194 matches
-
alunecă spre uman copleșindu-l, comparațiile șocante fac referire la lume ea însăși șocantă, amorală: "latră câinii ultimei isterii", "palmele acestea, cum le vezi,/ le-a fătat o noapte-n bălării", " Ni se plimbă clopotele-n carne/cum se duc cocotele la mort" (Trotuarul din memorie). Demistificarea se face oarecum indirect, subversiv " Și zace-mbolnăvită depărtarea.../ dar ne-mbătăm cu stele de carton". Motivele au rămas aparent aceleași, dar sunt tot timpul puse între paranteze, degradate "și-și întinde mâna după mine
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a înlocuit soarele cu lumina electrică, peste clopotniți a făcut case, peste sfinți bancheri, peste poeți șoferi, peste catedrale a întins conductele latrinelor sale; burghezia a înlocuit biserica cu cinematograful, familia cu bordelul, mama cu patroana de bordel, soția cu cocota, fecioara cu «domnișoara», meseriașul cu proletarul, palatul cu «vila», mănăstirea cu cazarma, sfînta împărtășanie cu cecul, Evanghelia cu cartea de bucate. (...) Șiret și imbecil, îndrăzneț și laș, parfumat și murdar, stăpîn și slugă, necredincios și superstițios, sîngeros și sentimental, zburător
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
concluzia că la autorul Scînteilor galbene dragostea e un sentiment epuizat devreme necesită cîteva precizări. Bacovia a iubit și a jinduit mereu la iubire. în toată opera sa nu dai decît peste două izbucniri de misogin: „Femeie, - mască de culori,/ Cocotă plină de rafinării -/ Tu, care țipi la desfrînări tîrzii/ Pe visători, cu greu, îi înfiori...” („Contrast”) și: „Voi, femeilor, ați nenorocit o mulțime de scriitori”. („Dintr-un text comun”)4) Firește, se considera printre aceștia. Era convins că nefericirea sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prin rugăciune, de a elimina din minți gîndurile legate de iubiri profane și de a-și domina, în spațiul sacru, excitațiile. Nu reușesc, iar acest eșec le face „gîndul mai amar” și le deviază exasperarea în blasfemie. Despre „cochete” și „cocote” E greu de spus cîtă admirație și cîtă ironie este în versul „Pe drum e-o lume leneșă, cochetă”, din „Amurg violet”.2) „Cochetă” are și valoare descriptivă, și valoare morală. Poate fi echivalat prin „elegantă”, „distinsă”, dar și prin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu o dată, „cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei. într-un acces de moralism, Bacovia îl folosește ca pe o insultă: „Femeie, - mască de culori, / Cocotă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu o dată, „cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei. într-un acces de moralism, Bacovia îl folosește ca pe o insultă: „Femeie, - mască de culori, / Cocotă plină de rafinării-/ Tu, care țipi la desfrînări tîrzii/ Pe visători, cu greu, îi înflori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei. într-un acces de moralism, Bacovia îl folosește ca pe o insultă: „Femeie, - mască de culori, / Cocotă plină de rafinării-/ Tu, care țipi la desfrînări tîrzii/ Pe visători, cu greu, îi înflori...” („Contrast”).4) Indignarea lui e mai mare decît cea a unui simplu observator. Probabil fiindcă (vulgar spus) se fripsese cu ele, le simțise falsitatea, „rafinăriile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
public, fără ca bărbatul său să facă obiecție. Așa va fi datina în Paris, îmi ziceam: iată am ocazie a o observa. Cînd am rămas singur, cu amicul romînului în chestiune, l-am întrebat: «-Ce femeie are amicul d-tale?» «-O cocotă; nu vezi cum lucrează din palme și pumni?» Atunci mi s-au deschis ochii, și adevărul acestei caracteristici l-am observat mai apoi, de multe ori, la cafenele, la Bullier, la Folies Bergères, pe străzi, pe bulevarde. în Paris sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bullier, la Folies Bergères, pe străzi, pe bulevarde. în Paris sînt 346 de studenți romîni, toți băieți avuți; se zice că rar care n-ar avea femeia sa. Așa se înțelege cum nu pot trăi cu șase sute