor izbucnite la Corint<footnote La Corint se mai citea Încă public către 170 (Eusebiu, Storia ecc. 4,23,11). footnote>; aceasta se situează În climatul solidarității pentru a oferi sprijin unei biserici surori aflate În dificultate. Către 170 Roma le scrie din nou corintenilor (Eusebiu, Ist. Bis. 4,23,11). În Epistola lui Clement, referirea la martiriul lui Petru și Paul (cap. 5) și la
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala, se află în scrisorile/document ale dirijorului nostru. Comparația cu mentalitatea derizorie a instrumentiștilor și cântăreților bucureșteni ocupă un loc preponderent în aproape toate scrisorile, când Ionel Perlea descrie climatul artistic excepțional întâlnit în teatrele din Italia. Admirația sa pentru orchestră a fost totală (doar formațiile din Viena și Berlin - scria maestrul - se puteau apropia de orchestra Scalei), în schimb nivelul corului rămânea singular, la o ștachetă mondială. Operele lui
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și alimentate de aburii succesului efemer și deșert, cuvântul fiindu-i întotdeauna în consonanță cu fapta, adică da ce este da și nu ce este nu. La rândul ei, Doamna Profesoară Luminița Cornea, doctor în filologie, născută și crescută în climatul de adâncă evlavie al unei familii preoțești - tatăl însuși fiind un foarte pasionat și talentat condeier - stăpânește cu ușurință și folosește cu abilitate terminologia religioasă și chiar teologică, înlesnind substanțial elaborarea cărții. Parcurgând cuprinsul acestei cărți, sau Convorbirile dintre cei
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Comisiei LIBE pe 6 noiembrie, am susținut că înfiltrarea agenților în redacții pune în pericol libertatea de exprimare, întrucat: - amenință confidențialitatea surselor; - împiedica colectarea informațiilor; - încearcă să dezinformeze și să manipuleze publicul; - afectează credibilitatea presei; - permite supravegherea redacțiilor; - introduce un climat de neincredere în redacții. Amendamentul a fost preluat de deputata Renate Weber (ALDE) și susținut de eurodeputatul socialist Ioan Enciu. Totodată, amendamentul a fost adoptat cu un vot foarte strâns, 28 de voturi pentru, 24 împotriva, fiind susținut de grupurile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93846_a_95138]
-
membre „să adopte legislație cu privire la prevenirea infiltrării redacțiilor de știri prin intermediul unor agenți de informații, dat fiind faptul că aceste practici pun în mare pericol libertatea de exprimare, având în vedere că acestea permit supravegherea redacțiilor de știri, generează un climat de neincredere, împiedică strângerea de informații, amenință confidențialitatea surselor și, în cele din urmă, încearcă să informeze eronat și să manipuleze publicul, precum și să discrediteze credibilitatea mass-media”. Amendamentul a fost aprobat de membrii Comisiei LIBE, în ciuda opoziției parlamentarilor din grupul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93846_a_95138]
-
trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători...”. Este o chestiune de climat: trădarea, conspirația, complotul sunt înțelese, în cheie pașoptistă, ca motor al istoriei - și nici Maiorescu nici - cu atât mai puțin! - Caragiale nu se formalizează, discută deschis asemenea lucruri. Într-un asemenea climat general de comploturi și conspirații - ce mare lucru
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
dar urăsc pe trădători...”. Este o chestiune de climat: trădarea, conspirația, complotul sunt înțelese, în cheie pașoptistă, ca motor al istoriei - și nici Maiorescu nici - cu atât mai puțin! - Caragiale nu se formalizează, discută deschis asemenea lucruri. Într-un asemenea climat general de comploturi și conspirații - ce mare lucru ar fi o cabală în plus, aceea din 28 iunie 1883, prin care și Eminescu este declarat public nebun pentru a nu mai putea să dețină funcții publice !? Să ne înțelegem: nu
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
din resursele energetice din ZEE a României fac acum obiectul unei dispute juridice declanșate de Rusia, pe baza revendicărilor vechii frontiere ucrainene. Până și o atacare fără succes a hotărârii din 2009 a Curții Internaționale de Justiție ar putea schimba climatul de risc pentru dezvoltarea sectorului energetic în spațiul Mării Negre și să împiedică planurile României pentru independența energetică până în 2020. Riscul de incertitudine economică regională: Investitorii nu agreează războaiele. Comunitatea Europeana a prosperat din punct de vedere economic, deoarece două decenii
