163 matches
-
Uniunii Polono-Lituaniene în timpul invaziei franceze a Rusiei în 1812, a adoptat cocardele roș-albastre, simbolizând unitatea Poloniei (roșu) și Lituaniei (albastru). Armata Ducatului Varșoviei, controlat de Franța (1807-1815), și cea a Regatului Polon al Congresului, controlat de Rusia (1815-1831) au utilizat cocarde albe, care au fost purtate și de cadeții care au declanșat Revolta din Noiembrie împotriva dominației rusești la 29 noiembrie 1830. În timpul revoltei, Sejmul a realizat necesitatea unor însemne naționale unificate, care să fie utilizate de armata polonă. La 7
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
dominației rusești la 29 noiembrie 1830. În timpul revoltei, Sejmul a realizat necesitatea unor însemne naționale unificate, care să fie utilizate de armata polonă. La 7 februarie 1831, el a adoptat albul și roșul, smalțurile (culorile) stemelor Poloniei și Lituaniei, drept cocardă națională a Poloniei. Cocarda alb-roșie a fost de atunci purtată de soldații polonezi în Revolta din Noiembrie, dar și de participanții la Revolta din Cracovia din 1846, luptătorii pentru eliberarea națională poloneză din Marele Ducat al Posenului și din Imperiul
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
noiembrie 1830. În timpul revoltei, Sejmul a realizat necesitatea unor însemne naționale unificate, care să fie utilizate de armata polonă. La 7 februarie 1831, el a adoptat albul și roșul, smalțurile (culorile) stemelor Poloniei și Lituaniei, drept cocardă națională a Poloniei. Cocarda alb-roșie a fost de atunci purtată de soldații polonezi în Revolta din Noiembrie, dar și de participanții la Revolta din Cracovia din 1846, luptătorii pentru eliberarea națională poloneză din Marele Ducat al Posenului și din Imperiul Austriac în timpul Primăverii Națiunilor
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
stilizării pajurii de la modelul clasicist la cel baroc în 1927 și înlăturarea coroanei de pe capul pajurii în timpul regimului comunist între 1944 și 1990. Insurgenții polonezi din secolul al XX-lea purtau brasarde alb-roșii ce jucau același rol ca cel al cocardelor din secolele anterioare. Aceste brasarde au fost purtate de luptătorii polonezi în timpul Insurecției din Polonia Mare (1918-1919) și în timpul celor din Silezia (1919-1921), dar și în timpul celui de al Doilea Război Mondial (1939-1945) de către soldații din Armia Krajowa (AK) și
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
să poarte carmin din cauza complicității strămoșilor săi la asasinarea regelui Przemysł al II-lea în 1296. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, datorită influenței modei franțuzești, carminul a fost înlocuit cu un pigment mai puțin costisitor, amarantul. Legea Cocardei Naționale din 1831 nu specifica nuanța de roșu, fapt pentru care a fost criticată de Joachim Lelewel, și nici Legea Stemei și Culorilor Naționale din 1919. În 1921, Ministerul Afacerilor Militare a publicat o broșură cu ilustrații ale drapelului Poloniei
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
a-mi părăsi părinții când eram foarte tănără, pentru a îngriji pe cei nevoiași. Am făcut sacrificiul de a nu mai purta hainele mele monahale, îmbrăcându-le pe cele în care mă vedeți acum. Am făcut sacrificiul de a purta cocarda tricoloră" Această declarație a fost prost primită de judecător, care a condamnat-o la moarte. Odile Baumgarten s-a născut în 15 noiembrie, 1750 la Gondrexange, Lorena. A intrat în ordinul monahal "Saint-Vicent-de-Paul" în 4 august 1775, urmând cursurile seminarului
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
răspândit în țară, după modelul parizian, populația organizându-se în municipalități cu scop de auto-guvernare; de asemenea au înființat corpuri ale Gărzii Naționale, ignorându-se autoritatea regală. La 27 iulie, într-un gest de aparentă reconciliere, regele a acceptat o cocardă tricoloră, intrând în Primăria Parisului. În ciuda acestui gest simbolic, nobilii au început să părăsească țara, începând să pregătească un război civil și provocând o coaliție europeană împotriva Franței.
