1,785 matches
-
doamna se retrase,lasand-o acolo singura.Incaperea adăpostea zece căi,dintre cei mai frumosi.Acolo aveau spațiu de depozitat fânul,ovăzul,iar caii păreau bine ingrijiti.Se apropie de unul alb,părea iapa și o mângâie ,ușor pe cap.Coama era bine tunsa,iar coadă era impletita.Lua dintr-un sac de lângă ea,ovăz în palmă,iar calul mânca ușor,dând semne că vrea mai mult. -Văd că deja ai făcut cunoștință cu Blanka. Karon se întoarse și îl văzu
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492762399.html [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
În pădurea adormită S-au înscăunat tăceri Prin zăpada viscolită Sosită de nicăieri. Fulgi de nea plutesc alene Cu un alb nemaivăzut Țes covorul de troiene Peste-un an care-a trecut. Nostalgiile aleargă În sănii cu zurgălăi Bidivii cu coama șargă Mă-nsoțesc prin munți și văi. Uneori, în altă lume Cu decorul de verdeață Iarna se ținea de glume Trimițând sloiuri de gheață * Iarnă, ești așa frumoasă Îmbrăcată în zăpezi Ca rochia de mireasă Pregătită să visezi! Forest Park, New York
IARNA NEMILOASĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1423942133.html [Corola-blog/BlogPost/341625_a_342954]
-
Papuc Publicat în: Ediția nr. 1800 din 05 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Măgarul Un măgar din capitală cu ifose de poet (dintr-a vieții sale școală),mai mult șarm decât talent, Se rupea-n figuri prin grupuri își zbârlea coama (cu gel) Și din toată lumea bună el credea că-i cel mai cel ! De trăgea un singur “vânt”(de măgar)că un năuc Prea cinstită adunare se-aduna pe el buluc . Se-ntreceau care de care să-l admire să
MAGARUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1449351678.html [Corola-blog/BlogPost/352530_a_353859]
-
de coadă de topor, cu care țiganul obișnuia să-și alinte tovarășul de muncă! Nimeni nu știa cum ajunsese acolo. Abandonat de stăpân, zăcea cu multiple fracturi, neputând decât să-și fâlfâie capul încoace și-ncolo, ca un clopot sinistru. Coama, falnică altădată, acum era udată de brumă și încâlcită în cornuții maidanului. Cine să-l țesăle? Trecătorii întorceau înfricoșați privirile, neputând suporta imaginea. Sau poate din milă? Oricum erau neputincioși. Cine să-l fi lovit și abandonat în maidan, printre
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
Autorului ÎN IAȘI L-AM REGĂSIT PE EMINESCU Ningea cu flori de tei - fluturi aurii pe bolta Iașului - când revedeam (pentru a câta oară?!) coroana solară a teiului eminescian. Arborele respira ritmic , precum versul eminescian, în timp ce risipea parfum. Își purta coama înflorită ca un tânăr cu pletele-n vânt, răspândind viață. Era în murmurul acela ceva din versul eminescian, „cu frunza-n freamăt” din Făt - Frumos din tei”, când „în mijloc de codru” am zărit o pereche de tineri. Întotdeauna mi-
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/In_iasi_l_am_cunoscut_pe_eminescu_elisabeta_iosif_1357985410.html [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
Acasa > Strofe > Creatie > OCEANUL ILUZIILOR, DE DORU CIUTACU Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 800 din 10 martie 2013 Toate Articolele Autorului Brațele curg în mine nemișcate printre semințe își scutură norii coama albastră (de armăsar) înfloresc Primăvara zambilele din zâmbetul verde merindele sunt nu știu fructele acelea pierdute-n oceane de Maya încolăcite stau în puterea șarpelui merele sunt încă zemoase. Referință Bibliografică: Oceanul iluziilor, de Doru Ciutacu / Doru Ciutacu : Confluențe Literare
OCEANUL ILUZIILOR, DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Oceanul_iluziilor_de_doru_ciu_doru_ciutacu_1362952890.html [Corola-blog/BlogPost/350856_a_352185]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NU SE POATE CÂND SE POATE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Nu se poate leule stingher să adorm la coama unui nor apoi să vreau să zbor cu o sete de văzduh dincolo din ce-am văzut. Nu se poate...! Vezi tu, toate florile înmugurite din pomul poamelor sunt adunate de un înger ce mă privește în povestea ce nu
NU SE POATE CÂND SE POATE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1461307133.html [Corola-blog/BlogPost/378482_a_379811]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ÎN BUCEGI Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În Bucegi Stau la pândă după munte nori ochind sorita vale, coame negre sau cărunte cu stropi mari vor să prăvale. Se pornesc încet,hoțește până-ntunecă tot cerul. Uite-un trăsnet, se stropșește consfințind doar efemerul. Cețuri rare-n temenele se preling ca o iscoadă. Muntele ar vrea să spele tot
