234 matches
-
dus. Pe urmă s-au întors în ceată amândoi. Hoții petreceau într-o circiumă din Dorobanți. Bea Bozoncea de joi seara și nu se mai odihnea. Când 1-a văzut pe ucenic, s-a întunecat. -La luat cu frig pe codoș. Cel tânăr ce să înțeleagă în amețeala dragostei? A lui era lumea! Caiafa îi făcea ploile: - Huidumelor, să vă bateți copiii, se-nsoară Paraschiv... - Ce vorbești?! s-a mirat Piele. - Da. Merge la una de-a trăit cu ea, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
duceți-vă, neiculiță, și la altul, că m-am săturat, ajunge... - Nu ne supăra! a zis blând Mînă-mică, atunci trezit din somn cu poftă de băutură. - O, că plecăm, a adăugat și Stăpânul. Plecăm, că am treabă în noaptea asta... Codoșul i-a simțit privirea pe el. Îi mirosise starostelui, nu mai era scăpare. Și-a dat groaza-n el. Tremura tot, cu privirile în pământ. Bozoncea îi turna pahar după pahar, să-l îmbete. - Ia, puișorule, ia cu mine... Mitică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Îl ținea c-o mână pe Gheorghe, care gâfâia asudat. Încă se auzeau lăutarii și chiotul curvelor venind din urmă. - Aici erai, Paraschive? a întrebat starostele. Didina a căzut pe așternuturi. A înțeles cel tânăr. Stăpânul s-a întors către codoș: - Asta o fi muierea lui, Treanță, că tu mi -lai trimis la însurătoare. Și -la plesnit cu pumnul de -la pus jos. Paraschiv s-a dat doi pași înapoi, a apucat lama suriului și-a așteptat. De-abia se dezmeticise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cum putu la spate. Îl apucau căldurile și se uita în urmă dacă nu vine cumva Bozoncea după el. Nu știa încotro pornise. La pompă îl aștepta Gheorghe, plin de sânge și el, tremurînd: - Scăpași? - Scăpai, leagă-mă tu bine... Codoșul văzu rana adâncă, pe marginile căreia sângele se închegase. - Aoleu... - Taci, du-mă mai repede undeva la căldură. Ăl bătrân îi apucă umerii zdreliți și-l purtă. Pe drum, Paraschiv leșină. -La dus în Crucea de Piatră la o țiitoare
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mort aproape. Îl țineau coardele ca pe un frate, că le plăcea tinerețea lui. Gheorghe nu se mișca de lângă pat: - Cum e, mă puișorule? îl întreba când deschidea ochii. 308 Pungașul avea o privire împăienjenită, tulbure. Abia vorbea de durere. Codoșul se ducea după doctor: - Scapă, mînca-ți-aș ochii? - Scapă, n-avea nici o grijă, e sănătos tun. Se mai înveselea ăl bătrân. Îi aducea vin negru, puterea ursului: - Ia, Paraschive, ia, nenică... Șutul se dezmeticise după aia. - Te doare? îl întrebase Gheorghe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
printre pungași că vreau să fac bandă, să tflhăresc Grivița, să-i învăț 309 eu meserie! Iar la împărțeală, facem totul parte la parte! N-am să opresc un biștar mai mult! Că mie îmi place cu dreptate să fie... Codoșul s-a însuflețit: - Bine, am să dau ecsivă la caramangii că n-ai murit și că-i chemi la prăduială... S-a dus și-a spus printre oamenii lui. A auzit Bozoncea. Fiere era. Îi jură pieirea și ucenicului și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
omoară Bozoncea. - Gura, gâlmă, că te lovesc! Te faci luntre și punte să-i vezi ochii. Spune-i că dacă ține nuntă cu Bozoncea, vin de-o fur! Altfel, să te urmeze la mine, să-l lase... S-a dus codoșul. A pândit vreo două zile, până a plecat starostele de acasă. Șezuse tot cu frica-n sân, că, dacă -lar fi simțit Stăpânul, cruce-și punea la cap. A dat buzna peste ibovnică: - Didino! Țiganca a deschis ușa. -Cine-i? - Eu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și nu putea să scape o fericire ca asta. Și parcă de când o prinsese la așternut cu ucenicul, Stăpânul era mai drăgăstos. Nu știa ce să-i mai facă s-o țină în voie. A dat din umeri, uitîndu-se afară. Codoșul se grăbea: - Ce să-i spun? - Eu știu? Sânt în puterea lui Bozoncea, n-am ce face, să mă fure dacă poate... Gheorghe s-a încruntat. Cădea și el la bănuială: - Didino, tu -lai vândut atuncea, noaptea, pe Paraschiv... Ibovnica
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prăbușit pe pernele trăsurii, horcăind. În timpul ăsta, Gheorghe aruncase pe birjar jos de pe capră, dăduse-n Praporgicu și-o luase pe Didina în brațe, purtînd-o peste noroi, la trăsura în care ședea Mînă-mică. - Mergi, mă, cu noi? 1-a întrebat codoșul. 313 - Merg, c-avem acum alt stăpân.... - Atunci ajută s-o ducem pe Didina la mașină, c-am venit cu taxiuri, haide, mai repede... Se adunase lume împrejur si abia au mai avut timp să se strângă. S-au suit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