franci pe lună! Cocotele sînt frumoase, tinere: toată Franța, toată Europa, ba toată lumea își aduce tributul pentru a li menținea reputația care servește ca una din cele mai puternice atracții pentru străini în a veni și cheltui parale în Paris. Parisul este refugiul îngerilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de aici perfecțiunea detaliului. Baudelaire scria: "la femme est naturelle, c'est à dire abominable". Însă bijuteriile, parfumurile, toaletă o metamorfozează la infinit. Bijuteriile răspund unei triple funcții legate mai mult sau mai putin de categoria socială: ele permit identificarea cocotelor (caracterul lor exagerat le face deseori să fie bănuite de prost gust); pentru aristocrate, bijuteriile par a fi articole în plus pe langă șarmul lor natural, iar fetele tinere le utilizează în scopuri practice. Spectacolul bijuteriilor afișează din start condiția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vreo 60 de ani încoace. Deviza l’art pour l’art nu e nici belgiană, nici olandeză și nici germană, fiindcă e autentic franceză și Parisul a lansat-o în lume în numele ideologiei libertare a revoluției. Exaltarea amorului liber, divinizarea cocotei în poesie, monopolul înspăimântător al adulterului în roman și în piesele de teatru, nudul libidinos și scenele obscene în plastică, ironizarea caustică și batjocorirea perversă a tot ce e sacru în religie și în patrie, disprețul nimicitor față de țărănime, toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tuturor, fără să scot țigara din gură. Nu-mi făcea nicio plăcere, însă scopul meu era să impresionez spectatorii"6. Câțiva ani mai târziu, tinerilor din rândul burgheziei li se deschid două alcovuri. Acela al fetelor din popor femei ușoare, cocote docile și puțin stânjenitoare și acela, mai prestigios, al femeilor de lume. La aceste două moduri de inițiere sexuală face referire Guy de Maupassant în legătură cu Julien. Romancierul precizează că viitorul soț al lui Jeanne, vicontele de Lamare, este înalt și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care își dăruiesc trupurile unor domni chipeși care le sunt pe plac așa cum dăruiești o bucată de pâine ori o cutie de chibrituri! Dacă va fi existând în Franța vreo semi-virgină, declară tânăra, aceasta nu poate viețui decât în lumea cocotelor". "Oare ce au acești buni domni împotriva noastră, de ne ponegresc în așa hal?" exclamă și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu romanul Les Demi-Vierges. "Sunt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la pândă ca să vâneze o fată cu zestre bună. S-a sfârșit: Pentru un om nu-i loc într-o stațiune balneară. Pentru un om, o tovărășie inteligentă într-o înfundătură de munți, pace, liniște atât e de ajuns. Cum cocota e un compromis, așa și băile noastre sunt compromisuri. Și cu atât mai căutate sunt de burtăverzi cu cât viața e mai scumpă și nu le dă mâna tuturora să vie să petreacă acolo. "Numai cei care au cu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
situații dezagreabile. Presa, ca în orice stat democratic, cum era și România, nu s-a supus dispoziției oficialităților române. Același M. Ostrovski, în raportul anunțat, reda fragmente de presă, unde se scria că în lăzi s-a găsit lenjerie de "cocotă" din anul 1916. El consemna și observațiile directorului vămii din Constanța, care insista să spună că "după deschiderea unei jumătăți din toate lăzile, până în prezent s-au găsit numai câteva acte mănăstirești mai valoroase". (Vezi Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. II
