332 matches
-
cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare (bis) Sau lacrimi de fată mare (bis) Măi, voinice, voinicel De când ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Stând pe loc și mă gândeam La palat mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pentru cei dragi, pentru că aici este icoana cea cu ștergar și busuioc și candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi este cea mai frumoasă dintre sărbători căci: Iată Anul Nou s-a apropiat (bis). Din ceruri, din ceruri vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi știu că varsă(bis) Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe, Sus, sus, sus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la munte sus, Că acolo Bujoru-i dus, Sus la munte sus. Bujor bea și chefuiește Țara-l plânge și-l jelește Sus, sus, sus, la munte sus Sus la munte sus Că-acolo Bujor îi dus Sus la munte sus. Codrean I-auzi cornu cum îi sună, i-auzi arma cum răsună, în câmpii, în câmpii, în depărtare, n-o fi căpitanul oare? Bujor cântă De la maica am supt lapte Lapte dulce creștinesc Dar acum ca stejărelul (bis) Eu la codru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot pentru ei căci de când ne-am despărțit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta, măi frate Până voi cădea la moarte Codrean Lasă vorba, căpitane și privește în spatele tău, căci gazda de gol ne-a dat și pe toți ne-anconjurat și ne- or prinde făr’de veste, doar prin locurile aceste. Și ne-or prinde pe toți, curățând codrul de hoți. Bujor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
da seamă la nimeni Tra, la, la, la, la, la, la N-aș mai da seamă la nimeni Chiar de-aș fi făcut vreun rău Mi l-aș trage singur eu Tra, la, la, la, la, la, la Bujor Măi, Codrene, fătul meu iată ce te sfătuiesc eu, cu o vorbă și-un cuvânt, ca mă duc de viu în mormânt! Mă, tu cu viață să rămâi și haiducii să-i aduni și să lupți, să lupți mereu precum am luptat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vorbă și-un cuvânt, ca mă duc de viu în mormânt! Mă, tu cu viață să rămâi și haiducii să-i aduni și să lupți, să lupți mereu precum am luptat și eu, măi frate, până voi cădea la moarte. Codrean Ah! Căpitane, căpitane, cuvintele tale m-au cu prins o mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu în mâna ta voi da și din lanțuri vei scăpa. Bujor Îți mulțumesc, măi dragă, Codrene, că te văd că ții la viața mea! I-a ridică arma ta și a mea, că de aici nu vom scăpa, până acest soldat vânător ne va deschide cale liberă. Stând sub paza acestui soldat vânător mi-a venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare (bis) Sau lacrimi de fată mare (bis) Măi, voinice, voinicel De când ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Stând pe loc și mă gândeam La palat mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fetelor;uneori sunt salvate, alteori nu (sau devin soții ale răpitorilor); 3. motivul incompatibilității anoroase între două personaje; - piedicile rezidă în diferența socială, de vârstă, de loc, de credință etc.; 4. soacra rea. Clasificări, cicluri: 1. ciclul domnesc; 2. ciclul codrenilor; 3. ciclul dobrogean; 4. ciclul transdunărean; 5. ciclul haiducesc.etc. Personajul; personajele: - întruchipează un anumit ideal uman; deci, el este semnificativ și exemplar, exponențial; - se raportează totdeauna la o situație de exemplaritate; - constituie un element de transfigurare a realității (din
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dacă nu rămîn buzele mute/ și culpa izbucnește,-n curtea mare/ se trag potrivnic cu tăișul cute". E spovedania care deschide calea mîntuirii creștine și la catolici și la ortodocși. Tot aici Frumoasa călăuză îi arată că are de-mplinit: Aici codrean scurt timp tu ai să fii,/ și cetățean cu mine pe vecie/ al Romei după care-i Hrist roman./ Deci, pentru lumea cea trăind pustie,/ țintește carul; și la înturnare/ acolo jos, ceea ce vezi descrie". În Cîntul XXXIII și cel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cuprinderea ei în publicațiile existente, de obicei presă de partid, ar fi fost bănuiți de simpatie și aderență la cei care patronau foaia. Iar în vremea aceea, în foiletonul multor ziare, iscăleau totuși nume multe, insuficient cunoscute: G. Rotariu - Rotică Codrean (G. Tofan), V. Vitescu (V. Vitencu), Leandru, S. BeucaCostineanu, Taniu și N. Dracinschi, V. Huțan. Lipsea generalul, spune Const. Loghin. Anunțată încă de pe la 1900, Junimea literară sosise din tipografie pe toneta vânzătorilor, la abonați, la cei care