7,234 matches
-
Ceres, 1 decembrie), Govora (afecțiuni respiratorii și reumatismale, vile - 21 noiembrie, Hotelul Oltenia - 22 noiembrie), Herculane (afecțiuni reumatismale, Hotelul Cerna - 21 noiembrie, Hotelul Minerva - 23 noiembrie, Hotelul Dacia - 24 noiembrie), Mangalia (afecțiuni reumatismale, sanatoriu, 23 noiembrie), Moneasa (afecțiuni reumatismale, UTB Codru Moma, 2 decembrie), Olănești (afecțiuni digestive, hotel, 24 noiembrie), Saturn (afecțiuni reumatismale, Hotelul Hora, 24 noiembrie), Sângeorz (afecțiuni digestive, Hotelul Hebe - 22 și 23 noiembrie, Hotelul Someșul - 24 noiembrie), Slănic Moldova (afecțiuni digestive și respiratorii, Hotelul Venus, 23 noiembrie), Sovata
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
Uranus: străzile Cantului nr. 8, 10, 12, 18, 20, Peșterii nr. 3, 5, Versului nr. 22, Pepinierei nr. 1, 2, 4, 6, Pandurilor nr. 2, Lupului nr. 1, Adolescenței nr. 9, 10, 18, 20, 22, C. Martirilor nr. 66, 66A, Codrului nr. 1; Dragșina, Pișchia, Călacea, Peciu Nou (p). piața de mașini Dacia 1310 L (2001) - 2800 USD; Dacia 1310 L (2000) - 2 600 USD; Dacia Nova (1999) - 2 700 USD; Dacia 1310 L (1999) - 2 200 USD; Dacia 1310 L
Agenda2003-14-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280872_a_282201]
-
clasic caustic, cutremurat de sinuciderea tipografului Anghelache, - vorbele de foc, înscrise pe cerul dramatic al Patriei: De ce, nene Vasile, de ce? ... Adică, de ce iți luași viața, omule? Păi nu știai dumneata cum e la noi și cum se fură ca-n codru?... Să te lași mătălută, ca Zeu al insectelor pe mâna unor moravuri care, orișicât, nu are nimerica a le îndrepta... Într-adevăr. Poate că am fi avut și noi, de aici încolo, o zi cu adevarat națională sau pe bune
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
pe celalalt versant pe Lotru până la Olt. Amintirile excursiilor făcute împreună cu unchii și mătușile sale i-au inspirat desigur antologia intitulată Poezia pământului românesc cu poeme descriind relieful țării: munții și plaiurile, dealurile și podgoriile, râurile, zăvoaiele, luncile și câmpiile, codrul, țărmul mării, satele, orașele, cetățile istorice și provinciile desrobite, antologie reflectând pasiune lui Ion Pillat pentru peisajul românesc, substanța a vieții sale însăși. Găsind acel nestemat al interferentei poeziei culte cu aceea populară el copiază în Cartea cântecelor. 99 de
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
inspirate de clasicismul greco-roman antic, si intitulată Sub cerul clasic. În 1921 îi apare o antologie tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele poeților semănătoriști
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
redacție, nici dreptul de a-mi părăsi domiciliul tîrgujian. Apollo îmi făcea un semn încurajator, în cîmpul semiotic mai larg al uriașelor schimbări îmbucurătoare ce se vesteau. Însetatului i se întindea un ulcior cu apă, flămîndului i se dăruia un codru de pîine. M-am apucat îndată de treabă și - martoră stă colecția hebdomadarului - am izbutit, preț de cîțiva ani, să-i asigur ample comentarii, de regulă, cu caracter polemic, împotriva cărora directorul nu exprimă nici o obiecție. Cred că nu sînt
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
nuvelei lui Hașdeu se petrece la sfîrșitul domniei lui Ștefan cel Mare și, prin subtitulurile capitolelor (paragrafelor) vestește modalitatea utilizată, mult mai tîrziu, în Frații Jderi, de Sadoveanu. Tînărul postelnic Șarpe, însoțit de stegarul Luca, nepotul său, se întoarce, prin Codrii Cosminului, de la Cracovia, unde avusese o înaltă misiune diplomatică din partea domniei. E atacat de o ceață de haiduci haini, pe care ii învinge, rămînînd cu Mihu Copilul. Interesantă și plină de înțelesuri e înfățișarea atmosferei epocii, cu oameni, chiar în
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
elibereze pe data, pentru a conduce o bătălie împotriva tătarilor, care năvăliseră într-un colț de țară. Obida însă a rămas. În casa postelnicului Șarpe rămîne mai mare nepotul Luca, rănit, deocamdată, de săgețile primite în picioare în lupta din Codrii Cosminului. Hain, copilul Mihu încearcă să-l otrăvească, fără însă a izbuti. Cînd Luca prinde de veste de tentativa, la sfatul înțeleptului părinte Sofronie, Mihu e dus într-o pădure și abandonat acolo. Un episod reînvie suferințele fiicei lui Ștefan
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
lui Alecu Russo (BPT; 1967) . în secțiunea de prezentare biografică a autorului, locul nașterii este eludat prin evocare poetică... "1819 17 martie - S-a născut Alecu Russo într-un "sat frumos rășchirat între grădini și copaci pe o vale a codrilor Bîcului" (Amintiri)". Tehnica citatului și aparenta precizie filologică a indicării sursei sunt menite să mascheze insolitul situației. Trebuie să recunoaștem că e destul de neobișnuit ca locul nașterii să lipsescă dintr-o biografie: asocierea dintre dată și loc e atît de
