387 matches
-
vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
Coțofana ("Pica pica") este o specie de păsări din familia Corvidae. Este răspândită în Eurasia, Africa de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută chiar de cei
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
răspândită în Eurasia, Africa de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută chiar de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări. În mitologia germană, coțofana era solul zeilor, sau era considerată zeița morții „Hel”, iar în alte culturi europene fiind considerată pasărea care este solul ce aduce nenoroc. Din cauza faptului că fură mai ales lucrurile care lucesc era temută, fiind considerată în evul mediu pasărea
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
predomină culoarea neagră albăstruie cu luciu metalic, fiind albe numai o parte a aripilor, flancurilor și abdomenului. Nu prezintă un dimorfism sexual, masculii neputând fi distinși de femele, dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. Coțofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm și o lățime cu aripile deschise de 90 cm. Pasărea face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează mai mult prin sărituri. Glasul
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează mai mult prin sărituri. Glasul pătrunzător al coțofanei este inconfundabil, prin el pasărea dând alarma, amenințând rivalii sau atrăgând femela în timpul perioadei de împerechere. Coțofana se poate întâlni în regiunile de șes, ca și în zonele de munte până la altitudini de 2.500 m. Subspeciile P. p. asirensis , P. p. bottanensis, P. p. hemileucoptera fac exepție de la această regulă, astfel P. p. bottanensis poate trăi
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
de exemplu pășuni, tufișuri, pâlcuri de copaci sau la liziera pădurilor. De asemenea preferă apropierea apelor; pot trăi și în regiuni de smârcuri sau în stufăriș, mai rar în păduri. Preferă locurile deschise luminoase, ca parcuri, grădini sau terenuri agricole. Coțofana se hrănește și cu hrană vegetală, dar mai ales animală, hrana constând din insecte, larve, viermi, păianjeni, melci, ectoparaziții de pe vaci și oi. Pasărea consumă cadavre de vertebrate, mamifere mici, șoareci, amfibii, șopârle, și pui de pasăre sau fură ouăle
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
al echipei VÂRSTA 4 Echipă spectacol: Iudith Ardeleanu, Marius Armașu, Mihaela Bîrlegi, Margareta Eschenazy, Renee Necleevici, Pompiliu Sterian, Eva Szemler Lendvay, Dorotea Weissbuch, Gabriela Anghel, Steliana Anghel, Rodica Dumitrache, Cristina Focșa, Ani One, Ilie Zan, Cătălin Rulea, Alexandra Carastoian, Carmen Coțofană, Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz. </a></p> Corp la Corp este un performance comunitar în cadrul căruia o parte dintre rezidenții căminului Moses Rosen și o parte dintre angajații căminului, care le sunt aproape în
Comunicat: Corp la corp – spectacol al echipei VÂRSTA4 () [Corola-website/Science/295831_a_297160]
-
amor". Păsările de pradă, cum ar fi uliu sunt principalii prădători naturali ai turturelelor. Unele din ele, lipsite de experiență, zboară jos pentru a scăpa de vremea rea și cad sub gloanțele vânătorilor. Pe de altă parte, jefuitorii cuibului, ca coțofana și gaița, fură puii și aproape o treime din ouă. Impactul lor este foarte sensibil la începutul sezonului de cuibărire, când turturelele adulte dispun de mai puțină hrană și trebuie să părăsească mai multă vreme ponta pentru a culege suficient
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
zilele noastre", cu ceva primitiv și desuet, ceva de "boîte", în compania Ursului care, deși nu bătuse Cartierul Latin, pictează cu o "pensulă grosolană dar sinceră, pentru că venea de la inimă (era stîngaci)" buchete întregi de Picasso (perioada bleu) pentru o Coțofană pe care o iubește cu focul dragostei dintîi, visează și se ferește de "eroziunea de conștiință" cu ajutorul parfumului de levănțică, scrie scrisori unei "frumoase ursoaice naturale", arătînd veleități scriitoricești, rezolvă cazuri de competență juridică privind un conflict dintre Vulpe și
