360 matches
-
vodă a luat șaua să o cerceteze. I se păru că deslușește o urmă de cuțit pe curelele șeii, dar... Oamenii, boieri și slugi, s-au speriat cu toții. Cu mic cu mare, l-au plâns și l au vegheat pe clucer și l-au trimis cu călărași la București, pe o năsălie trasă de doi cai, ca să-l îngoape neamurile lui. Seara târziu, după ce luminile taberei se stinseseră, vodă auzi șoapta lui Ștefan: — Taică, asta era gătită pentru mine, nu-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aci ar fi trebuit să se gândească în ce fel vor răspunde dacă se petrec astfel de întâmplări. Știu că vă spuneți toți în mințile domniilor voastre că am avut noroc că mi-am scrântit mâna, doar eu mă tot întreb: clucerul Panait cu ce a greșit? — Domnia sa beizadea Ștefan are dreptate, conchise Nicolae Mavrocordat. Am stat de vorbă cu Aga Selin și tot ce s-a spus aci e adevărat. În ce mă privește sunt trup și suflet alături de măria sa Io
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se căscase între ei, ci, așa i se păru spătarului, vorbi alăturea cu drumul. — Fă-mă mamă cu noroc și aruncă-mă în foc! Mă întreb oare de câte ori o să fie prins cu furtișaguri și uneltiri ruda noastră Constantin Știrbei, marele clucer? Când l-a dovedit Șerban Vodă, pomenit fie-i numele, a umblat mama de l-a scos basma curată, acum l-am descoperit noi însușindu-și dările din Mehedinți. Ce folos că l-am judecat și l-am închis, a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a scos basma curată, acum l-am descoperit noi însușindu-și dările din Mehedinți. Ce folos că l-am judecat și l-am închis, a venit pentru el nașul Dinu, l a scos de la popreală și iată-l iară mare clucer. Mihai Cantacuzino întoarse capul spre domn și-l măsură cu un aer absent. Nu înțelegea nimic. Ce i s a năzărit lui Constandin al Stancăi de Știrbei? — Cred că avea dreptate naș Dinu, că doar n-o să îndreptăm noi lumea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rugăciunea într-o tonalitate minoră: — Pentru rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, pentru care s-a ridicat această Sfântă Cruce, pomenește pe robii tăi Io Mihai Voievod cel tăiat cu Doamna lui Stanca și coconul lor Petrașco Vodă, precum și pe Radul clucerul, Preda postelnicul, Stroe stolnicul și Voicul pietrarul și fă-le lor veșnică pomenire. Se închinară amândoi tăcuți și se despărțiră de calea Câmpulungului, luând-o la stânga pe un drum mai îngust care-i scoase chiar la râul Dâmboviței. Trecură apa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
replică Ștefan. — „S-au ridicat această cinstită cruce, pentru rugăciunea și lauda Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, în zilele lui Io Mihai Voievod și ale Doamnei lui, Stanca, și fiului lor Petrașco Voievod; și a fost făcută de dumnealui Radu vel clucer și dumnealui Preda vel postelnic și dumnealui Stroe vel stolnic.” Așa scria. Și știi așa ce este scris pe toate pietrele pe lângă care te-au purtat pașii? — Nu sunt atât de vrednic, dar am învățat multe înscrisuri și mă rog
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pomelnicele pe care le citeau pe nas doi ieromonahi binecuvântând la fiecare pomelnic prinoasele de pe care îl luaseră. Toate fără deosebire glăsuiau: „Pe robul lui Dumnezeu Io Constantin Voievod izbăvește-l, Doamne, de prigoana păgânilor, se roagă pentru aceasta Petru clucerul, Stamate căpitanul, Sevasta, Maria și...” Pomelnicul se înșira monoton, iar atunci când se termina, celălalt ieromonah relua cu glas mare aceeași formulă de început, pierzându-se treptat într-o șoaptă enumerarea ultimelor nume. De fiecare dată când se rostea „Io Constantin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Iașii și s-a întors la București, unde a sosit la 6/18 iulie, trecând rapid la adoptarea unor măsuri de apărare împotriva flagelului. Țara a fost împărțită în șapte zone, fiecare fiind atribuită responsabilității a câte unui mare boier: clucerul Grigore Filipescu, pentru București; banul Grigore Băleanu, în județele Dâmbovița, Argeș și Muscel; vornicul Mihai Ghica, în Prahova și Saac (Săcuieni); hatmanul Corneanu, în Ilfov; logofătul Manolache Arghiropol, în Teleorman și Olt; pitarul Grigore Obedeanu, în Vlașca, și Costache Suțu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Fundeni; la lazaretul Vădeni