Căderea Bastiliei () [Corola-website/Science/321019_a_322348]
-
învățătorul Ion A. Buzdugan, iar Th. M. Ciugureanu a fost întemnițat. La 16 mai 1912 autoritățile orășenești au organizat o sărbătoare cu ocazia centenarului de la anexiunea Basarabiei de către Rusia, iar Ion Pelivan a îmbrăcat o haină de doliu, purta o cocardă tricoloră cernită, (în unele surse - o brățară de doliu). Au urmat anchetările urmate de demisia lui Pelivan din magistratură, și se înscrie în baroul avocaților din Bălți . În 1916 este mobilizat în armată, având gradul de căpitan și ajunge și
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
aruncată de Sofia. După Revoluția din februarie 1917, ofițerii sunt dezarmați și executați la baza navală din Kronstadt. Serghei abia reușește să fugă cu Anna. Între timp, un grup de oameni care și-au schimbat însemnele navale țariste cu o cocardă revoluționară roșie, sosesc la sediul flotilei lui Kolceak din Sevastopol și cer ca toți ofițerii să-și predea armele. Pentru a evita vărsarea de sânge, Kolceak le ordonă subordonaților să asculte de noile autorități. Cu toate acestea, el își aruncă
Amiralul (film) () [Corola-website/Science/325315_a_326644]
-
Paris - Bordeaux de către aviatorii italieni. Acestea nu au nicio bază reală. Piloții "Regia Aeronautica" nu s-au aventurat în iunie 1940 mai departe de Provența, iar atacurile lor s-au limitat la obiectivele militare. Rapoartele martorilor oculari cu privire la avioanele cu cocarde tricolore roșu-alb-verde sunt eronate, deoarece forțele aeriene italiene înlocuise aceste însemne cu cele fasciste cu mult înainte de declanșarea luptelor. În timpul zilei de 12 iunie, grupurile SES franceze au traversat frontiera și s-au angajat în lupte de hărțuire cu unitățile
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
a avut un succes modest, dar a eșuat atunci când a fost reprezentată la Paris, la fel ca și "La Princesse Colombine". Au urmat "La Crémaillere" (Paris, 1885), "Surcouf" (Paris, 1887; Londra, ca "Paul Jones", 1889), "Captain Thérése" (Londra, 1887), "La Cocarde tricolore" (Paris, 1892), "Le Talisman" (Paris, 1892), "Panurge" (Paris, 1895) și "Mam'zelle Quat'sous" (Paris, 1897). O altă compoziție a lui Planquette, marșul " Le Régiment de Sâmbre et Meuse", a devenit celebră printr-un aranjament pentru fanfara; este tonul
Robert Planquette () [Corola-website/Science/336520_a_337849]
-
Vaslui și, din câte îmi amintesc, n-am fost niciodată prin județ, nici măcar în trecere. Am scris încă de acum o lună despre cazul violatorilor lăsați liberi, atunci când nu se agita nimeni prin studiouri, nu se sfâșiau cearșafurile pentru făcut cocarde albe de agățat în piept, iar ”vedetele” nu făceau pauză de la solar, cluburi și pus poalele în cap, ca să-și manifeste cât mai vizibil revolta la adresa justiției. Așa că acum, când toată lumea nu vorbește decât despre asta, nu intenționam să mai
Radu Herjeu, membru CNA, sare în apărarea celor din Vaslui () [Corola-website/Journalistic/101909_a_103201]
-
din stofă verde-cenușie, de dimensiunile celui de postav negru, cu trese, având cozorocul din lac de culoarea fondului. Era prevăzut cu o singură tresă de mătase verde cenușie, circulară și verticală pentru toate gradele, având torsadă tot din mătase cenușie, cocardă și numai pentru generali, soarele cu stea ca semn distinctiv. Capela din postav de culoarea uniformei, cu paspoale și însemne specifice (număr, semn de armă, diverse inițiale) a rămas coifura de bază a trupei. Pentru o serie de specialități se
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]