398 matches
-
comunelor și apariția primelor reglementări privind construcția de locuințe, bordeele dispar treptat locul acestora fiind luat de primele case de suprafață. Ele erau locuințe scunde, cu pereții ridicați din chirpici, vălătuci, sau pur și simplu lut, cu acoperișul din trestie, coceni sau paie, cu podeaua din lut bătut cu maiul, cu ochiuri mici de fereastră, de cele mai multe ori goale sau, mai târziu acoperite cu bășici de porc sau hârtie. Ulterior apar pereții și tavanele din nuiele lipite cu lut, sau pereții
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
proprietăți antibacteriene și insecticide. Tulpina este aeriană, înaltă de 100 - 150 cm, roșiatică la bază. Are patru muchii și poartă o singură frunză, lungă de 20-80 cm. Frunzele sunt alterne, lungi, uniforme, cu vârful ascuțit, așezate pe 2 rânduri. Spadicele (cocean, știulete) este tubulos, lung de până la 22 cm. Florile sunt hermafrodite, de culoare galbenă. Apar într-o inflorescență cărnoasă, de formă cilindrică. Perigonul este cu 6 foliole verzui și androceul cu 6 stamine. Fructele sunt sub formă de bace alungite
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. ul aparține familiei Poaceae. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește popular "cocean", cu frunze lungi și ascuțite la vârf, aspre. Pe aceeași plantă se găsesc flori feminine și flori masculine pe aceeași tulpină. Florile masculine se găsesc în vârful tulpinii. Inflorescența este sub forma unui spic sau panicul. Florile feminine se găsesc
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
Randamente de extracție: 100 kg boabe - 77 kg mălai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoză sau 44 litri alcool sau 50-60 kg izomeroză. Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat (boabe), porumb masă verde (însilozat), tulpini (coceni) în amestec cu uree și melasă, însilozați (nutreț suculent). Particularități fitotehnice: rezistență bună la secetă și căldură, număr relativ redus de boli și dăunători, adaptabilitate la condiții diferite de climă, fiind prășitoare, lasă terenul curat de buruieni, constituie o bună
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
poetului scoțian John Mayne din 1780, care menționa farsele jucate la Halloween; "What fearfu' pranks ensue!", precum și supranaturalul asociat cu noaptea, "Bogies" (fantome), influențându-l pe Robert Burns, autorul poeziei "Halloween" din 1785. Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente. Casele sunt și ele decorate cu aceste simboluri. Printre alte imagini de Halloween se numără temele morții, răului și ocultului, sau monștrii legendari. Culorile tradiționale ale sărbătorii sunt negru și
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
câștigă și obține apartamentul, mașina și toți banii noului director de complex. Administratorul de bloc se răzbună astfel pe cel care i-a luat postul. Mutarea în bloc a Balaurului atrage atenția lui Siseanu. El trimite scrisori anonime lui Virgil Cocean (Ion Besoiu), șef de secție la cotidianul „Atitudinea”, în care îl acuză pe ziarist că ar face petreceri ce tulbură liniștea locatarilor, că ar întreține relații nepotrivite cu medicul stomatolog Luci Romanescu (Cezara Dafinescu), vecină de bloc, și că ar
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
în hotărârea judecătorească); numele de familie al doctoriței Luci este când Romanescu, când Romano. Șeful direct al lui Victor Mirea de la ziarul „Atitudinea” se numea Vladimir Cocea în filmul "Secretul lui Bachus", pentru ca în acest film să fie numit Virgil Cocean. Interpreții șefului sunt însă diferiți: locul lui Octavian Cotescu (decedat în 1985) a fost luat aici de Ion Besoiu, caracterul personajului rămânând însă neschimbat. Scenariul filmului a fost scris de romancierul Titus Popovici, care a valorificat prin acest film „disponibilitățile
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