s-a ridicat în picioare. A dat să facă ceva, dar nu aveau pe unde să iasă. S-a uitat afară, numai cizme de gabori. Așa i-au luat, pe nemâncate, cu gazdă cu tot. - Ocna ne-a halit! zise codoșul. . " Cel tânăr se gândea. - Cine ne-o fi turnat? Gheorghe a înțeles numaidecît: - Asta numai de la Sandu ni se trage. Nu vezi c-a plecat de dimineață și-a luat-o și pe Didina cu el?... A zis că se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dușmănie. - Ce-i, gîlmă? îl înghiontea cel tânăr. Ce-ai pus capul în noroi? Scăparăm, scăparăm! Noi să fim sănătoși și să-l găsim pe cumnatul nostru, mînca-i-aș zilișoarele... Și, fericit că mai vedea soarele, se rigli la cerul albastru. Codoșul, cu mâinile în buzunare, privea rampa și malurile înverzite. Aici se simțea el bine totdeauna. Îi pierea frica Ungă locul sălbatic și larg, unde nu te putea nimeni tine în gheara lui. Culese un fir de măselariță și-l fărîmită
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe el. Era ușor și în coșciug. Îl ducea Paraschiv ca pe un fulg. Ăl bătrân plângea la capul lui: - Nu mai ești nici tu, Ciupitule, te-ai dus după Stăpînu, unde-o fi... 356 Iar s-au îmbătat, și codoșul și-a spus în gînd: Acum nu mai e de mine. Trebuie să plec. Să mă las de meserie. S-a spart gașca... Și 1-a luat pe Paraschiv după el, să mai vadă o dată locurile pe unde furase la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
făcut negustori de fitile de candelă... - Nu mai spune dumneata! Grecul fi privea speriat. Nu uitase cuțitul lui Paraschiv și banii furați. Tremura și acum. Dar hoții nu aveau chef de treabă. Au plecat, iaba, că-l țineau pandaliile pe codoș, să umble. - Îmi pare rău că vă las sănătoși! le-a mai strigat ăl bătrân, și s-au dus. În urmă, grecii vorbeau între ei: - Iote, bre, s-au liniștit... - Le-o fi ajuns câtă bătaie le-a dat... - Țe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că vreau să pic și eu o dată la zar, să dau de pileală! - Da ce-ti veni? - Uite-așa m-a apucat pe mine, că cine știe... Pungașul s-a uitat bănuitor la el: - Treantă... - Ce-i? - Mă, nu cumva... Codoșul fluiera de unul singur, cu munile în buzunare. Privea cerul noros, căzut peste casele Cuțaridei. S-au înfundat în cârciuma lui Stere și-au cerut de mâncare și de băutură. Au chemat și un armonist să le cânte și Gheorghe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de loc. - Nu bei un pahar de vin cu noi? îl întrebă Paraschiv. Ce era să facă? A mers la masa lor. . . - Astă-seară plătește Treantă, că i-a venit de la moșie. Taman bine ai picat, că o dată-i pomana golanului! Codoșul i-a șoptit celui tînăr: - Ce vrei să faci? - Vezi de treaba ta, nu-{i băga nasul... Și-a chemat armonistul mai aproape: Cântă, puișorule, și pentru dumnealui... Gheorghe a mai cerut vin și de mâncare. Mînă-mică ședea ca pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
1-a zvârlit la pământ, cu scârbă. Didina a sughițat înspăimîntată și Gheorghe a aruncat o sută de lei pe lemnul lustruit. Armonistul a ieșit repede, tîrîndu-și burduful care mai scotea sunete nelămurite. De afară veneau presării galop. A simțit codoșul. A strigat: - Topeală, că ne-agață! Și-a spart un geam. Sticleții au pus mâna pe gagică. Pe manglitori n-au mai avut de unde să-i ia. Săriseră în curtea cârciumii și se strecuraseră pe lângă niște butoaie goale. De acolo
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
p. 5. 194 o confirme.716 Personajele masculine își expun slăbiciunile: Enea plânge și amenință cu sinuciderea, Tereu imploră, mituiește și face promisiuni false, Iason este „sfios ca o fecioară”717, în timp ce prietenul său Hercule îi este mijlocitor, mai mult codoș. Sunt dependenți de personajele feminine, abandonul femeilor, pe care inițial le iubeau sau cel puțin așa credeau, le conferă un fel de virilitate, pe care, de altfel, o pierduseră, devine singura formă de a mai manifesta o autoritate sau un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 5. 194 o confirme.716 Personajele masculine își expun slăbiciunile: Enea plânge și amenință cu sinuciderea, Tereu imploră, mituiește și face promisiuni false, Iason este „sfios ca o fecioară”717, în timp ce prietenul său Hercule îi este mijlocitor, mai mult codoș. Sunt dependenți de personajele feminine, abandonul femeilor, pe care inițial le iubeau sau cel puțin așa credeau, le conferă un fel de virilitate, pe care, de altfel, o pierduseră, devine singura formă de a mai manifesta o autoritate sau un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