în Brăila, dr. Mihalache Antoniu; la Focșani dr. Șarl sau Charles Barozzi; tot la Focșani, dr. Cîrstian; în Ialomița dr. Samuel Sontaglu. Pentru ferirea Olteniei s-a întocmit un comitet de supraveghere la Craiova, sub conducerea clucerului Ioan Vlădoianu și a dr. Feraru. Trecerea în Oltenia era asigurată prin două puncte, unde s-au instalat și carantine: la Prooroci, sub conducerea doctorului-gerah Ioan Tișler, și Sud-Vîlcea, unde activa, din punct de vedere administrativ, epistatul Teodosie Golescu 94. Cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și nu s-au găsit nimeni din boieri, cu carii au trăit în vremile care avea oareșcare stare, să dea ajutor a-l îngropa la biserică, ci au lăsat de l-au îngropat cioclii"; apoi a cluceresei "Frosina, a răposatului clucerului Antochi", în iulie și tot în aceeași lună, a domnului "Alecu sărdar, ginerele cluceresii, de boala holera, ce i-au venit cum zic din mâncare de pepene și i-au rămas soția cu 5 copii; milostivul Dumnezeu să-l odihnească
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
unui spital cu 25 de paturi. Punerea în practică a dispoziției a întîrziat datorită temerilor proprietarilor de case de a nu-și molipsi imobilele prin primirea bolnavilor holerici. Până la urmă, după presiunile insistente exercitate de către Isprăvnicie, au fost amenajate locuințele clucerului Mihalache Epure și a pitarului Ioniță Barbu, nelocuite de stăpânii lor și aflate "la marginea târgului, la un loc înalt", deci bine aerat. După unele presupuneri, aici a activat, sub îndrumarea doctorului Theodori, chirurgul Franz Bede, fost "secundar" al spitalului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în apropierea teatrului de luptă, la Brăila, Călărași, Zimnicea, Giurgiu și Turnu Severin, iar în interiorul țării, spitale vremelnice la Rîmnicu-Vîlcea, Telega, Slatina, Pitești, Târgoviște și Ialomița. Conducerea tuturor spitalelor ostășești vremelnice rusești a fost încredințată generalului Cervinski, încartiruit în casele clucerului Costache Niculescu din mahalaua Popa Dîrvaș, Văpseaua de galben, în București. Pe lista afecțiunilor de care sufereau nu numai localnicii, dar și soldații ruși, chiar înainte de dezlănțuirea ostilităților, s-au situat pe primele locuri: frigurile intermitente, diareea, dizenteria și holera
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
7193) despre care am Despre vameșul Păun aflăm abia la 15 mai 1666, când Rada, fata Nastasiei țigăncii, spune: „Am vîndut a mea direaptă ocină... o casă aicea în târg în Iași, pe Ulița Vizetiiască,... lui Păun ce-au fost clucer, carele acum iaste vameș mare”. Iar despre mănăstirea lui aflăm la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatia a lui Păun mare vameș să devină stavropighie patriarhală. Și asta fiindcă vameșul Păun a închinat mănăstirea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din slava comună, care avea o răspîndire mai largă, sau poate cuprinde o variantă estică (-jadi) a sufixului sudic -ad, în care l din *birljadi a fost depalatalizat pe teren romînesc (la fel ca în ucr. bljudu > blid, ucr. kljućăr > clucer). Așadar, proveniența dintr-un slav *brlad sau birljadi se dovedește posibilă lingvistic, verosimilă geografic (dată fiind înfățișarea văii rîului respectiv și a afluenților săi) și probabilă istoric (prin trecerea numelui de la rîu la oraș și la ținut), înlăturînd totodată obsedanta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare. Comanda cetele de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
potrivit pentru slujbă boierească! se răsti domnitorul, încât paharnicul răsturnă pocalul de argint cu care se cinstea Vodă. Măria Ta, dar l-ai mai amânat și-n alte dăți! rostiră mai mulți boieri. Lasă-l Măria Ta, spuse cu încredințare clucerul, că l-oi învăța eu trebile boierești. Boier Iordache, amenință Domnul, eu știu hirea omului, că de boierie nu este, dar l-oi boieri pentru voia domniilor voastre! Mare învățat ești Doamne, rosti, retrăgându-se încetișor, clucerul Iordache, mulțumind, din ochi