întors spre un șanț. Și atunci am văzut pentru prima oara cu ochii mei un batran rămas în urmă convoiului și un jandarm care l-a împușcat. Cadavrul a căzut imediat. De-o parte și de alta a drumului erau coceni de porumb. Și dintre coceni, la un moment dat, au apărut țărani care au dezbrăcat cadavrul în două minute, ca niște scamatori de circ. Asta a fost primul pe care l-am văzut. Pe parcursul acestul drum am văzut foarte multe
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
atunci am văzut pentru prima oara cu ochii mei un batran rămas în urmă convoiului și un jandarm care l-a împușcat. Cadavrul a căzut imediat. De-o parte și de alta a drumului erau coceni de porumb. Și dintre coceni, la un moment dat, au apărut țărani care au dezbrăcat cadavrul în două minute, ca niște scamatori de circ. Asta a fost primul pe care l-am văzut. Pe parcursul acestul drum am văzut foarte multe imagini înrgozitoare. Dar și acum
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
cu expunere vestică), Fânață/e (cu expunere nordică), Dosul Bârsei (cu expunere estică și sudică). În afara de aceste furdulauă, mai erau câteva parcele situate pe lângă sat, având următoarele denumiri: Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă foarte abrubtă pe care este un drum sau cale(cărare) aproape drept ori
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
general al reliefului, condițiile litologice precum și diversificarea solurilor favorizează o infiltrare rapidă a precipitațiilor, determinând o diminuare a scurgerii de suprafață în favoarea celei subterane. S-a format o adevărată rețea de bălți, în apropierea Dunării: Balta Carașului, Balta Linului, Balta Coceanului, Balta Bagioaica, Balta Lungă, Balta Brăniștori, Balta Râiosul. Lacuri alimentate îndeosebi din ploi și ape subterane s-au format pe teritoriu comunei, datorită prezenței dunelor. Nivelul lacurilor scade atunci când nivelul apei freatice coboară și cantitatea de ploi este redusă. În
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
colaborat și cu “Ansamblul Mărțișorul”, participând cu ei și la o finală pe țară, desfășurată la Galați, moment în care a întâlnit oameni deosebiți precum, Laurențiu Hodorog, directorul Casei de Cultură a Studenților și Victor Bercea, coregraful Ansamblului “Mărțișorul” Nelutu Cocean și dirijorul Dorel Rohian. În 1991 a plecat că și acompaniator în America, împreună cu maestrul Dumitru Farcaș, turneu în care maestrul insistă să cânte și vocal, nu doar instrumental. La propunerea acestuia, la întoarcerea în țară, a început să strângă
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
când prestațiuni, când pierderi de sute de mii de franci, se schimbau boii rechizi[ți]onați pe alții bolnavi, cari piereau în drum, se sustrăgeau productele destinate pentru armata noastră, care în timpul acesta murea de foame și se hrănea cu coceni de porumb strânși în câmpiile acoperite cu zăpadă ale Bulgariei. {EminescuOpX 304} De trei ori să fi prădat tătarii țara în lung și-n lat, de trei ori să fi căzut ca nuorii locustele pe lanurile înflorite ale României, totuși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
imensă și era un pripicic - cred că e un cuvânt din ucraineană, un fel de loc special pentru gătit. Soba era ceva imens, cred că ea furniza și căldură, era un fel de cuptor... Și În acea sobă se băgau coceni de porumb, floarea-soarelui și pe ea se puneau vasele de gătit, și noi, și gazdele de-a valma acolo... Foarte multă mâncare era chiar de la ei... Iar În spatele acestei sobe imense era o deschidere În podea care ducea la niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