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1472909912.html [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
plimba bine dispus prin târg. Vroia ca din toată sărăcia să-și cumpere un cal pe care să-l folosească la muncile agricole. Pe când cerceta cu admirație un frumos armăsar cu care se și împrieteni de cum îi puse mâna pe coamă, mângâindu-l cu blândețe și fără teamă, deodată printre puhoiul de lume se formă un culoar prin care înainta gârbovită, slută și urâtă Baba Cloanța. Tânăra Elena Valdescu își strânse speriată bărbatul de braț și se ascunse temătoare după trupul
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
nu spun Locuiesc pe strada zece Pe o creangă de alun. Despre școli cu-albastre vise Consemnez, dar e-n zadar Diplomele zac închise Într-un colț de buzunar. Am lucrat la drumul vieții Ani întregi ca ucenic Despletind la coama ceții Să-nvăț totul și nimic. Am pățit atâtea rele Că-mi e ochiul prăfuit Și cu scrașnet de măsele Consemnez că ...am albit. Dar nu-i bai, în clipe grele Curg din degete în vers Râuri de frumos și
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
O revăd stând umila Între femei frumoase, ca un trandafir Printre flori mărunte.” Buzele Laurei apar ca niște roze pe nea: „...roze de sânge pe zăpadă.” El duce metaforă mai departe expunând aurul și topazele pe zăpadă, în lumina soarelui: „Coamele blonde și ochii/ Înving aurul și topazele puse pe zăpadă”. Prima dată când a văzut-o, Lăură era îmbrăcată într-o rochie verde și ținea în brațe violete: „Am încă în ochi violetele și verdele/ Cu care la începutul războilului
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425223782.html [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
folos. Într-o seară, Dacia se află alături de Sergio, la un spectacol de circ. În program urmează o dresură de cai. „Brusc, Dacia se ridică din căruciorul supersofisticat... De la locul ei, din sală, văzuse armăsarul din vis,- un cal cu coama spulberată ca o zăpadă... Era el, mânzul inorog! Retrăia cu intensitate colosală clipa, limita dintre real și poveste. Printre oamenii cu grija facturilor care le umpleau zilnic cutiile poștale, trecea Inorogul!” „Până când coama sa albă acoperi palmele ei” Ființa aceasta
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
văzuse armăsarul din vis,- un cal cu coama spulberată ca o zăpadă... Era el, mânzul inorog! Retrăia cu intensitate colosală clipa, limita dintre real și poveste. Printre oamenii cu grija facturilor care le umpleau zilnic cutiile poștale, trecea Inorogul!” „Până când coama sa albă acoperi palmele ei” Ființa aceasta din altă lume, o recunoaște. Știe cine e Dacia, nu a uitat că ea l-a ajutat să vină pe lume. „Inorogul nu mai știa, uitase ce-i teama stăpân, de povară, ce
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
să vină pe lume. „Inorogul nu mai știa, uitase ce-i teama stăpân, de povară, ce-i cravașa sau găleata cu apă stătută, din regie. Era iar un simbol fără dimensiune precisă. Se cambră falnic, își aplecă doar grumazul până când coama sa albă acoperi palmele ei.” Tragismul este ilustrat indirect în carte, prin descrierea stărilor Daciei, care oscilează permanent între speranță și deznădejde. Semnificația paradisiacă a visului Daciei, în care este descris un univers nevăzut, naște o întrebare - ceea ce am citit
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
îl înhamă la șaretă. Pentru Lăcrămioara aceste vehicule, șareta și docarul erau lucruri din povești. Ba, mai mult decât atât, caii care le trăgeau nechezând sau fornăind pe nas o și fascinau , o și speriau. Erau niște trăpași dolofani, cu coame bogate care se legănau când mergeau. Unii erau tineri și supli și aveai impresia că zburau cu șareta cu o singură persoană în ea. De regulă era doctorul de cai cu șareta sau brigadierul de la grădină, domnul Cărbunaru. Directorul fermei
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Descoperirile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
dințiidin ochii aceia de stâncăalte boabe fugarede rouăaltarul naștemielulPaștecandelă și izvoaredin rădacinamult prea pătrată.... XIV. OCEANUL ILUZIILOR, DE DORU CIUTACU, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 800 din 10 martie 2013. în mine nemișcate printre semințe își scutură norii coama albastră (de armăsar) înfloresc Primăvară zambilele din zâmbetul verde merindele sunt nu știu fructele acelea pierdute-n oceane de Maya încolăcite stau în puterea șarpelui merele sunt inca zemoase. Citește mai mult Brațele curgîn minenemișcateprintre semințeîși scutură noriicoama albastră(de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