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
flora și fauna din Kakadu se lungește în permanență, iar unele specii precum Oenepelli python (descoperit abia in 1977) trăiesc probabil numai în parc. Fauna oferă unele dintre cele mai memorabile priveliști din Kakadu: berze Jabiru elegante, păsări galah sau coțofene de baltă care se aproprie în zbor de un ochi de apă, și crocodili de apă sărată care se lăfăie la soare în noroi. În parc trăiesc câteva mii de salties (crocodili de apă sărată) și fiecare ghid pare să
Parcul Național Kakadu () [Corola-website/Science/315197_a_316526]
-
în Regatul Nou, când fresca era dominantă în decorarea templelor, mormintelor, sau palatelor observăm modificarea culorilor, acestea devenind mai transparente, nuanțate determinând o picturalitatea era deosebită în raport cu cele de până acum." Exemple de frește:"Gâștele de la Meidum", "Pisică la pândă", "Coțofana", "Muzicienele", "Dansatoare", "Freștele de la Beni-Hassan" etc. Cultura Mesopotamiei datează din acelaș timp cu cea a egiptului antic. Mespotamia se află între fluviile Tigru și Eufrat, de aceea, ea se consideră a fi "Țara dintre fluvii". În comparație cu Egipt aceasta nu este
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima atestare
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
și croitoresele din întreaga China se roagă să nu plouă. Dacă nu plouă, țesătoreasa Zin Nu pornește pe drum. Hainele cu care se îmbracă, și de care în curând se va dezbrăca, sunt opera măiestriei mâinilor sale. Dar dacă plouă, coțofenele nu ajung, pe cer nu se mai construiește puntea ce îi unește pe despărțiți și pe pământ nu se sărbătorește măiestria amorului și a acului de cusut.
3 AUGUST. IUBIȚII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295958_a_297287]
-
de spații cu iarbă și arbori. Pe teritoriul orașului sunt inventariați peste 1.100.000 arbori. Arborii caracteristici orașului sunt mesteacanul, arțarul, pinul, molidul și bradul. Dintre păsări și animale, cele mai frecvent întâlnite sunt: vrăbii, porumbei, sturzi, codobaturi, sticleți, coțofene, rațe sălbatice, veverițe și iepuri de câmp. Iarna, în împrejurimi sau chiar pe teritoriul orașului, pot apărea sporadic și animale mari : elani, lupi, urși. Tampere este cea mai nordică localitate cu peste 200.000 locuitori din lume, exceptând câteva orașe
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
zile. <br> <br> Caracteristica cea mai pregnantă a raței arămii este ciocul îngroșat de culoare albastră. În timpul perioadei de împerechere ciocul masculului capătă culoarea bleu, iar ochii de culoarea galbenă. Sand grouses Hulubi de stepă În limba <br> <br> <br> Coțofana este o pasăre clocitoare comună în România care se poate întâlni de la Marea Neagră până în Munții Carpați la altitudini de peste 1000m. Clocește în apropierea așezărilor umane. Se crede că este unul din animalele cele mai inteligente. <br> <br> Carrion Crow; Corneille
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
zonei, face ca aici sa fie o oază răcoroasă și mai puțin umedă. Vegetația este specifică pădurilor de foioase: fag, gorun, stejar, carpen. Cele mai frecvente specii faunistice ale acestei zone sunt: căpriorii, mistreții, gușteri, iar ca păsări: vrăbiile, ciocănitoarele, coțofanele. Rețeaua hidrografică corespunde bazinului hidrografic Ialomița. Prin Poiana Copăceni trec două pârâuri: Tarsica și Vitioara, unindu-se în centrul localității și formând un singur pârâu, Vitioara care se varsă în râul Teleajen în localitatea Gura Vitioarei, de unde provine și denumirea
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-a și înființat o ferma de stat în anii "50 și care a avut un rol
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
compusă din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului cu Dealul Erdănima, pe o pajiște, a descoperit o floare rară, Jurinea mollis, plantă pe cale de dispariție cu înălțimea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o minoritate de romi (1,19%). Pentru
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]