îți aduce frunzele de dud, te ia în mână grijulie, curăță sub tine (dacă n-ar face-o ai muri chiar și numai dintr-atît, fiindcă fără curățenie această simpatică gânganie ar muri) și îți pune pe urmă, la timpul potrivit, coceni de pe margine, sub care să te poți retrage să-ți depeni firul. Nu cărțile sânt frunza de dud, cărțile nu-ți hrănesc decât spiritul, frunza de dud rămâne s-o obții. Ei, cum s-o obții? Gospodina, dacă e să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de case de acolo! Rândul din dreapta, dincolo! Ne trebuie funii groase și arcuri! Câte arcuri avem? - Zece! Funii aduce acuma frate-meu! strigă unul dintre săteni. - Ulei! Două găleți cu ulei Încins! adăugă Gâlcă. - Imediat! strigă altul, fugind spre casă. - Coceni de porumb uscați! Doi saci! mai spuse Gâlcă. - Acuma vin! se repezi alt sătean. - Funiile, dintr-un capăt În altul al uliței! Le ridicați la semnalul meu! De pe acoperișurile de acolo, aruncați uleiul când vă spun! Imediat, azvârliți făclii aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
porumb uscați! Doi saci! mai spuse Gâlcă. - Acuma vin! se repezi alt sătean. - Funiile, dintr-un capăt În altul al uliței! Le ridicați la semnalul meu! De pe acoperișurile de acolo, aruncați uleiul când vă spun! Imediat, azvârliți făclii aprinse și cocenii de porumb! Pocnetul lor va speria caii! Se va isca Învălmășeală! Atunci, arcașii vor trage până nu mai au săgeți! La gât sau la pântece. Nu ochiți pieptul, fiindcă e apărat! Iar după arcași, năvălim cu furcile! Nu-i lăsăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o viteză moderată. Ieșisem din oraș. Ne aflam pe o arteră secundară în partea nord-estică a Timișoarei. De o parte și de alta a șoselei, câmpul golaș cu arături și semănături de primăvară, cu porumbiști de pe care nu rămăseseră decât cocenii scurți ca niște țepușe albe cu vârfurile în sus, cu haturi destul de dese, pe care iarba se uscase și rărise fugea și rămânea în urma noastră rece, străin, indiferent. Am înțeles că matale ești profesor și doamna institutoare... Sau, mă rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de mine mai devreme. Mi-am dat seama la puțin timp că ori găsim soluții, ori murim acolo... Eu trebuie să-i mulțumesc tatălui meu că de mic m-a pus să muncesc și știam de toate, inclusiv să tai coceni de porumb, pentru că se tăiau manual, se făceau snopi și se foloseau ca furaj pentru vite. Și eu știam să tai de la vârsta de șapte-opt ani, că Învățasem de la cei pe care Îi angaja tata. Și au adus un maistru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bolnavul, dar eram epuizat. Mi-am revenit după câteva zile, dar tot mă făceam că-s bolnav, că nu pot să merg, că mi-era frică să nu mă scoată la muncă. Pe ceilalți Îi scotea să culeagă cioturile de la cocenii de porumb, să elibereze terenul. Era totuși umed, era noroi... Eu am rămas și o lună de zile am stat acolo, până ne-au Îmbarcat și ne-au dus la Strâmba, o altă colonie din Balta Brăilei. Acolo a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui, crăpa bobul... „N-am putut să-l Înghit nicicum și Îmi părea rău că trebuia să-l scuip.” „Mă, prăjiți-l!” „Cum să-l prăjim, domn major?” „Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și, pe un vârf care e mai gros, Îl băgați În pământ, puneți un foc bun, și În jarul ăla, când se stinge flacăra, o să se coacă.” Așa o și fost, și când o fost aproape gata copt... mai era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din oraș minute în șir, uneori și câte o oră, în așteptarea mașinii poștei sau a unei mașini care ne ducea până la intersecția dinspre comună, de unde un tractor sau o sanie care trecea spre sate ne lua pe toate. Adunam coceni de porumb, îi scuturam de zăpadă și făceam focul în câmp, ca să ne încălzim mâinile. Uneori, în zilele foarte reci, ca din întâmplare, Aro-ul de la Consiliul Unic, fără instructor, trecea pe acolo. Urcați toate repede, spunea șoferul, vă duc
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în urma fetei mă lua mereu de mînă și mă ducea în grădină să-mi arate perii și merii sădiți de ea. Lua primăvara cazmaua și pleca în pădure să aducă puieți sălbatici. Îi sădea, îi uda, iarna îi îmbrăca în coceni de porumb să nu-i roadă iepurii, după doi ani îi altoia; rodeau după cum erau altoiți... Ce prostie să n-o las să dea unde se simțea în stare! Orgoliu! Să se facă artistă... La vară însă... Îți dai seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]