169 matches
-
vana de închegare. Tehnica de lucru presupune eliminarea a 60-70% din zerul existent în vană, urmată de adăugarea sării (o cantitate care să asigure 1,5-1,8% NaCl în produsul finit) în masa de coagul și de omogenizare; masa de coagul se lasă în repaus timp de 15-20 minute, după care se introduce în forme. Sărarea în pastă = se aplică la brânza de burduf, brânza de Moldova etc. După maturare, cașul se mărunțește fin, se amestecă cu 2-3% sare grunjoasă, după
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
după care se prelucrează pasta, iar în final se adaugă sare uscată în proporție de 1,0-1,5%. 6.4.7. Maturarea După sărare, brânza este supusă procesului de maturare, timp în care au loc transformări enzimatice complexe ale componentelor coagulului și care conferă brânzei caracteristici noi, specifice (pasta devine mai moale și mai onctuoasă și capătă gust și miros plăcut). Durata maturării este influențată de sortiment, de conținutul în apă, dar și de parametrii fizici de microclimat asigurați. În general
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
prezervative speciale, deoarece cele uzuale conțin spermicide. Colectarea prin coit întrerupt nu este utilă deoarece poate duce la pierderea primului jet de lichid spermatic, cel mai bogat în spermatozoizi. Imediat după ejaculare, sperma prezintă aglomerări de spermatozoizi cu caracter de coagul și în mod normal în 3-25 minute suferă un fenomen de lichefiere, de dizolvare a acestor aglomerări sub influența unor enzime prostatice. Examinarea morfologică a spermei se face după lichefiere în cel mult două ore după ejaculare. Analiza biochimică apreciază
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
vaselor cerebrale mari se pot folosi substanțe cu acțiune fibrinolitică: tromboliza intravenoasă, enzime ce degradează fibrinogenul etc. Ocluzia trombotică de arteră sylviană poate beneficia de o anastomoză extra-intracraniană cu artera temporală superficială. Endarterectomia carotidiană și angioplastia, cu îndepărtarea mecanică a coagulului sanguin ori cu montarea unui stent arterial, s-au practicat în urgență, dar unele procedee se prezintă mai ales ca tratamente chirurgicale profilactice pentru infarctul cerebral la pacienți cu accidente vasculare cerebrale ischemice tranzitorii repetate. VI. Hipertensiunea intracraniană meningeală secundară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
solidă este mediu de dispersie, fiind majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin acțiunea unor factori externi. Procesul se numește gelifiere, gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
rețeaua spațială a gelului se numește sinereză. Acest fenomen este însoțit de o contracție și uneori chiar de o modelare a gelului după forma vasului. Sinereza se intensifică în prezența ionilor, iar cantitățile mari de electrolit pot transforma gelul în coagul. 2. Îmbibarea - reprezintă pătrunderea fazei lichide în porii rețelei gelului, însoțită de umflare. Este un fenomen cunoscut în special la gelurile naturale (lemn, vegetale) dar și la roci - umflarea era folosită în antichitate la sfărâmarea blocurilor de piatră pentru construcții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
puternică a vasului și aglutinarea trombocitelor la marginile lezate sub forma unui dop plachetar. Este realizată astfel hemostaza temporară. Hemostaza definitivă se realizează prin constituirea trombusului fibrinos în interiorul și la suprafața dopului plachetar. În linii genarale procesul de formare a coagulului sangvin începe cu descărcarea din trombocite a factorilor trombocitari ai coagulării care în prezența ionilor de calciu intră în reacție cu factorii plasmatici ai coagulării formându-se tromboplastina. Protrombina (o proteină plasmatică cu rol în coagualea sângelui) sub acțiunea tromboplastinei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibrină. Retracția cheagului se face tot datorită trombocitelor, care conțin o proteină numită trombostenină, procesul având ca rezultat întărirea dopului hemostatic. La câteva zile de la constituire trombusul este distrus, fibrinoliza fiind realizată de către plasmină, o enzimă ce se activează în interiorul coagulului. Plasmina se formează din plasminogen, proteină ce se găsește în plasmă. Această enzimă hidrolizează legăturile chimice ale fibrinei, fibrinogenului și a unor factori ai coagulării. Trombocitele conțin inhibitori ai plasminei, putând întârzia liza coagulului. Trombocitele mai au și rol în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
o enzimă ce se activează în interiorul coagulului. Plasmina se formează din plasminogen, proteină ce se găsește în plasmă. Această enzimă hidrolizează legăturile chimice ale fibrinei, fibrinogenului și a unor factori ai coagulării. Trombocitele conțin inhibitori ai plasminei, putând întârzia liza coagulului. Trombocitele mai au și rol în menținerea integrității vaselor microcirculației și îndeplinesc funcții de transport, de apărare antiinfecțioasă, de producere a inflamației. Repararea vaselor mici este un proces care are loc zilnic, deoarece la acest nivel se produc microleziuni. Funcția