farmecul lor. Personajele lui Ionel Teodoreanu creșteau însă la Medeleni un... baset cu numele excentric Patapum, alături de un „maidanez” numit Ali. Când au câini de rasă, nu le găsesc pereche de soi și astfel ajunge Pirgu, în Craii de Curtea-Veche „codoș de câini” purtând cu el „un mopsuleț carlin” ca să-i afle parteneră. Numele nu-l aflăm din păcate. Câinii din mediul cazon al povestirilor lui G. Brăescu se cheamă Glonț, Cartuș, Foc etc. Ei nu pot fi dresați mulțumitor drept
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de doi bani, un împuțit în ștrimfi de lină ticălos; un laș, un pîrîcios, un pu i de ț ir f a, -un izmenit, superservil, chițibușar de potlogar; un sclav cu zestre-o lada; unul ce-ar vrea a fi codoș tot slugărind cu zel, și nu-i nimic decît un amestec de pungaș, de cerșetor, las mijlocitor, fiu și moștenitor al unei cațele corcite; unul pe care-am să-l biciui pînă-o chelălăi, daca negi și cea mai mica silaba
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vînători, Cînd tot procesu-i bine judecat, Nu-i cavaler sărac, nici scutier îndatorat, Cînd bîrfa nu își face trăi pe limbă Și nici pungașii-n gloata nu se plimbă, Cînd cămătarii banii-n cîmp și-i socotesc Și curve și codoși biserici construiesc, Atunci al Albionului regat Va fi cu totul tulburat. Veni-va vremea, cin' va trăi va vedeare, Cînd mersul va fi făcut pe picioare. Aceasta profeție o va face Merlin, fiindcă eu trăiesc înainte de timpul lui. (Iese) SCENĂ
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
paceaură = cârpă ordinară, ca înjură tu ră devine si no nim cu târ fă, femeie ușuratică. pafta = agrafă dintr-o pla că me ta li că. Peșchir = pânză de șters mâinile sau fața. Pe ze ven ghiu = 1. mijlocitor neonest, codoș. 2. înjurătură trivială. Po sad ni că = amantă, uneori îmbracă și sensul de pros ti tua tă. Prea curvie = adul ter. protimisis = dreptul de întâietate al vecinilor sau rudelor de a cumpăra pământ sau alte bunuri. raft = pie se de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că ar fi vorba de un cont(r)act între persoane, care poate fi evitat prin măsuri igienice curente: eviți să strângi mâna unui șperțar/șpăgar pentru a nu fi contaminat de virusul biletului bancar, faci "sourde oreille" la propunerile codoșilor ce-ți propun aranjamente la admitere (indiferent de rang administrativ sau/și academic sau prestigiul social, funcționar la primărie sau membru de academie). Dacă ești mai supersitițios, eviți chiar și contactul vizual, deoarece deochiul celor posedați de duhul adâncimilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ajunși în Bach-Louis City). Ziua va fi cocoș, va face treaba pe care o știa, la bolniță, la școala de formare a cocoșeilor îndreptători de minți și purificatori de suflete iar seara (doar ocazional) va fi găină de top, ușor codoș. Și nimeni nu va ști. Ce mare rușine, de altfel, să-ți mai schimbi "genul" din când în când, chiar despre Cezar s-a aflat (deși nu scrie-n cartea de istorie) că era "bărbat cu toate femeile și femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în luptă de Mehmet, turnuri diabolice de asalt, cocteilurile de foc grecesc, a cărui compoziție constituia un secret milenar), Waltari evocă abolirea oricăror comandamente morale pe fundalul inevitabilei beții a morții colective. Grămezi de cadavre, foamete, preacurvia fetelor oferite de codoși venețienilor instalați la Blaherne, trădarea nobililor bizantini pentru a li se cruța viața. Sfârșitul este iminent. Occidentul tace. Basileul se retrage sub tirul veștilor de sfârșit, încredințându-și viața și orașul Atotputernicului Dumnezeu. Nu acceptă solia de armistițiu a lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]