224 matches
-
serafice din Paradisul. Polemizând cu clasicismul, romantismul reabilitează prin V. Hugo urâtul. Spre deosebire de epocile anterioare, care asociau urâtul cu răutatea, romantismul pune accentul pe antiteza dintre aparența fizică urâtă și admirabilele calități sufletești ale unor personaje: monstruosul Quasimodo, cocoșatul din romanul lui V. Hugo, Notre Dame de Paris, este generos până la sacrificiu. Deci, în asemenea cazuri, relația dintre etic și estetic este mai complexă. În Scrisoarea III, M. Eminescu îngroașă defectele portretului pe care îl realizează printr-un limbaj
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
veți desființa justiția. Organul fanariot coprinde deja articole din care se vede că voiește înlocuirea oștirii prin gardă; prin niște bieți oameni cu griji și familii, luați de la ocupațiile lor pentru a fi conduși la vifleim de toți crăcănații și cocoșații din țara Românească. Tot organul fanariot, speriat de condamnarea confratelui Arion, cere ca procesele de delapidare de bani publici să vie iar înaintea juraților, adică a unor oameni privați cari, neavând ochii ageri de judecător, nu vor putea descoperi subțietatea nelegiuirilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi "groparul burgheziei" al cărei pandant stalinist este la fel de funebra sentință potrivit căreia "țarismul seamănă cu cocoșatul pe care nu-l mai poate îndrepta decât mormântul" (Cursul scurt de istorie a PC bolșevic al US, 1953, p. 131) -, sau formula "vieții ca scenă" prin care E. Goffman a teatralizat metaforic societatea. Dincolo de efectul incontestabil stilistic al acestor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nom. clasicizarea A SE COAGULA Sângele se coagulează la contactul cu aerul tranz.: Trombocitele coagulează sângele part. coagulat, -ă nom. coagularea A SE COCOȘA Ion s-a cocoșat pe la 70 de ani tranz.: Grijile l-au cocoșat pe Ion part. cocoșat, -ă nom. cocoșarea A SE COJI Lui Ion i se cojește pielea de la soare tranz.: Ion cojește cartofi part. cojit, -ă nom. cojirea, cojitul A SE COMPLICA Situația se complică inexplicabil tranz.: Ion complică situația part. complicat, -ă nom. complicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi "groparul burgheziei" - al cărei pandant stalinist este la fel de funebra sentință potrivit căreia "țarismul seamănă cu cocoșatul pe care nu-l mai poate îndrepta decât mormântul" (Cursul scurt de istorie a PC bolșevic al US, 1953, p. 131) -, sau formula "vieții ca scenă" prin care E. Goffman a teatralizat metaforic societatea. Dincolo de efectul incontestabil stilistic al acestor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sarcină de serviciu nu numai la Iași, ci în întreg județul, ca și în țară. Munca în instituțiile Statului, stima pentru colegii cu care a avut relatii bune, reliefarea unor colegi din care realizeaza eroi de carte, precum colonelul Stan, cocoșatul, generalul Nicola Tibor, o femeie respectabilă, rezultatele muncii lor, determină interesul celor care citesc. Publicarea volumului vine să învedereze nu doar opera creatoarei, a doamnei Adriana Andreiași- Micu, cât mai ales Instituția care este gazdă pentru asemenea oameni, adevărate valori
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
duc bine, dar am nevoie să mănânc... Și am primit prima dată carte poștală, și mi-am dat seama că tata murise. Ce nume de deținuți vă mai amintiți de la Grădina? La Grădina am cunoscut un medic deosebit, doctorul Ciobanu, cocoșat, dar cu multă pușcărie... cel puțin 10 ani de închisoare avea atunci când venisem noi la Grădina. Și doctorul Ciobanu avea grijă de tineri, și în fiecare primăvară, din tot ce avea prin infirmerie, adică vitamine, B-uri, C-uri, ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să rămâi liber în ciuda tuturor presiunilor. În cazul lui Steinhardt problema libertății nu rămâne doar la nivel teoretic, ci e transpusă în practică, înfruntând orice riscuri. Alții însă au ales calea mai ușoară, dar mai umilitoare. Au cedat, au stat cocoșați în fața Securității. Și o spune clar monahul Nicolae: "O singură cedare este suficientă pentru a-l inocula și din acea clipă el rămâne sclav virtual". VII.5. Notele, suport pentru o reconstituire biografică? În secțiunea Ce înseamnă cu adevărat era
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
