1,602 matches
-
fel și câinii s-au mutat din sat nu mai auzi nici behăit de miel iar câmpul este gol și nearat, nu mai miroase în sat a pâine arsă cuptoarele s-au năruit demult și nimeni nu mai merge la coasă, iar satul e pustiu și de temut, mormintele ne-au mai rămas acasă, și nimeni nu le aprinde o lumânare pustietatea singură-i la masă și peste sat curg lacrimi amare. Referință Bibliografică: întoarcerea la sat / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare
ÎNTOARCEREA LA SAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471629280.html [Corola-blog/BlogPost/342724_a_344053]
-
care desferecă tainele lumii. În inima românului, imediat după bobul de îndumnezeire se află ceva din duhul lui Eminescu. Dacă vrei să alungi răul, fă glume pe seama lui; dar nu te aștepta să-ți meargă asta și cu... „doamna cu coasa”. Când nu te doare nimic, nu fi sigur că ești sănătos. Descuie-ți inima la timp, ca să nu-i ruginească lacătul. Ca să ai două copilării, trebuie să parcurgi anii care le despart. Neîmplinirile tinereții devin povara bătrâneții. Memoria omului e
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
care desferecă tainele lumii. În inima românului, imediat după bobul de îndumnezeire se află ceva din duhul lui Eminescu.Dacă vrei să alungi răul, fă glume pe seama lui; dar nu te aștepta să-ți meargă asta și cu... „doamna cu coasa”. Când nu te doare nimic, nu fi sigur că ești sănătos.Descuie-ți inima la timp, ca să nu-i ruginească lacătul.Ca să ai două copilării, trebuie să parcurgi anii care le despart.Neîmplinirile tinereții devin povara bătrâneții.Memoria omului e
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Moartea a primit această „nobilă” misiune De la mai-marii din Berlin; Ei au investit-o cu puteri depline Să ucidă, fără milă, Copii, femei, bărbați, bătrîni, Nici numele să nu le rămînă înscris pe un răboj! Așa a făcut doamna cu coasa ei vrăjită, Acum devenită Mai tăioasă și mai nemiloasă, Căsăpind dintr-o izbitură Șase milioane de evrei nevinovați, Neapărați, de Dumnezeu uitați ZERO Aici ești un zero pe cerul absurdului Nici măcar nu știi de ce Ai greșit? Nu! Ai ucis? Nu
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1422335228.html [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
dată sugarului de mămică odată cu sânul, poveștile și cântecul de leagăn. Natura a pregătit mămica prin hormonii care au determinat-o să sufere durerile nașterii. Tatăl este dator a pregăti copilul să-și ușureze munca folosind unelte. Ciocanul, mistria și coasa sunt unelte cu care copilul trebuie să ia contact de îndată ce înțelege pericolul pe care le pot produce. În fond unealta este sigura entitate care separă omul inteligent de animal. Între unelte se înscriu și condeiul, țambalul sau recitarea unui vers
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438149476.html [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Tot mai puțini oameni pe dealuri, tot mai bătrâni și fără putere! Tinerii nu mai știu de avere, apa se înverzește-n fântâni... Femeile singure bat coasa și trag brazde prin iarba înaltă și sură. Doamne, ai milă de neamul acesta care tace aici și îndură! Tot mai puțini oameni pe dealuri, tot mai multe năluci, Satul se mută în Vale, sub cruci... Referință Bibliografică: Tot mai
TOT MAI PUŢINI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Tot_mai_putini_nicolae_nicoara_horia_1372155163.html [Corola-blog/BlogPost/345709_a_347038]
-
Cred că așa își menține postul, că după bârfe nu ar avea nici liceul terminat. Discuția lor a fost curmată de Viorel, care a trecut „ca din întâmplare” pe la ele. Mergea spre sola de lucernă să vadă dacă bagă pentru coasa a doua. O sărută în fugă pe Ramona ca și când nu o mai văzuse de cine știe cât timp și se adresă Săndicăi: - Felicitări, Săndica, pentru noua ta titulatură de inginer! - Mulțumesc. Doar pentru ea am pierdut cinci ani de studiu prin facultate