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
lumea să cunoască și să reproducă tot mai mult textele sale politice, să ia aminte la lupta și la jertfa sa pentru neam și țară (Radu Mihai Crișan - Testamentul politic al lu Mihai Eminescu). Prezența ziaristului și omului politic în climatul socio-politic al anilor 1880 incomoda, teribil cercurile politice românești, supuse masoneriei și evreilor, care aveau o atitudine anticreștină și antinațională, dat fiind faptul că Eminescu a luptat pentru alipirea Ardealului la Țara Mamă. Pentru această atitudine a fost scos din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
EA”. Maica Alexandra (Principesa Ileana a României) - Sfinții Îngeri, pag. 15. MAICA ALEXANDRA (Principesa Ileana a României) (1909-1991), fiica cea mai mică a Regelui Ferdinand și a reginei Maria. A fost crescută în credința ortodoxă potrivit constituției României, într-un climat spiritual elevat. A studiat la Colegiul din Heathfield-Ascot din Marea Britanie și a fost președinta Asociației Creștine a Femeilor din România. În 1931 s-a căsătorit cu Anton de Hasburg Toscana, tânărul arhiduce al Austriei, iar după moartea acestuia s-a
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
Graur, J. Byck -, mai puțin supuși, prin specificul disciplinei lor, conformismului sufocant al ideologiei. Cursurile de literatură română ale lui Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ov. S. Crohmălniceanu au contribuit și ele în acel timp la lărgirea spațiului respirabil, instituind un climat al comunicării elevate, pe care prelegerile de "veche" ale anului întîi nu izbutiseră deloc să-l creeze. După două semestre de buchiseală trudnică și ostilă (răscumpărată copios prin rîsete clandestine), studenții vor trăi în anii următori bucuria unor expuneri aerisite
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
operatoarei de la prima centrală telefonică, asistă îngrozită la prăbușirea blocului Carlton în urma devastatorului cutremur de la 10 noiembrie 1940. Ea trăiește efectiv în perioada 1920-1940, citește zilnic presa și se raportează la ea, simte pulsul evenimentelor și reconstituie cu maximă veridicitate climatul intelectual al epocii. Zugrăvit de Ioana Pârvulescu, Bucureștiul interbelic nu este nici roz, nici negru. Este un oraș normal, cu oameni de toate felurile (săraci și bogați, savanți, artiști, șuți, curve, intelectuali rafinați și mitocani fără leac) care își asumă
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
autorități nu mai era decât un pas până la ostracizare, și azvârlirea în pușcărie, (ceea ce pățiseră alți oameni de carte, și din cercul amicilor apropiați, inși onești și foarte onorabili). Încăodată, cine se grăbește să arunce anatema e obligat să reconstituie climatul epocii de teroare și de neînduplecare. Trăsătura inedită a perioadei era acapararea totală a esteticului de către ideologie. Amenințările vizau direct miezul creației, se răsfrângeau implicit asupra persoanei artistului, dacă încerca să rămână fidel principiului libertății de expresie. Anumite slăbiciuni nu
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
îndoctrinare). Notez astfel Moromeții de Marin Preda, episoade din Cronica de familie de Petru Dumitriu sau chiar Bietul Ioanide, obiect al cercetării de față. De o zgură a mentalității vulgarizatoare nu s-au putut descotorosii nici aceste produse de excepție. Climatul era otrăvit, nepropice artei libere, consecvente cu ea însăși. Nu e locul aici de a stabili o periodizare a fazelor de infiltrare a ideologicului în creație. Spre sfârșitul domniei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a văzut un început de dezgheț. A
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
unei voci cooperante. Astfel au procedat cu siguranță toți intelectualii nevăzători importanți ( foarte puțini la număr) până la generalizarea alfabetului Braille, dar și mult după aceea. Numai că Louis Braille a apărut exact la timp. Tocmai se înființaseră, ca efect al climatului iluminist, primele școli pentru orbi în Occident ( cea dintâi, la Paris, în 1784), tocmai se încheiase epoca napoleoniană cu campaniile sale militare, iar invențiile de război rămăseseră în aer. Una din acestea era și cea a căpitanului de artilerie Charles
