190 matches
-
cu aproximativ 120 de ani in urma, la sf. sec al 19-lea, în Ilidia sau Mică America, un El Dorado al cărășenilor, nici chiar apicultură nu putea începe fără o poveste despre arme și stupi. Astfel, un stupar de coșnițe, Moș Licurici, trage cu o armă ,pe gură, asupra unui hoț de stupi, tăindu-i piciorul. Așadar, fiind îndeplinit un act justițiar demn de vestul sălbatic, apicultură a avut parte de liniște multă vreme, prosperând. Apare prima stupina cu stupi
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
urmeze tradițiile. Stupăritul Stupăritul era o tradiție străveche în zonă. Mai toate familiile aveau pe lângă casă o stupină, fie ea numai de 4-5 stupi. Pe părțile însorite ale caselor sau șurilor se puneau polițe special făcute, pe care erau înșirate coșnițele făcute din curpeni sau nuiele de salcie. Acești stupi asigurau familiei mierea pentru alimentație sau de leac. Mierea se mai folosea la prepararea băuturilor seducătoare, cum era țuica în care se macera izmă creață. Cu timpul, în epoca modernă, odată cu
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării erau 145 vaci, viței și juninci, 118 juncani și boi, 48 bivoli, 4 măgari, 75 capre, 342 porci, 195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
atelaj cu 2 cai și unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
al Nistrului. Rebelii, ajutați de trupele sovietice și ruse (după 1991), și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată. În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe pla-to-u-rile de la Coci-eri, Coșnița și la Tighina. La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni învață în limba
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
răspundere limitată - 29 întreprinderi și societăți pe acțiuni - 11 întreprinderi. În teritoriu funcționează fabrica de vinuri „Nistru-Vin”, 6 formațiuni agricole care arendează 764 ha de pământ agricol de la 400 deținători de cote, filiala Criuleni a fabricii de conserve din satul Coșnița, care se ocupă cu prelucrarea legumelor și ambalarea lor. Orașul dispune de o piață, 3 filiale ale băncilor comerciale și 2 filiale ale companiilor de asigurări, precum și de o instituție de consultanță juridică. Primarul orașului Criuleni este Dumitru Simon (PL
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
raioane: și un municipiu: De asemenea are 69 comune și 68 sate. Teritoriile Unității administrativ-teritoriale din stînga Nistrului "de jure" și „Republicii Moldovenești Nistrene” "de facto" nu corespund integral, deoarece șase comune la est de Nistru (Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coșnița, Pîrîta și Doroțcaia) au preferat să fie controlate de guvernul legal de la Chișinău, în timp ce autoritățile separatiste de la Tiraspol controlează municipiul Tighina (Bender) (cu satul Proteagailovca inclus) și comunele Gîsca și Chițcani, situate la vest de Nistru; raionul Dubăsari este astfel
Transnistria () [Corola-website/Science/297748_a_299077]
-
acestei echipe. Primul meci de fotbal al echipei nou înființate are loc la data de 27 mai 1945 în compania formației Banatul Sânnicolau Mic, scor 2-3. Componența primei echipe a fost: Tudor, Bocșa, Tamaș, Lingurar, Dvorszak, Szurdi, Găluț, Mărienuț, Haller, Coșniță, Brosovszky. Antrenori: Francisc Dvorszak, Joszef Szallay, Gheorghe Albu. La 1 septembrie 1946 cu ocazia meciului I.T.A. - Ciocanul, scor 1-0, are loc inaugurarea stadionului din Arad, actualul Stadion Francisc von Neuman. La acea vreme fiind considerat cel mai frumos stadion
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
(n. 19 iulie 1955, în satul Coșnița, raionul Dubăsari, actuala Republică Moldova) este un poet, publicist, matematician și editor român. S-a născut la data de 19 iulie, 1955, în satul Coșnița din raionul Dubăsari. În 1977, absolvește Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
(n. 19 iulie 1955, în satul Coșnița, raionul Dubăsari, actuala Republică Moldova) este un poet, publicist, matematician și editor român. S-a născut la data de 19 iulie, 1955, în satul Coșnița din raionul Dubăsari. În 1977, absolvește Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat din Moldova, Chișinău. Între 1982 și 1985 este doctorand la Academia de Științe din Uniunea Sovietică. Debutează cu poeme în revista "„Moldova”" (1984). Publică în