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427520830.html [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
de zis au scris / Platon și Aristotel - / Foaie verde de Paris, / Dar mai tare e Bruxelles !» (p. 19; de aplaudat sunt și rimele bogate / savante din „corbigrame“); «Pe câmpia cea mănoasă, / Unde-s grâul și porumbul ? / Unde-i fânul pentru coasă, / Unde ne e, barde, „Plumbul“ ?» (p. 20; invocația retorică de-aici „magnetizează“ indirect răspunsul cuminte: vestit-europeana agricultură a Daciei / României e-ntr-un bacovian cavou, e-ntre sicriele-i cu somn de plumb, „nu de imn“); Aflat la pescuit batog
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
de a-mi scurta perioadă de ilegalitate. Sună telefonul (din nou). Răspund relaxat la răcoarea aerului condiționat și sub protecția lămpilor de avarii care blincăneau muncitorește. Nu apuc să deschid gura, că lângă mașină, îmbrăcat în roba lui neagră cu coasă pe umăr, ... călăul. Îmi ciocănește cu degetele scheletice în geam și-mi spune să rămân pe loc. Scap telefonul. Șoc și groază! Va amintiți de colegul GodzilloZânei? Cel care rămăsese pe pisc la vânat de jochei infami de cai putere
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche by https://republica.ro/z-stiu-c-am-gresit-iertati-ma-nu-mi-luati-permisul-dati-mi-amenda-dar-una-mica-ma-omoara-nevasta-o-intamplare [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
să-i șoptească la ureche, poate chiar între pupice: „Măi fetițo, ce ai descris acum nu sunt decât două grade de libertate și un prieten, vântul!” Biata fetiță. Se simțea atât de bine strânsă în brațe vânjoase care pot purta coasa. Și pupicele? Nici nu mai știe de au fost două sau nouă. Și nici la câte a răspuns!. Tot șoptit la ureche, după un pupic mai acătării dat cu foc, Anica i-a zis: „Lămurește-mă!”, scurt, fără timiditatea jucată
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
mai bine să ai păcate necunoscute, cică de alții decât să ți le cunoască până și un duhovnic. Șantajul i-a fost de multe ori prieten. Și în nimicnicia lui a crezut că o poate șantaja și pe doamna cu coasa. Cică i-ar fi zis „pentru faptul că nu te-am spurcat niciodată în revista mea, îmi ești datoare”. Cică moartea a râs și l-a lăsat să-și continue viața mișelească până-n zilele noastre. ----------------------------- Georghe Andrei NEAGU Director revista
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1478162249.html [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
poate că de aceea se însoțește cu nostalgia idilicului, cu pastelul: Te caut în căldura poveștilor de iarnă (p.51); Am colindat apoi înverșunată/ Meleaguri de povești cu prinți și zmei (p.87); Pe poteca îngustă dintre dealuri: / Miroseai a coasă,/ Miroseam a fân...(p.70); În vatră, cărbunii de mult s-au răcit,/ Mai stăruie-n aer scântei colorate,/ Din margini de lume, un aspru vânt bate...(p.81); Ninge peste oraș,/ Ninge antarctic,/ Iar în suflet se face frig
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă, când nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
retezandu-le orice eventuală retragere. Furia moldovenilor nu cunoaște margini, masacrarea invadatorilor continua cu frenezie. Totul se transformă încet, încet într-o masă amorfa în care urmașii dacilor liberi dezlănțuie asupra Semilunii un adevărat Armagheddon mobil făurit din ghioage, securi, coase, paloșe și lănci. Mândria sultanului, cremă trupelor sale de ieniceri școliți în academii militare să devină ași ai iataganului, este zdrobita fără drept de replică. Pierderile sunt uriașe. Nicăieri vreo armata musulmană nu mai fusese decimata în asemenea hal. Chiar
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
