320 matches
-
În existențele lor. Domnul Banks, Între timp, muncește prea mult - numele e suficient să-ți spună că e numai slujbă - și e străin de copiii și soția sa, până când e concediat și e confruntat În propriul său birou de Bert, coșarul, care Îl avertizează În cântec: „Trebuie să trudești, trudești, trudești la piatra de moară, Deși copilăria se strecoară ca nisipul printr-o sită, Și mult prea repede iată că au și crescut, Și și-au luat zborul, Și e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să se desprindă din ramurile de salcie, sub ochii mirați și preocupați ai goldăneștenilor. O dimineață înnourată de septembrie, cu gust de cenușă și mireasmă de lemn mustind în vatră, le aminti de anotimpul culesului de roade, care totdeauna umpluseră coșarele din Goldana cu pulbere de aur. Înainte ca soarele răscopt din vară, cu pântece împovărat de lapți-i roșii, să salte pe culmile de dincolo de Baisa, bărbați eficienți și harnice femei se amestecară, lărmuind, printre combine întârziate, ce înțepeneau brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
filatelică „Centenar Léopold Sédar Senghor“, în cinstea fostului președinte al Senegalului (1960-1980), membru al Academiei Franceze și cofondator al mișcării francofone. ( C. V.) l La sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie) au loc hramuri ale bisericilor ortodoxe române din localitățile Jimbolia și Coșari (județul Timiș), precum și al Bisericii Studenților din Timișoara. ( L. S.) l Pe site-ul www. finantare. ro a fost lansat „Finantare. ro. Profesional“, primul instrument on-line de afaceri destinat consultanților din domeniul managementului de proiect din România. ( D. B.) l „Malta
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
vechili, numai că le dădură dreptul 25 {EminescuOpX 26} de a juca pe autoritatea statului față cu foștii lor stăpâni. Ce treabă avea însă zapciul vechi? Să îngrijească ca oamenii să-și semene toți pământul, să depuie partea lor în coșarele de rezervă și, din când în când, îi mai scotea și la câte un drum a cărui facere o poruncise domnia. Bun, rău - atâta treabă știa să facă. Dar se mai potriveau ei cu noua stare de lucruri, cu cerințe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cărui facere o poruncise domnia. Bun, rău - atâta treabă știa să facă. Dar se mai potriveau ei cu noua stare de lucruri, cu cerințe mai mari? Cîtu-i lumea și pământul nu. Căci, fiind astăzi omul liber de a nu ținea coșare de rezervă și de a nu-și semăna ogorul propriu, adică liber de a muri de foame cât i-o plăcea, subprefectul, care azi nu are o idee mai clară de ceea ce trebuie să facă decât predecesorul lui, nu mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
izraeliți; 2. Dulgheri și dogari, din 2727 sufl[ete], 2562 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 3. Fierari, din 1797 sufl[ete], 1017 ort[odocși], 26 izr[aeliți]; 4. Potcovari, din 470 sufl[ete], 420 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 5. Coșari, din 65 sufl[ete], 52 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 6. Pantofari, din 585 sufl[ete], 544 ort[odocși], 9 izr[aeliți]; 7. Rotari, din 962 sufl[ete], 752 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 8. Sacagii și căruțași, din 5202
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pleoapelor. O dată pe an, de 1 martie, Anticarii se pomeneau îndepărtați de autorități și-n locul lor se instalau, pentru câteva ore, vânzătorii de chilipiruri. Tarabele erau luate cu asalt de-o producție delicată și sentimentală, dedicată publicului feminin: ursuleți, coșari de plastic, ulcele în miniatură, Hristoși capturați în bule de sticlă, puișori de puf, cristale magice, bețișoare parfumate, ghiocei de ceramică, prosoape, inimioare de catifea, iepuri vii, sutiene din Republica Moldova. De-o parte și de alta a trotuarului se ridicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Oricum, puțini ajungeau la ultimul etaj, scara cotea violent, în rampă și imprudenții se sufocau după primele șaptezeci de trepte. Parcă urcai la noi la Litere, între etajele trei și patru. Doar prin decembrie trebuia să ai grijă, dădeau buzna coșarii să curețe hornurile și băieții cu gazul pe-un an de zile; ăștia se cățărau cu entuziasm, câte patru trepte odată. Era caz penal, dacă nu-i lăsai să intre de trei ori la rând: prima oară, te-avertizau; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asasinat, învelit într-un pled alb pătat cu roșu și rulat pe stradă, în văzul trecătorilor îngroziți). Mai numărai și vânzătorii de baloane colorate, scoțând din manșetă căței și girafe de latex pentru copilașii uimiți. Lângă ei, își făceau veacul coșarii cu peruci fumigene și arlechinii drapați în romburi de ruj portocaliu și pudră albă de talc: ăștia stăteau nemișcați, încremeniți pe-un soclu imaginar, pentru a smulge 50 de cenți părinților. Abia la urmă apăreau plasatorii de bilete la Operă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cerceteze, să afle că două treimi de țărani nu au semănat decât porumb, că temeiul culesului porumbului nu este decât în octomvrie, că chiar atunci păpușoii sunt încă verzi și nu pot fi măcinați, că ei trebuie să stea în coșare sau pe poduri luni de zile ca să se usuce și să-i cumpere cineva, că țăranul, pentru hrana lui sau pentru ca să aibă câțiva lei de cheltuială, trebuie să usuce la soare câteva baniți. Nimeni nu vrea să aibă în vedere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se află sub conducerea Bisericii romane, dar din lipsă de preoți catolici, erau constrânși să se slujească de un pastor luteran, pe care îl obligau cu forța să le celebreze în ritul latin. Era vorba despre o lume nevoiașă: măturători, coșari, săpători; erorile credinței circulă din orice direcție pentru cei incapabili și din lipsă de preoți catolici. În relația trimisă din Silistra în 1582 Episcopului Cedolini la Pera, Pr. Arsengo nota cum, cu ușurință, cu ajutorul domnitorului și al Domina cattolica, Pr.