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
erau însârmate, erau mai rezistente la viteze mai mari de rotație ale extractorului. Până în anii 1600 albinele melifere din specia Apis erau prezente doar în Europa, Asia și Africa. Albinele europene (Apis mellifera) au fost duse, cel mai probabil în coșnițe, din Anglia în America de Nord. Alte destinații ale albinelor europene au fost insulele Leeward, Sfântul Kitts și Nevis în 1688 și regiunea Guadelupa în 1689. În 1784 au fost duse din Florida în Cuba. Din Spania și Portugalia, albinele au fost
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
Deputatul a afirmat ulterior că a fost răpit și ținut într-un loc necunoscut de persoane neidentificate. Acesta a fost eliberat în noaptea din 24 spre 25 mai 2002, după mai bine de două luni, fiind lăsat în apropierea localității Coșnița, situată în stânga Nistrului, dar aflată sub controlul autorităților de la Chișinău . În ianuarie 2007, el a fost reconfirmat în funcția de ministru al securității naționale. El deține gradul de general-locotenent al Transnistriei, precum și gradul căzăcesc de general. A primit mai multe
Vladimir Antiufeev () [Corola-website/Science/311170_a_312499]
-
cu largi expuneri sudice sau sud-vestice, propice unor astfel de culturi. [[Apicultura]]. Toate conscripțiile cunoscute până în prezent consemnează în sat prezența stupilor de albine. Astfel putem menționa că în conscripția "părții scăunale" din [[1721]] numărul acestora era de 393 de coșnițe, și în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Apicultura]]. Toate conscripțiile cunoscute până în prezent consemnează în sat prezența stupilor de albine. Astfel putem menționa că în conscripția "părții scăunale" din [[1721]] numărul acestora era de 393 de coșnițe, și în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona pădurii ""Braniștea"". O dată cu chimizarea agriculturii și a imposibilității practicării unui stupărit
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Astfel putem menționa că în conscripția "părții scăunale" din [[1721]] numărul acestora era de 393 de coșnițe, și în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona pădurii ""Braniștea"". O dată cu chimizarea agriculturii și a imposibilității practicării unui stupărit pastoral, numărul stupilor de albine s-a diminuat simțitor cu trecerea anilor, ajungând
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
redeschise 12 mănăstiri și schituri și anume: 1) Fântâna Mare (Bolșoi Fontan), 2) Sfântul Patelimon, 3) Sfântul Arhanghel Mihail, 4) Sfânta Înviere, 5) Sfântul Andrei și 6) Sfânta Cruce din municipiul Odesa, 7) Sfântul Antonie (Osipovca) și 8) Sfântul Mihail (Coșnița, Dubăsari din județul Dubăsari, 9) Sfânta Treime, 10) Păsățel și 11) Berșad din județul Balta și 12) Șargorod din județul Movilău. Mitropolitul Visarion Puiu a înființat în provincie două așezăminte de învățământ bisericesc și anume: Seminarul Teologic Ortodox din Odesa
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
Pohrebea este un sat din cadrul comunei Coșnița din raionul Dubăsari, Republica Moldova. Pohrebea este situat la sudul raionului, pe malul stâng al Nistrului, la o distanță de de centrul raional, la distanță de calea ferată din Tiraspol și la de capitala Chișinău. Pohrebea face parte din categorie localităților
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
întâlnesc mulți cu nume de origine rusă și ucraineană, de exemplu Ignatiev, Danilov, Ilievici. Primele școli în raionul Dubăsari apar în 1813, de aici rezultă că undeva la mijlocul secolului al XIX-lea a fost construită și școala din Pohrebea. La Coșnița prima biserică (din lemn) a fost construită în 1760, iar în 1880 a fost zidită una din piatră. La Pohrebea a fost ridicată una asemănătoare . Pereții ambelor biserici se mai păstrează și astăzi. Țarul acestor meleaguri a poruncit ca în
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]