solicitau schimbul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în crisalide... Piept păros: plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai lucrurile uitate. Măi Codrene, măi Codrene Te cunoști după sprâncene Că iești făcător de rele. Jocu-n bumbi. Cum aveam câteva mii de bumbi. Odată după ce am pierdut tot ce aveam la mine, am venit la comoară să mă aprovizionez; și, în genunchi cu lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în crisalide... Piept păros: plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai lucrurile uitate. Măi Codrene, măi Codrene Te cunoști după sprâncene Că iești făcător de rele. Jocu-n bumbi. Cum aveam câteva mii de bumbi. Odată după ce am pierdut tot ce aveam la mine, am venit la comoară să mă aprovizionez; și, în genunchi cu lacrimi, am rugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care era atunci pe str. Rădășeni, azi I. Creangă. Și stam în gazdă la Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om f. bun și f. de treabă și dna lui Eugenia tot f. cumsecade. La ea sta mama ei văduvă Olimpiada Codreana. Și tot la ei stătea Iuliu Codreana sergent la Biroul Mobilizărei Reg-tului Suceava nr.16 Fălticeni. Și a vinit la vizat foaia și soldatul Vasile Ștefănescu din Baea. Și sergent major a Biroului Mobilizărei era Turcanu îmbrăcat ca un general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
I. Creangă. Și stam în gazdă la Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om f. bun și f. de treabă și dna lui Eugenia tot f. cumsecade. La ea sta mama ei văduvă Olimpiada Codreana. Și tot la ei stătea Iuliu Codreana sergent la Biroul Mobilizărei Reg-tului Suceava nr.16 Fălticeni. Și a vinit la vizat foaia și soldatul Vasile Ștefănescu din Baea. Și sergent major a Biroului Mobilizărei era Turcanu îmbrăcat ca un general, cu cisme de lac. Și a căutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o identitate care nu este a lor, plăcându-le mai mult să li se zică "maramureșeni". Nu este corect. Nici pentru ei, nici pentru Maramureș. Și nu vreau să dau nume. Maramureșeanul este testamentar așa cum este și lăpușanul, chioreanul sau codreanul. Dar iluzia de a aparține Maramureșului, fie el om de rând sau scriitor, este "o ipocrizie". A fi vedetă în București cu o identitate falsă mi se pare a fi o uzurpare de... titlu nobiliar. Mi se pare a fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și polonilor, a determinat noi posibilități de regresiune economică. Invaziile cazacilor și ale tătarilor, mai târziu și ale rușilor, se deșfășurau întotdeauna pe direcția râurilor Nistru și Prut. În acest ținut, dincolo de Prut, erau vestiți codrii Tigheciului, stăpâniți de renumiții Codreni, care formau o „republică” militară, ce apărau granița și se bucurau de privilegii din partea domniei. Două drumuri principale treceau prin sudul ținutului Fălciu: drumul Tighinei și al Chișinăului, și drumul Cetății Albe prin târgul Fălciu. Ca număr de locuitori și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cantemir că a fost „de oameni proști (simpli, n.a.), de la ținutul Fălciului, carte nu știa, ce numai iscălitura învățase de o făcea” . Boierimea de rang înalt nu l-a iubit pentru că a promovat la curte „boiernași tot feciori de mojici, codreni și gălățeni” și repede a susținut venirea lui Constantin Duca (1685-1693, 1693-1695), „știindu-l că este fecior de domn și va căuta neamurile boierești”. Împreună cu fratele său, Antioh, Dimitrie Cantemir a copilărit la Silișteni, apoi a fost trimis ostatic la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Stânca lui Negri. El era vecinicul iscoditor de petreceri. Nici un vânat, nici un chef, nici o serenadă cu lampioane la cascadă, nici un prânz în pădure cu lăutari, nici o excursiune la Poiana Sărată sau aiurea nu se făcea fără imboldul lui Codreanu. Ei, Codrene, ce mai plănuiești, îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului 122. Am înjghebat pe mâni, dac-a fi vreme bună, un vânat la urși. Numaidecât la urși. Mai jos nu vrai s-o lași? Da' ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Numaidecât la urși. Mai jos nu vrai s-o lași? Da' ce, socoți că eu asud dinaintea ursului. Eh! He! de-aș avea eu atâtea moșii câți urși am la răbușul 123 meu, mare bogataș aș fi. Ia slăbește-mă, Codrene!... Ba nicidecum. Iaca, dacă vrai, vino și tu. Am să te duc într-o potică unde Catrințaș, pristavul 124 de pădurari de aici, a ucis doi urși unul după altul, și până a nu-și încărca pușca din nou, i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]