din aurul razelor solare... o nebunie întreagă se construiește dezbracă învelește în fața gândului meu, ca într-un film uneori alb negru, alteori colorat, o pânză a bucuriei și tristeții într-un continuum a tât de viu, încât moartea își leagănă coasa sau acel L răsturnat în principiile pământului. după cum spune gânditorul, sunt pământ și gând și chiar acea coasă a morții, sau poate numai lucirea ei în răsăritul soarelui și al lunii deopotrivă, o scânteie în vrajba jocurilor uneori neserios construite
PRIVIRE ÎNSETATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1400865279.html [Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246]
-
uneori alb negru, alteori colorat, o pânză a bucuriei și tristeții într-un continuum a tât de viu, încât moartea își leagănă coasa sau acel L răsturnat în principiile pământului. după cum spune gânditorul, sunt pământ și gând și chiar acea coasă a morții, sau poate numai lucirea ei în răsăritul soarelui și al lunii deopotrivă, o scânteie în vrajba jocurilor uneori neserios construite pentru inima umanității. miez din miezul gândirii Lui, mă rostogolesc atunci când mă transformă în bilă, sau piesă de
PRIVIRE ÎNSETATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1400865279.html [Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246]
-
nainte-mi șade un tablou rămas idee și-atunci spun încet că vine sau chiar a venit grăbită doamna ploilor din noi peste clipe din aripe bat cuvintele zglobii viața-n pripă prinde greieri câmpul alb aduce vii daruri cânturi trecătorii coasele și le ascut fraze versuri priviri drepte lasă-n fiece hotar pentru rod de bucurie dar din har și har din dar ascult clipei regăsirea mie-mi crește-n gând iar vânt este frig nu-i ger e graba zilelor
O POVESTE ŞADE-N PRISPĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1445586476.html [Corola-blog/BlogPost/368307_a_369636]
-
văd tortul Locul ÎI - Corneliu Beldiman dăruindu-și flori - pe strada îngustă doar pomii și vântul Locul III - Doina Bogdan În coadă sapei, pălăria la uscat - clopot de amiaz’ Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu c-un smoc de iarbă cosașul șterge coasă - soarele-n zenit Mențiune - Dan Norea seară de-ntâi mai - printre peturi și hârtii o păpădie Mențiune - Valeria Tamâș o cruce nouă - câinele groparului tot mai așteaptă... Mențiune - Victoria Chitoveanu Un corn de luna tremurând printre frunze - în rest doar
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Diminetile_cocorilor_71_80_.html [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
seraf ceasornicul curgea de pe glaf și lasă pe fața luminii o cută rana mea de la picior dacă m-ar lăsa să zbor peste ghețurile sloi n-aș mai veni înapoi de când ajunsese primar gospodarul nu se mai ducea ziiua la coasă și seara își lua primăria acasă Referință Bibliografică: De când ajunsese primar / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DE CÂND AJUNSESE PRIMAR de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/De_cand_ajunsese_primar_ion_untaru_1327067702.html [Corola-blog/BlogPost/361388_a_362717]
-
-l scoți la aer dimineața, pe rouă, cu picioarele goale, desculț, prin iarbă. Când se răcoreste, seara, să-l scoți iar la plimbare. Dacă vei respecta tot ce ți-am scris eu aici, în șase luni veți merge împreună la coasă! - Să te audă Dumnezeu, domn doctor! Greu a mai dormit doctorul în acea seară. Oare să fi fost din cauză că a schimbat patul? Nu, nu ăsta era adevăratul motiv. Și nici din cauză că sforăia nea Ghiță, nu! Se gândea ce ar fi
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
dinți în mansarda inimii. Sufletul își piaptănă părul ca o ploaie cu oasele în buzunar. * Te doare râul ca o lacrimă atârnată în oftatul norilor închiși în prăvălia de la marginea zăvoiului. * Inima ierbii mă strângea de mână. Suferea de dorul coasei ce-și scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. * Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. * Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gindu_n_buzunar_george_baciu_1350495607.html [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]