șoapte, Pe mare-un poem se încarcă în noapte, Îmi cad ploi flamande prin genele-mi dese, Obrajii pârjoliți scriu lacrimi terestre. Și-mi plânge poemul de-atâta visare, Pe-un mal rătăcește-o prințesa călare, În zbor armăsari cu coame zbârlite, Îmi poartă prin lume zeițele sfinte. Citește mai mult Se scurg în petale prin ploaia fierbinteCulori ce imi par că fecioarele sfinte. Când rime-mi zâmbesc rătăcind călătoare,Zglobii râd sirenele-n versuri amare. Și-ncarc sentimentul din slova
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
șoapte,Pe mare-un poem se încarcă în noapte,Îmi cad ploi flamande prin genele-mi dese,Obrajii pârjoliți scriu lacrimi terestre.Și-mi plânge poemul de-atâta visare,Pe-un mal rătăcește-o prințesa călare,În zbor armăsari cu coame zbârlite,Îmi poartă prin lume zeițele sfinte.... XXI. BOTEZ DE CUVINTE, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 794 din 04 martie 2013. Valsul tăcerii-mi dansează-n cuvinte, Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cantul, Din somn rătăcește-albatrosul cuminte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Mă momea deci cu melancolia lui Ceaikovski colorată, cu tristețea omului consumat și încă puternic, dornic să-și transmită mesajul. Trebuia să plec. Era imposibil să mai rămân, fie chiar și Ceaikovski. Am părăsit-o tocmai când capul îi căzuse, coama încărunțită și răsfirată dezordonat o acopereau a jale. Eram în a treia zi a aceleiași săptămâni când repetam acest drum. De astă dată devenisem mai prevăzătoare. Am avut grijă să-mi las ziua liberă. Am traversat cu pasul grăbit drumul
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
găsită! Știi unde am făcut cel dintâi drum dinafara odăii? Spre grajdul cailor! Tocmai către locul de care mă feream cu mare grijă pe când trăia Țunia. Pe ea o adorau caii, își frecau boturile cafenii de fruntea ei, își împleteau coamele cu pletele castanii ale Țuniei, chiar dacă aceasta avea ori nu morcovii așteptați de ei. Mie mi-era grozav de frică de cai, așteptam mereu să primesc o copită ucigătoare, aveam senzația că mă privesc toți cu ochi sângerii... Dar, iată
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
vadă cum stau proviziile de fân pentru cerbi și căprioare din acea poiană de la marginea pădurii. Pe culmea muntelui, vântul încă sufla cu putere, împrăștiind zăpada pufoasă de pe ramurile brazilor. Crivățul chiar se înteți când el ajunsese în poiana de pe coama muntelui, așa că își îndesă vârtos căciula pe cap. Porni vitejește prin zăpezile mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași de căprioare, care se hrăniseră din belșug dintr-o claie de fân, smotocită de sălbăticiuni, anume clădită acolo pentru
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
carul...Am apucat un cal de căpăstru și am intrat în apele Donului... Dintrodată mi-a înghețat sufletul în mine, apa era rece și m-a înfierbântat, parcă m-a trezit odată dintr-un somn adânc...M-am agățat de coama calului și am trecut înot Donul...Când am ajuns dincolo și am privit acel infern, m-am închinat la Dumnezeu și am căzut în neștire pe niște paie, la marginea unui colhoz. De acolo m-am trezit în casă la
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
feciorului de a ajunge la șezătoare și ale cărei versuri sunau cam așa: De-ar veni luna lu’ mai / Să mă pui stăvar la cai, / Să mă uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
din prun până-n prun . Printre plantații de pomi și tufișuri Soarele își deschide ochiul roșu în față . Nea Titi trage vârtos și vede cum pălește iarba verde sub coasă . Ca balauri uriași rămân poloagele în urmă . Vântul le țeseală pe coamă și viața, pe-ndelete, le-o curmă . Soarele coboară, se duce-n apus . Se iscă o boare din nu știu ce și cum și-mprăștie-n altarele ierbii miresmele florii de fân . Ion I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: La coasă, poezie de Ion I.
LA COASĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_coasa_poezie_de_ion_iparaianu_al_florin_tene_1341805462.html [Corola-blog/BlogPost/358042_a_359371]
-
literată O mototolește toată Și-o aruncă-n scriitori, În poeți, cantautori, Supărată pe-a ei viață- Vai-se zgârie pe față. Caii o privesc mirați Că sunt și ei literați Dar așa o literată Nu văzură niciodată Ciufulindu-și coama toată Necheză... o fi turbată. Are-o listă, niște nume De cai buni, iubiți de lume Dar pe care ea-i urăște. Doamne apără, păzește! Că-i intră un spin sub coadă Și copitele-i înnoadă. Se dau caii la
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]