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
von Rokitansky aplică această teorie la oncogeneză: cancerele ar avea ca punct de pornire „o alterare chimică“ a plasmei sanguine, în fond o „diskrasie“ umorală. Observând relația dintre inflamațiile cronice și transformarea neoplazică ulterioară, el și-a imaginat că mici coaguli fibrinoși intratisulari (în viziunea sa și a lui Th. Schwann minuscule insule de citoblastem generator de celule anormale) ar fi la originea elementelor celulare multinucleate pe care le observa în țesutul tumoral. Histopatolog avizat, Rokitansky ar fi trebuit poate să
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ar fi vroit s-o împiedice de a trece la termometru; un acces de tuse mai tare putea fi o primejdie vădită oricui. Mai ales să nu i se urce în gâtlej gustul acela de sînge: un firicel sau un coagul mic, pe care să trebuiască să-1 înapoieze penibil la surse, sau să-1 păstreze chinuitor în valvula silnică a gurei, sau, mai teribil încă, să-1 strecoare în batista fină de olandă, cumplit de albă, cu o coroană brodată în colț. Acel
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care să trebuiască să-1 înapoieze penibil la surse, sau să-1 păstreze chinuitor în valvula silnică a gurei, sau, mai teribil încă, să-1 strecoare în batista fină de olandă, cumplit de albă, cu o coroană brodată în colț. Acel firicel, acel coagul puteau aduce după ele marea surpare, năruirea apelor și rostogolirea rocelor de sânge, primejdie ce se aținea gata și pe care Maxențiu o purta eroic în el. Doctorii! Ce știau! Ce puteau! La început nu vroise să întrebe pe nici unul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care stimulează eliberarea LH. Faza luteală, luteinică sau progesteronică începe după ovulație, când se formează o nouă formațiune endocrină numită corp galben sau corp luteal (CL) - din structurile fostului foliculcelulele granuloasei, teaca externă, teaca internă, resturi de lichid folicular și coaguli de sânge, la 5-6 zile de la estru putând fi palpat prin examen transrectal. Această fază a ciclului sexual este supusă controlului hipotalamo-hipofizar, fiind coordonată de hormonii gonadotropi luteotropi LH și LTH. După ovulație concentrația hormonilor LH scade brusc și începe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pe suprafața de secțiune se poate observa desenul vascular. Petele hipostatice de gradul ÎI sau secundare nu dispar sub presiunea digitală, fiind rezultatul ruperii pereților vasculari și infiltrării sângelui în țesuturile limitrofe. La secționarea lor se exprimă din vase, mici coaguli, care pot fi observați și în lumenele vaselor, pe suprafața de secțiune. Petele echimotice sau echimozele postmortale se caracterizează printr-o zona centrală roșiatica înconjurată de o zonă albăstruie. Diferențierea lor de echimozele produse în timpul vieții se face prin trecerea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
caracterizează printr-o zona centrală roșiatica înconjurată de o zonă albăstruie. Diferențierea lor de echimozele produse în timpul vieții se face prin trecerea peste suprafață de secțiune cu un burete ud. Echimozele TANATOLOGIA 37 postmortale cedează sângele sub forma unor mici coaguli, pe când cele din timpul vieții, nu. Pe de altă parte, ultimele se oxidează în contact cu aerul și au un aspect mai neregulat și adesea arboriform prin infiltrația sanguina mai abundență. Coagularea postmortem a sângelui. Încetarea activității cardiace este urmată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Coagularea postmortem a sângelui. Încetarea activității cardiace este urmată la scurt timp după moarte (30 minute până la o orăă de coagularea sângelui, printr-un mecanism asemănător celui care se produce în timpul vieții; oprirea curgerii sângelui făcând parte din triada coagulării. Coagulii formați apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
moarte (30 minute până la o orăă de coagularea sângelui, printr-un mecanism asemănător celui care se produce în timpul vieții; oprirea curgerii sângelui făcând parte din triada coagulării. Coagulii formați apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la nivelul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
coagulării. Coagulii formați apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la nivelul cordului de endocarditele tromboembolice sau vegetante. Un examen atent relevă faptul că trombii sunt aderenți de vasul în care s-au format, sunt rugoși și sfărâmicioși
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la nivelul cordului de endocarditele tromboembolice sau vegetante. Un examen atent relevă faptul că trombii sunt aderenți de vasul în care s-au format, sunt rugoși și sfărâmicioși iar depozitele vegetante
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]