265 matches
-
destul de bine aranjat pentru acea vreme și pentru aceste locuri. Aici personalul își putea face baie și schimba hainele de lucru, mergând acasă cu hainele curate. Existau foarte multe autobuze care aduceau muncitorii și personalul auxiliar din toate localitățile din Clisura Dunării. La mină se folosea mult personal, deoarece se lucra manual în subteran. Doar înaintările foloseau mașini de încărcat cu aer comprimat care mergeau pe șine. Sistemul de exploatare era cel clasic; scoaterea minereului util și umplerea golului rămas cu
1966 INTRAREA ÎN MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358282_a_359611]
-
său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre și uși pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția unei alte mori de vânt, însă fiind mai în vârstă s-a stins
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
dar și printr-o prestație continua pe Internet prin diverse site-uri. *** STIMATE DOMNULE PRIMAR GHEORGHE BERARU Îmi face o deosebită plăcere și onoare să aflu că unul dintre cei mai de seamă cărturari ai orașului nostru și totodată ai Clisurii Dunării a fost invitat la manifestarea culturală ,,Flori de pe Șomuz”. Mihai LEONTE, căci despre ele este vorba, s-a născut în localitatea pe care o păstoriți, însă mare parte din viață a trăit-o la Moldova Nouă, aici unde s-
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
este vorba, s-a născut în localitatea pe care o păstoriți, însă mare parte din viață a trăit-o la Moldova Nouă, aici unde s-a format ca om și scriitor, fiind un exponent de seamă al vieții culturale din Clisura Dunării. Prin scrierile sale, în care nu de puține ori a zugrăvit viața grea minerilor alături de care a trăit, Mihai LEONTE a reușit de-a lungul anilor să transforme lămpașul în hârtie și târnăcopul în peniță, unelte care l-au
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
România Din ,,Armonii majore”am descoperit versurile și scrierile trăite de autor, inclusiv viața, munca sensibilă și apreciată, munca de miner cu toate etapele în devenire, colaborarea cu diverse reviste, apoi despre cărțile tipărite. Este lăudabilă inițiativa înființării Asociației Pensionarilor,,Clisura Dunării”, apoi fondarea Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Moldova Nouă, a cărui președinte este chiar Mihai LEONTE. Mihai LEONTE a fost Consilier independent al orașului Moldova Nouă, apoi Consilier județean independent pentru județul Caraș-Severin și membru al Alianței
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
pentru geologia, flora și fauna țării noastre. Am făcut, în această importantă deplasare de documentare și de îmbăiere în lumina și pitorescul bătrânului fluviu, o croazieră pe Dunăre în zona Cazanelor. Am admirat unicele peisaje și de pe litoralul său din Clisura Dunării. Dar totuși, dumneavoastră mi-ați spus, stimată doamnă, Sorina Ștefania Matacă despre acest areal că este singurul loc din lume în care trăiește și poți admira auriul lalelei de Cazane. Este, de fapt, locul unde „Dunărea a bătut și
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
folosit forța hidraulică, făcând tranziția de la râșnițele de mână la morile cu roată verticală. Morile cu ciutură din zona Porțile de Fier prezintă o importanță deosebită. Înainte de a urca pe aceste poteci, recomandăm turiștilor să viziteze comuna Dubova, localitate specifică clisurii dunărene. După amenajarea lacului de acumulare, nivelul Dunării s-a ridicat cu 25-30 m. Comuna Dubova a fost strămutată parțial. Partea veche, nestrămutată, este bogată în case cu arhitectură tradițională, mori cu ciutură. Asupra originii morilor de apă în spațiul
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR Ciupagul din Clisura Dunării Varvară Magdalena Măneanu, muzeograf În colecțiile muzeului în perioada 1965-1978*, au intrat un numar de