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Ta, spuse cu încredințare clucerul, că l-oi învăța eu trebile boierești. Boier Iordache, amenință Domnul, eu știu hirea omului, că de boierie nu este, dar l-oi boieri pentru voia domniilor voastre! Mare învățat ești Doamne, rosti, retrăgându-se încetișor, clucerul Iordache, mulțumind, din ochi, Sfatului boieresc. Veți vedea câtă boierie va avea Ilie, spuse Domnul, ridicându-se din jilțul domnesc și îndreptându-se spre micul salonaș, unde, însoțit de trimișii străini și de câțiva oameni de încredere, se pregăti să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să se desfăteze cu știuca umplută cu nuci și stafide, crapii proaspeți, aduși din iazurile care zălogeau apa Miletinului, la care se putea ciocni un pahar de vin de Cotnar, și să aruncăm o privire spre curtea boierului Iordache. Avea clucerul Grigore Iordache o bucată de vie spre Horodiștea Cotnarilor, înâlțându-și aici trainice ziduri, care apărau hambarele Domniei. Gospodar din fire, grecul se înconjură cu slujitori destoinici, care apărau avutul magaziilor domnești. Avea și boierul o slăbiciune, pe Ilie, o odraslă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
verișoare, rămasă văduvă după uciderea soțului de către tătari. Un nor de praf negru vestea apropierea trăsurii care purta pe boierul Iordache. Un rob țigan mâna îndrăcit caii, trăsura fiind urmată de un pâlc de oșteni, după rangul și importanța funcției clucerului. Trăsura urcă povârnișul din fața porților curții, oprind pe podișca din lemn, unde așteptau grăjdarii, pentru a lua animalele și a le duce să primească hrană și apă. Boierul se opinti și coborî din trăsură, pășind pe prispa acoperită a conacului
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să primească hrană și apă. Boierul se opinti și coborî din trăsură, pășind pe prispa acoperită a conacului, fiind întâmpinat de soția lui, Irina, o moldoveancă frumoasă din ținutul Putnei: Ce vești ne-aduci, clucere? Vești bune, jupâneasă, se veseli clucerul, prinzând-o de mijlocul din ce în ce mai îngroșat. De mîine, Ilie va fi noul sluger! Sulger?! se miră jupâneasa Irina. Ce-o mai fi și asta? Slugerul se ocupă cu aprovizionarea și distribuirea, către Curtea domnească, cu rații de carne, preciză clucerul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
clucerul, prinzând-o de mijlocul din ce în ce mai îngroșat. De mîine, Ilie va fi noul sluger! Sulger?! se miră jupâneasa Irina. Ce-o mai fi și asta? Slugerul se ocupă cu aprovizionarea și distribuirea, către Curtea domnească, cu rații de carne, preciză clucerul. Dar el nici nu știe bine-a socoti! rosti neîncrezătoare soția clucerului. Parc-ai fi Vodă! O să-l învăț eu cum să se poarte! o încredință boierul. Nu l-ai putut învăța să numere hambarele! murmură femeia, plecând să vestească
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
noul sluger! Sulger?! se miră jupâneasa Irina. Ce-o mai fi și asta? Slugerul se ocupă cu aprovizionarea și distribuirea, către Curtea domnească, cu rații de carne, preciză clucerul. Dar el nici nu știe bine-a socoti! rosti neîncrezătoare soția clucerului. Parc-ai fi Vodă! O să-l învăț eu cum să se poarte! o încredință boierul. Nu l-ai putut învăța să numere hambarele! murmură femeia, plecând să vestească pe Maria, bucătăreasa curții boierești, să pună masa dinaintea clucerului. „Fimeie, ce
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
neîncrezătoare soția clucerului. Parc-ai fi Vodă! O să-l învăț eu cum să se poarte! o încredință boierul. Nu l-ai putut învăța să numere hambarele! murmură femeia, plecând să vestească pe Maria, bucătăreasa curții boierești, să pună masa dinaintea clucerului. „Fimeie, ce să știe ea?!” gândea boierul Iordache, în timp ce-i poruncea lui Ilie să vină sub umbrarul din fața conacului. Primăvara își intrase în rând, soarele încălzind natura încă adormită. Fire de iarbă răzbăteau, sfioase, din întunecimea caldă a pământului. Cornișorul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
scoțându-și alene căciula. Ți-am poruncit să vii degrabă, oropsitule! se răsti, îngăduitor, boierul Iordache. Dar m-a suit moș Andrei pe stog și n-am putut coborî mai repede, îl încredință de supunere Ilie. Fiule, spuse cu seriozitate clucerul, de mâine trebuie să te înfățișezi Domniei! A dat norocul peste tine, năpârstocule! Dar de ce mă alungi de la casa domniei tale? Prostule, o să împarți rațiile de carne tuturor slujitorilor Curții, ba chiar o să te înfățișezi și Domnului! Să fi avut
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]