se îndepărtează de ceilalți; oamenii mândrii merg țanțoși, cu trunchiul drept, zâmbesc încrezător și fac gesturi triumfătoare (precum gestul ridicării pumnilor); oamenii invidioși aruncă priviri furișe persoanei invidiate sau lucrului râvnit; oamenii rușinați își ascund fața, își ajustează ținuta, merg cocoșați, evită contactul vizual, încearcă să dispară sau să se ascundă; oamenii geloși aruncă ,,priviri de gheață" rivalului, fac uneori gesturi nepoliticoase și grosolane; oamenii speriați își încordează mușchii, tresar, își feresc capul, se ghemuiesc, își protejează corpul, au o expresie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
amantul, spun alții. Zeci de invitați trec prin platou pentru a lansa propriile ipoteze asupra cazului. Ai senzația că te-a aruncat cineva într-un capitol dintr-un volum al Rodicăi Ojog Brașoveanu. Telefonul din bikini sau Necunoscuta din congelator? Cocoșatul are alibi sau Plan diabolic? Antenele tremură de la atâția neuroni tur(b)ați la maximum preț de câteva ceasuri bune. Pe ecran se succedă imagini cu biata femeie, în vacanță, la Dubai. Alt mister: ce rezultă din succesiunea de poze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
de criză. Micul nostru secret național este că niciodată nu poate fi mai rău. ,,De foame mănânci...și pâine cu mici". Nu oricum, ci împreună cu bere multă și ieftină obținută moca, dacă se poate. ,,Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă...". Avem dezlegare să sorbim berici fără număr. Nimic nu ți se poate întâmpla. Trebuie doar să știi că ,,Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini...". Dacă toate acestea ar fi adevărate, atunci
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nu știu, frate. Să cânte-n pielea goală sau știu io. Să dea dân buric, n-am idee. Ce, măă? Vine cu chitarist? Și cu toboșar? Bă, tu ești în urmă rău de tot, mă. Păi să mai plătesc și cocoșați d-ăștia? Ia zi, frate, cât cer ăștia ca să presteze. Aha. Păi înseamnă că ești papagal, mă. Păi e puțin, mă. Dac-aveau valoare se-aruncau la câteva mii, nu la trei sute amărâte. Ia pune tu mâna pă telefon și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
în fața unor suflete cu geometrie variabilă. Oportunismul împinge acești cosmopoliți de operetă să se considere mai catolici decât Papa și să devină mai vigilenți decât zidul Berlinului. Când există fie și o minimă șansă ca pe dinăuntru să arăți precum cocoșatul de la Notre Dame, e riscant și ridicol să dai lecții de verticalitate. Argumentul-cheie înaintat de susținătorii necondiționați ai dnei Laignel nu reprezintă nici o noutate. El fusese rostit, în condiții mai grele decât cele de azi, de alții: abordarea și asumarea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
printre canalele strîmte dinspre Stazione Maritima fără să regăsesc nicicum drumul spre San Gregorio unde, printr-o binevoitoare întîmplare, Doamna Peggy ar fi acceptat să primească un vagabond prăfuit în palatul ei. Pentru moment, mă aflu la picioarele Păsării, cînd cocoșatul mă întreabă dacă am vizitat subsolul clădirii. " Acolo expune un prieten de-al meu. În noiembrie, îmi vine și mie rîndul. Nu știi? Doamna Guggenheim este atît de bună, încît și-a pus subsolul la dispoziția tinerilor pictori. Gratuit! Îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Te rog... Vreau să-ți arăt ceva: păsările pe care le voi expune aici. Poate că n-ai să fii aici, în noiembrie! Nu, sigur nu voi fi. Atunci, trebuie să-mi vezi păsările, dacă ești din țara lui Brâncuși! Cocoșatul mă privește rugător, cu ochi mari, puțin exaltați, cu o ușoară bâguială în glas datorită poate și faptului că nu folosește propria lui limbă. Nimic nu mă ține legată de un program anume, timpul nu-mi este măsurat de nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
prin ceea ce a fost cîndva ușa unei clădiri și urcăm niște scări foarte largi, foarte înalte și foarte urît mirositoare, pînă la mansardă, unde un afiș prins în patru cuie te înștiințează că ai ajuns la atelierul lui Ricardo Giorgio-pittore. Cocoșatul împinge ușa cu umărul, aceasta neavînd nici clanță, nici cheie și mă găsesc într-o încăpere uriașă din podul casei, foarte luminoasă și destul de curată, dar în care trebuie să fii foarte atent pentru a nu te lovi de șevalete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