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR Ciupagul din Clisura Dunării Varvară Magdalena Măneanu, muzeograf În colecțiile muzeului în perioada 1965-1978*, au intrat un numar de 31 de cămăși femeiești scurte( ciupage, spăcele) din Clisura Dunării-Microzona Orșova. Acestea sunt de la mijlocul secolului XX. Cele mai multe provin din sate care azi nu
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR Ciupagul din Clisura Dunării Varvară Magdalena Măneanu, muzeograf În colecțiile muzeului în perioada 1965-1978*, au intrat un numar de 31 de cămăși femeiești scurte( ciupage, spăcele) din Clisura Dunării-Microzona Orșova. Acestea sunt de la mijlocul secolului XX. Cele mai multe provin din sate care azi nu mai există sau care parțial au fost strămutate, aspect care le conferă pe langă valoarea estetică, una documentară-deosebită. Cele mai multe dintre ele au fost propuse a
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
colecțiile muzeului: gulerul încrețit, ornamentat cu o dantelă croșetata 3, cămașă cu platca,4 cămașă cu umeraș,5 la cele mai multe exemplare mânecile se termină în volan fodor,6 sub guler este brățară- cusătura peste crețuri 7. Între cămășile provenite din Clisura Dunării, aflate în colecțiile muzeului, se observă unele influențe din zone mai îndepărtate precum Oravița: ornamentația cu ciurătură 8. De asemenea găsim motivul decorativ ciorchinele de strugure combinat cu motivul decorativ frunză de vită, trandafirul în diferite compoziții. Găsim între
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
așezările afectate de lucrările prilejuite de construirea lacului de acumulare al Hidrocentralei Porțile de Fier I. **Mai pe larg despre această temă vezi: Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile- Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.II.Ciupage din Clisura Dunării, în Drobeta, Seria Etnografie, vol. XXII, Editura EUC,2012 p.165-181 NOTE 1. Plasa Orșova cuprindea așerzările Băile Herculane, Barza, Coramnic, Dubova, Eibental, Globul-Craiovei, Globurău, Iablanița, Ieșelnița, Jupalnic, Lăpușnicel, Mehadia, Ogradena Nouă, Ogradena Veche, Pârvova, Pecenișca, Petnic, Plavișevița, Plugova
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
în formă de spic. P e pieptul cămășii sunt cusute de asemenea două rânduri de chei paralele. Decorul de chei și ciurătură, alb, perforat da o deosebită prețiozitate cămășii.''(Ibidem, p.162) Referință Bibliografica: EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR.Ciupagul din Clisura Dunării / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > SUSPECȚII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului SUSPECȚII.... Locuiesc în Clisura Dunării din 1966, când am venit să lucrez la mina din Moldova Nouă. Nu am avut niciodată intenția să trec ,,dincolo'' din motive diverse. M-am căsătorit în Coronini, fost Pescari și am avut ocazia să văd multe aspecte ale
SUSPECŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360647_a_361976]
-
Acasă > Orizont > Document > GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII Pentru a vorbi despre o localitate trebuie să intri bine în studiul istoriei pentru a-i descoperi rădăcinile
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
Acasă > Orizont > Document > GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII Pentru a vorbi despre o localitate trebuie să intri bine în studiul istoriei pentru a-i descoperi rădăcinile sale. În cazul localității Gornea din sudul județului Caraș-Severin trebuie ținut cont de acest indiciu, căci această localitate are un trecut
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
în această comună dinspre vest. Fiind la aproximativ doi kilometri de malul Dunării, se poate spune că satul Gornea are o poziție strategică pentru depresiunea Sicheviței. Revenind la istoria veche, în satul Gornea, ca și în multe alte localități din Clisura Dunării s-au regăsit și se mai descoperă vestigii din cele mai îndepărtate epoci istorice din urmă cu peste cincizeci de milenii. Desigur ca având o poziție strategică primii cuceritori români s-au stabilit aici, găsind un loc prielnic pentru
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