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2 ore 1. Ghicitul, datu În ghioc sau În cărți 2. Mineralele, rocile, omul și spiritismul 3. Cerșetoria XI. Meserii pierdute: prelucrarea osului și cornului, prelucrarea pieilor și părului de animale, coșarii, văcsuitorii, ursăritul și vărării..................2 ore XII. Curiozități istorice despre rromii din România...........................1 oră XIII. Lecturi suplimentare și facultative XIV. Recapitulare. Evaluare finală................................................2 ore Ore la dispoziția profesorului (dezbateri, vizionare film didactic, oră cu invitați) .................................................................................2 ore I.
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
11-21.12 Peruzeaua albăstruie Chihlimbar-Jupiter Capricorn 22.12-20.01 granat Onix- Saturn Vărsător 21.01-19.02 Ametist Granat-Uranus Pești 20.02-20.03 Jasp Ametist-Jupiter și Neptun XI. MESERII PIERDUTE: PRELUCRAREA OSULUI ȘI CORNULUI. PRELUCRAREA PIEILOR ȘI PĂRULUI DE ANIMALE. URSĂRITUL. COȘARII. VĂCSUITORII. VĂRARII Între meseriile pierdute ale rromilor sau aflate pe cale de dispariție se numără următoarele: a) prelucrarea osului și a cornului, prin care se realizau piepteni, nasturi, mânere de cuțit, mânere de pipă, capete de bâtă păstorească și cornuri de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și pensule; d) ursăritul sau umblatul cu ursul, ocupație practicată de ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și vindecarea magică; e) spoitorii sunt din neamul căldărarilor; f) coșarii proveneau din vătrași sau dintre ursari și se ocupau cu curățirea hornurilor (hogegari În Moldova) și a sobelor- figura nr. 46-; g) văcsuitorii sau rromii pantofari, ambulanți, erau o breaslă numeroasă În perioada interbelică. În vremea regimului comunist au fost
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
seama a nu depăși cu mult normele mai sus stabilite. Întinderile curților cari la clădiri rurale trec peste cele prevăzute mai sus, se evaluează după valorile locative stabilite de comisiune pentru curțile rurale, inmultindu-se valoarea locativa cu 20. Bordeele, coșarele și pătulele nu vor fi evaluate, ele nefiind cuprinse în averea supusă impozitului. 2. Vii. Pentru evaluarea terenurilor plantate cu vii, se va lua de bază de trei ori pînă la 5 ori valoarea locativa a celui mai bun pămînt
INSTRUCŢIUNI din 1 noiembrie 1921 pentru aplicarea legii impozitului pe avere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134341_a_135670]
-
Pe 6 iulie 1934, mareșalul Constantin Prezan a trecut în proprietatea Olgăi Dumitriu Ăfiica adoptivă), o parte din moșie în suprafață de 178 ha, împărțită în patru loturi: 62 ha teren arabil din jurul conacului; 52 ha teren arabil ,,Pădurețul de la Coșarele Mari”, 5 ha împărțite în două: ,,La Stejar” și ,,Secul Ezer”; 59 ha pădurea din dealul Mălinești cu 28 ha izlaz Actul avea o clauză: ,,În stăpânirea tuturor imobilelor ce am vândut în acest act cumpărătoarea intră numai după moartea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
câine-lup, MTV, curcan, limpezime; * tehnician, inelar, cel ce, oricum, redescoperire, viceprimar, lampă fumegândă, ghiocel, CNCS, lupoaică; * două mii, nici una, extraordinar, perfecțiune, scrie frumos, așa-zis, Ioan Slavici, interjudețean, răzgândi, DN; * cinci sute, nici unul, nepromovat, orișicum, comunicare, spune verde, nesigur, papă-lapte, concetățean, coșar; * patruzeci, despădurit, fiecare, de prin, doctorat, vice-prim-ministru, doarme buștean, copăcel, pieptiș, inuman; * treisprezece, careva, dezamăgit, Cluj-Napoca, chirurgie, al patrulea, tace chitic, Prâslea cel Voinic, încetinel, de pe la; * cărticică, PC, cineva, hard-disk, medicinist, inspector-adjunct, se ține scai, antecameră, atotștiutor, de pe lângă; * înaripat, SRL