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Preda. Are punctele sale de sprijin, acest realism, în nuvelele din Întâlnirea din Pământuri, cum am văzut, dar sunt acolo și alte filoane literare, dintre care pe unele scriitorul le-a abandonat, nesimțindu-se probabil încurajat să le dezvolte în climatul ideologic al epocii în care a scris Moromeții și nici mai târziu. Am mai vorbit (în volumul Prozatori de azi, din 1970, dacă mi se îngăduie autocitarea) despre acel Marin Preda preocupat de psihismele incontrolabile, obscure în motivația lor, neliniștitoare
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
întâmplat așa. Un cercetător riguros al epocii, Vasile Igna, în Subteranele memoriei, cartea de care am amintit, preocupată de identificarea formelor de rezistență culturală anticomunistă, face următoarea constatare: "În primii doi ani (1944-1946), marcați profund de speranța renașterii statului democratic, climatul moral al elitei intelectuale a fost de refuz aproape general, reprezentanții acesteia încercau să păstreze distanța față de noul regim, nu răspundeau deloc sau refuzau pur și simplu colaborarea". Au fost desigur și acele amețitoare viraje politice executate spre stânga de
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
T. Braniște, Călin Popovici, Mircea Alexandru Petrescu și de alții, au fost și altele în care nu puțini scriitori și ziariști democrați s-au angajat, colaborând riscant la "Dreptatea", la "Viitorul" sau la alte gazete ale opoziției, în condițiile unui climat politic mereu tensionat și în proces de degradare. Chiar Tudor Arghezi, despre al cărui colaboraționism s-a bătut atâta monedă, a fost, în epoca de care vorbim, mai degrabă un critic al noului regim, în articolele din "Jurnalul de dimineață
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
cei mai mulți dintre creștini postesc pentru a-și curată sufletul, nu matele, lucru care mi se pare, din nou, absolut respectabil în legătură cu această instituție a credinței. Pe de altă parte, eu nu reușesc să observ în timpul marilor posturi vreo îmbunătățire a climatului social, ceea ce, pentru un popor majoritar creștin, mi se pare puțin cam trist. Nu vreau să arunc cu piatră, dar tare m-aș bucura să-i văd pe cei cu frica lui Dumnezeu luând mai în serios cuvintele Sf. Ioan
Încă un cuvânt despre post by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82558_a_83883]
-
pofte trupești, la fel și mintea este înfrânata de la lucruri rele. nu văzusem postul acesta când am lăsat cometariul la primul post despre post...scuze sper să reușești la partea cu dulciurile Nici nu vom vedea vreodată o îmbunătățire a climatului social și așa mai departe doar pentru că suntem în post, si asta pentru că postul este impus de tradiție și nu de un for interior. Dacă tot te decizi să fii bun, cred că ar trebui să o faci în tot
Încă un cuvânt despre post by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82558_a_83883]
-
profesionale corespunzătoare creării și menținerii la nivel înalt a prestigiului instituției funcției publice și al funcționarilor publici; b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aștepte din partea funcționarilor publici în exercitarea funcțiilor publice; c) crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și funcționarii publici, pe de o parte, și între cetățeni și autoritățile administrației publice, pe de altă parte. Principii generale Art. 3. - Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici sunt următoarele: a
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
găsești o formulă de conviețuire socială cu atâtea genii neînțelese câte numără literatura autohtonă, cu atâtea grupuri și grupuscule convinse de dreptatea lor definitivă și cu atâtea individualități pentru care limba română e un culoar prea strâmt, și totuși frecventabil. Climatul acesta nu e de dată recentă și nu-l putem lega de un regim anume. Este suficient să parcurgem Agendele lui E. Lovinescu pentru a ne face o idee despre viesparul literelor în plină democrație interbelică. ,Olimpianul" Lovinescu, un monument
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]