De asemeni l-am cunoscut pe medicul primar interne Ioan POPA (n.1928 - d. 2002) născut în satul Gornea, care a funcționat la Spitalul Orășenesc Moldovo Nouă și care a tratat cu mult profesionalism multe generații de locuitori din zona Clisura Dunării. Ion Dragomir: Muzeul sătesc Ion Dragomir Gornea este un Muzeu de istorie și etnografie și poate fi vizitat de ori cine va așteptăm cu drag ! Muzeul a fost înființat în anul 1969. Este expus un bogat material arheologic provenit
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
Gornea, comuna Sichevița. Noul sediu a fost binecuvântat de P.S. Părinte Episcop Lucian, în prezența unui număr mare de preoți și credincioși. Totodată, s-a sfințit bustul învățătorului Ion Dragomir și s-au prezentat momente din istoria descoperirilor arheologice de pe Clisura Dunării (villa rustica de la Căunița, cetatea română târzie din sec. al III-lea, cărămidă cu înscriere latină cursiva, cuptoarele de ars cărămidă, monede ș.a). Prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici (Univesitatea din Cluj) a reamintit celor prezenți personalitatea lui Ion
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
obiective-turistice.romania-tourist.info/gornea-caras-severin--detalii#sthash.fohsAMnD.dpuf http://obiective-turistice.romania-tourist.info/gornea-caras-severin--detalii Citește mai mult la http://www.hoinari.ro/muzeul-satesc-gornea-banat-15357320050706.php#ixzz2uYpH35SQ Alte informații despre satul Gornea Localitatea este amplasată în extremitatea sudică a județului Caraș-Severin, în zona numită ,,Clisura Dunării", la circa 2 km de Dunăre. În spațiul îngust al văii Cameniței sunt amplasate trei sate cu mare vechime: Sichevița, Liubcova și Gornea. Locuitorii lor sunt printre cei mai vechi locuitori ai Clisurii Dunării, ei fiind apărătorii cetăților de pe
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
a județului Caraș-Severin, în zona numită ,,Clisura Dunării", la circa 2 km de Dunăre. În spațiul îngust al văii Cameniței sunt amplasate trei sate cu mare vechime: Sichevița, Liubcova și Gornea. Locuitorii lor sunt printre cei mai vechi locuitori ai Clisurii Dunării, ei fiind apărătorii cetăților de pe Dunăre din trecutul îndepărtat și pe toată perioada Evului Mediu. Vetrele celor trei așezări s-au modificat de multe ori în decursul secolelor, casele fiind în realitate amplasate răzleț în toată zona, cu precădere
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
în atenția generală unele informații despre o localitate cu un trecut istoric impresionant. Am cules informațiile de pe internet dar și din lucrările menționate în articol. Poate se vor găsi personalități care să completeze informațiile. Referință Bibliografica: GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
și reprezentarea subzonei. Din unele există mai multe exemplare(dar nu suficiente), iar din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
în jurul gâtului, cu mânecă de tip tradițional, largă la capăt, tripartită, cu încreț brodat în punctul pe dos este prezentă mai mult si coexista cu cămașă cu mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, nisipita(năsipita) sau rânduri săbiate. În Clisura Dunării, cămășile în general sunt strânse la mânecă, terminate cu pumnași, fodori, mânecă tripartită dacă există se abate de la modelul tradițional în sensul că încrețul este realizat într-un alt fel de broderie(decât cea în punctul pe dos, si
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
de culoare albă, crem sau cânepie). Întâlnim și mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, rânduri săbiate, ciurată sau cu umeraș. Pentru numărul redus de piese se observă o diversitate semnificativă a modului cum este tratat decorul pe cămășile din Clisura Dunării, cele mai numeroase exemplare fiind cele monocrome-albe cu decor ciurat(broderie de culoare albă pe fire trase), dar găsim și cămașă tip poncio, cămașă cu decor ales în război cu mânecă în tablă, sau cu umeraș, largă la capăt
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]