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de ziua în care a plouat cu soare, de seara de vară, de Manon și de pasărea care cânta pentru noi. Ce mult a trecut de atunci, și totuși cât de clar îmi amintesc totul! Brusc mi-am amintit de coșarul care mergea pe bicicletă cu jobenul lui pe cap, și de râsul meu. Tu ai oprit și i-ai dat niște bani, drept răsplată pentru că m-a făcut să râd. După plecare O scrisoare trimisă la Berlin și două depeșe
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
la începutul sec. al XX-lea mai avea șura fără geamuri sau cu geamuri foarte mici, cu o singură încăpere pentru toate animalele țăranului, o poiată mică cu o ușă după mărimea ei prin care se intra „pe brânci, un coșar din nuiele de răchită pentru depozitatul porumbului, o iesle tot din nuiele de răchită pentru hrănirea animalelor mari, așezate afară în mijlocul ocolului de vite, un cuptor din cărămidă pentru copt pâinea sau mălaiul și la unele case fântâna din care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un livret pe care sînt însemnate datele angajării și ale plecării și aprecierile patronilor. În sfîrșit, există o întreagă mulțime de meserii subordonate, începînd cu servitorii din casele burgheze sau aristocratice, pînă la meseriile minore de sacagiu, vînzător de lemne, coșar sau pînă la zilierii care își vînd forța brațelor cu ziua, așteptînd să fie angajați în una din piețele orașului (piața Grève din Paris). Creșterea prețurilor din secolul al XVIII-lea provoacă o agravare a situației tuturor acestor grupuri. Acestea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
comunitate. „Doamna Catolică” i-a oferit toate cele necesare traiului, și, plin de entuziasm, fratele Celestino a început să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul Francisc. Celestino era foarte iubit de către credincioșii din Târgoviște, care erau oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și șase luni la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
se mai adăugase o sală, un fel de antreu, lângă el a apărut altă cameră, ca să fie casa cu două camere, iar pe lângă locuința întemeiată a venit poiata pentru animale, pentru boii și vacile din curte, perdeaua oilor, coștereața păsărilor, coșarul de porumb, hambarul pentru restul cerealelor, zămnicul pentru conserve. Dar locuința predominantă a rămas camera, indiferent de întinderea casei, de numărul camerelor și a membrilor familiei, țăranul-miner a continuat să se îngrămădească, să locuiască în aceeași cameră, bărbați și femei
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
al activării protooncogenelor și inactivarea genelor tumoral supresoare“. 1.2.2. Carcinogeneza cu factori chimici Prima semnalare a implicării unor substanțe chimice în apariția neoplaziilor maligne îi aparține lui Percivall Pott (1714-1788). Acest chirurg a descris cancerul pielii scrotului la coșari, ca boală profesională provocată de gudroanele din fum, depuse pe suprafața interioară a coșurilor de la sobele cu cărbuni. Reproducerea experimentală a carcinogenezei chimice a fost comu nicată în 1915 de către japonezii Katsusaburo Yama giwa (1863-1930) și Koichi Ichikawa (1888-1948), inițial
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor pe care le avuseseră în satele lor de munte: case și grajduri cu pereții de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu coșare de șipci de brad, cu garduri de scândură și cu fântâni cu roată și acoperiș în fața locuințelor. Aplicând noului teren cumpărat, agricultura îngrijită practicată de ei pe ogoarele pietroase și cu sol sărac din regiunile de munte, coloniștii au reușit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mult superior celui obținut de localnicii care făceau și fac încă o agricultură rudimentară. În timpul liber apoi, unii dintre ei, pricepuți în meșteșugul lemnăriei, lucrau în satele vecine - Idrici, Rădiu, Albești, Roșiești etc. - la construirea acoperișurilor de case, la grajduri, coșare, etc. câștigând sume apreciabile cu care-și prindeau mari părți din nevoile noilor gospodării. Abundența recoltelor din primul an agricol a determinat pe unele dintre rudele și vecinii lor din satele de origine (Ciocănești și Iacobeniă, să vină și ei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]