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al ei. A luat povața sau a ascultat povața Olgăi Sturdza de la Dieppe, care vrea cu orice chip să mărite pe nepoata ei Elena, pentru a o sustrage de la influența casei părintești, unde mama copiilor, moartă, fusese înlocuită printr-o cocotă celebră prin frumusețea și viața ei în cercul suveranilor în trecere prin Paris. Dimitrie Sturdza fusese nedreptățit în împărțirea stării imense a tatălui său, fiul lui Mihail Sturdza, domnul izgonit din Moldova și îmbogățit prin abuzuri și introducerea evreilor în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fără a vorbi de rest. Una zise alteia: «Știi, dragă, n-a fost proastă Lupeasca. Așa trăi 10 ani de zile, și acum într-un castel cu regele!» Iată con cluzia populară a acestei exhibiții. Bună e? Educație pentru viitoarele cocote și îndemn. Iar o bucătăreasă: «Ce să mă duc să dau 20 lei ca să văz palatul Lupeascăi; apoi, doar nu era regele să-și ție țiitoarea într-o cocioabă la mahala».“ Peste câteva zile, într-adevăr, s-au închis casele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mecenat al cul turii nea mului. - Ultimul bordel din zilele noastre, cu contabilitate normată și cu marfă „raționalizată “ și „la liber“. - Justă recu noaștere a unor titluri de antică noblețe a bordelului și aspră [respingere] a caselor de rendez-vous. - Despre cocotele, cocodetele și demimondenele celebre din la belle époque a Bucureștilor de acum o jumătate de secol, cum și despre o „prințesă“ a lor, tre murând acum În zdrențele și pantofii ei scâlciați. - Parisul, cu turma docilă a femeilor din atelierele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca de obicei la sanatoriu cu câteva dulciuri, n-a mai avut cui să le dea... O luase la sânul ei Maica Domnului, a Domnului celui milostiv cu femeile păcătoase. N-am cunoscut - decât, bineînțeles, numai din vedere - pe marile cocote, cocodete sau demimondene din la belle époque a Bucureștiului de acum patruzeci-cincizeci de ani, privindu le, cu precocitatea băiatului de atunci, cum defilau, aceste bata lioane ale Cytherei, În echipaje cu „muscal cu cauciuc“ prin fața meselor de afară de la Capșa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
O escapadă nocturnă la Constanța cu Mihai, de interes pur vizual... În primul rând - nebuniile erotice ale lui Negoițescu (e încântător de nebun!); iar în al doilea - combinații pitorești de nedescris între marinari finlandezi (vârsta 15- 50 de ani) și cocote băștinașe, îndeaproape supervizate de peștii respectivi. În sfârșit, am ajuns să văd și eu cu propriii mei ochi scene de tavernă autentice, cum numai în filme am văzut. În toate cele trei săptămâni, citit aproape nimic - câteva cânturi din Eneida
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Securități, care-și sacrificau trupurile pentru apărarea integrității și suveranității patriei și poporului. Activau în perimetrul hotelurilor Lido, Ambasador și Athenée Palace și nu pertractau decât cu cetățeni străini. În cercul familiei și al cunoștințelor mele, singurele care apucaseră vremea „cocotelor“ erau bunica și Doamna de Franceză, care-mi dădea lecții particulare și care, cu timpul, îmi devenise mai apropiată decât o rudă. Bunica, în stilul ei flamboaiant și evaziv, mi-a retezat-o scurt: pe vremea ei, bărbații mergeau la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lucruri; poate gustul meu e pervertit sau încă neformat. În orice caz, iată o probă de acest gen de literatură. (E vorba, în pasagiul ce urmează, de plaga sinuciderilor la Iași; de diversele moduri de a părăsi viața, ale ieșenilor). "...Cocotele se omoară cu veronal. Vânzătoarele, întâi se iubesc cu vre-un derbedeu pe la Galata sau Nicolina, apoi devin pesimiste și se îndoapă cu sodă caustică până le plesnesc ochii. Femeile din lumea bună se împușcă în dormitor, cu ușa încuiată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
În spatele fiecărei vedete stă o întreagă echipă care are grijă ca noi să fim mințiți cât mai bine, cât mai profesionist. De fapt, vedetele sunt doar niște produse. Niște produse făcute să vândă alte produse. Televiziunea se sulemenește ca o cocotă de lux, cu emisiunile și cu vedetele ei cu tot, ca să fie admirată și dorită de noi, telespectatorii. Și astfel, în sosul acesta după care ne lasă gura apă, să ne fie vârâte pe gât reclame, cât mai multe reclame
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]