sigur că nu pentru că aș fi fost prevenită, dar lucrul acela aprins, de pe pînză, zboară. Nu plutește, nu, zboară năvalnic, se zbate în noaptea aceea care o învăluie, își caută drum ca o migratoare în furtună. Îi spun toate astea cocoșatului și el zîmbește mulțumit întorcînd altă pînză, apoi alta, alta și iar alta. Atelierul s-a umplut de făpturi zburătoare, de zbateri de aripi agitate, halucinante, amenințate sau amenințătoare. Ciudat. Ce legătură au toate astea cu Păsările brâncușiene? Cu liniile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Ghițescu, D. Roco etc. Spre a asigura succesul ziarului, direcțiunea este oferită unui advocat cocoșat, numit Ion Athanasiade. Athanasiade era o figură foarte cunoscută a Bucureștilor și trecea și drept un om de spirit. Și, fiindcă o zicătoare populară atribuie cocoșaților mult duh, direcțiunea i-a fost oferită, ca un element de succes. însă Athanasiade a pățit una bună cu directoratul lui. Într-unul din numerele Scaiului s-a publicat o zeflemea pentru un domn Ghica. Acesta s-a supărat și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la reprezentație. În seara reprezentației, fiind vremea frumoasă, Athanasiade se duse la grădina Rașca din strada Academiei. Locul său era cap de bancă pe dreapta, în rândul I de scaune. Athanasiade se așeză. Dar peste câteva minute apare încă un cocoșat care se așeză pe același rând, ceva mai departe. Iar peste alte câteva minute, un alt cocoșat; și încă unul, și încă unul, până ce întreg rândul de 10 scaune fu ocupat cu 10 cocoșați. De la al treilea cocoșat, publicul din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
peste câteva minute apare încă un cocoșat care se așeză pe același rând, ceva mai departe. Iar peste alte câteva minute, un alt cocoșat; și încă unul, și încă unul, până ce întreg rândul de 10 scaune fu ocupat cu 10 cocoșați. De la al treilea cocoșat, publicul din grădină a început să se înveselească, apoi senzația a crescut cu înmulțirea cocoșaților, iar când tot rândul de scaune fu ocupat, în grădină era un hohot de râs, toți spectatorii se îndesau ca să vadă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
încă un cocoșat care se așeză pe același rând, ceva mai departe. Iar peste alte câteva minute, un alt cocoșat; și încă unul, și încă unul, până ce întreg rândul de 10 scaune fu ocupat cu 10 cocoșați. De la al treilea cocoșat, publicul din grădină a început să se înveselească, apoi senzația a crescut cu înmulțirea cocoșaților, iar când tot rândul de scaune fu ocupat, în grădină era un hohot de râs, toți spectatorii se îndesau ca să vadă tabloul, căci adevăratul spectacol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
câteva minute, un alt cocoșat; și încă unul, și încă unul, până ce întreg rândul de 10 scaune fu ocupat cu 10 cocoșați. De la al treilea cocoșat, publicul din grădină a început să se înveselească, apoi senzația a crescut cu înmulțirea cocoșaților, iar când tot rândul de scaune fu ocupat, în grădină era un hohot de râs, toți spectatorii se îndesau ca să vadă tabloul, căci adevăratul spectacol nu era acum sus pe scenă, ci jos în grădină. Athanasiade a înțeles lovitura, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
îndesau ca să vadă tabloul, căci adevăratul spectacol nu era acum sus pe scenă, ci jos în grădină. Athanasiade a înțeles lovitura, iar după actul I părăsi grădina. În fevruarie 1883 dânsul a părăsit direcțiunea acestui ziar care trecu unui alt cocoșat, numit Ion G. Isvoranu. Athanasiade se puse în fruntea ziarului umoristic Ciulinul, până în octombrie 1884. în redacția ziarului Războiul se întâmplase cu doi ani mai înainte o sciziune: Gr. Haralamb Grandea se despărțise de tipografii Thiel și Weiss și scosese
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
conjurație, de o trădare, și el nădăjduiește că ne vom pierde puterea. Asta ar fi singura explicație. Nu știu ce are de gând. Poate că e prea târziu, poate că nu. Pleacă neîntârziat! Prefă-te așa cum știi prea bine. Ești un biet cocoșat, pe care nu-l cunoaște nimeni. Vorbește cu unul și cu altul. Trimite-ți oamenii peste tot, cerșetorii tăi care pot intra oriunde fără să-i bage nimeni În seamă. Îți cunosc semenii. Ai mai multă putere decât avem noi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se aplecă și-i sărută poala tânărului cavaler. Apoi ridică cu o mână una dintre crengile alunului și-i făcu loc lui Conrad să treacă. Sub ochii acestuia, statura lui Înaltă se topi și nu mai rămase decât un biet cocoșat care dispăru În ceață. Totul durase doar o clipă. Întors pe același drum la castel, Conrad Își schimbă la iuțeală hainele murdare de la cățărat și ceru să-i fie adusă cina. De-abia Începuse să se Înfrupte din țiparul de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]