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
înalț piramide în țara aceasta/ de la marginea tuturor lumilor/ și iată că moartea mă-nvinge și mă silește/ să fiu doar o biată operă lîngă frunzișul/ nemuritoarelor opere. Ce vină/ are peștele, bietul, cînd apele seacă/ și pasărea, biata, cînd codrii săi ard?/ Casa noastră se pustiește ca mușuroiul/ sub crude înghețuri. E iarnă și cine/ va merge-n pădure să curme butucii?/ Carul cu lemne nu vine singur/ să se așeze pe foc, arborii nu se aruncă/ de bună voie
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
umbră chinezească din profil a lui Eminescu (Adrian Pintea) în penumbra unei încăperi, de o frumusețe plastică. Mai există, după știința mea, un film din 1914 al lui Octav Minar, intitulat Eminescu, Veronica, Creangă, precum și Eminescu (1990), al lui Anatol Codru (Republica Moldova); Dumnezeirea lui Eminescu (1995) și Obârșia lui Eminescu (1996), semnate ambele de Grid Modorcea; filmul pentru televiziune Insula lui Euthanasius de George Bușecan, destul de complex, dar din care, poate din vina mea, n-am înțeles mare lucru; precum și o
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
se pot combina în vreo ipotetica frază ori narațiune. O alăturare nepermisa apare în exemplele de prescurtări dintr-un proiect de ortografie: PCR, UTM, ICAS (serie în care ultima instituție "se ocupă cu strîngerea gunoaielor"). Că la fel de periculoasă apare înșirarea "codri, mîndri, miniștri, ciocli, simpli, noștri" (unde, pentru a recunoaște eroarea, efortul de imaginație al cititorului e considerabil mai mare). O impietate impardonabila stă în a face ca unui text de Stalin să-i urmeze articolul cu titlul "Obraznic" "(chipurile despre
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
analiza: Cîntă în cer abisul cu trandafiri și arme./ O, templul, în el cărămidă mă încinge,/ Brațele tale, sora pecetluind/ Pleiadele pe carnea crepusculara/ care mi-e scînteie și fum./ Un doliu trece sacramental peste convoaie/ Într-o incinta de codru unde ard/ Sub rădăcina, gura mea-n smarald./ Metalul strălucește pe tăietura apei/ Curgînd din umbră-n umbră pînă la dispariții./ Cu fruntea lovind sarea mă-nversunez./ Vibrează insomnia pe metereze înălțate din oase,/ Clopote învăluiesc joc și tăcere./ Omul
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
orfeic: Să cânte pot (credeam) și șarpii. I-am pus ca grave strune harpii, / Alăturea de coarda poamei / și sfântul fir de păr al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața. Sunai al mamei păr sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
are divinul dar de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele și prenumele? / Eu. // Anul de naștere? / Cel mai tânăr an: / Când se iubeau / părinții mei. // Originea? / Ar și samăn / Dealul acel din preajma codrilor. / Știu toate doinele. // Profesiunea? / Îmi iubesc plaiul. // Părinții? / Am numai mamă. // Numele mamei? / Mama. // Ocupația ei? Așteaptă. // Ai fost supus / judecății vreodată? / Am stat niște ani închis: / în sine. // Rubedenii peste hotare ai? / Da. Pe tata. Îngropat / în pământ străin
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
o poziție publică față de ceva ce există doar în mințile lor bolnave. Dar poate că e vorba de o strategie mai subtilă: prin provocarea unei tragedii naționale (pentru că asta se urmărește cu obstinație, observ), propriile lor mârșavii, furturile ca-n codru, ruinarea băncilor, să fie trecute cu vederea. Până una-alta, regimul Constantinescu e paralizat de cercul de minciuni în care s-a înfășurat încă din prima zi a venirii sale la putere. Ar fi fost atât de simplu să pună
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
ceea ce numește "curentul autohton în faăa romantismului de împrumut". Aici se referă la Heliade Rădulescu, desi crede că "în materie de poezie n-avea Ureche", Costache Negruzzi, Gr. Alexandrescu cu fabulele lui ("fabulele lui au păstrat acest caracter indigen"), Ion Codru Drăgușanu. Cît privește romantismul francez, pe subiecte românești, el e "contemporan cu curentul autohton". E surprinzătoare observația că "Grigore Alexandrescu nu poate fi separat de Voltaire", lamartinismul lui Heliade, poezia lui Alecsandri care putea la urma urmei fi "creată și
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Ele cuprind personificări naive, exclamații de un sentimentalism școlaresc, imagini pur ornamentale etc., care îi divulgă... vârstă. Iată, ca exemplu, poemul S-a întâmplat: "S-a întâmplat într-o zi/ Să ningă cu soare;/ Furnicile să se transforme în fluturi,/ Codrii/ Să se lase cuprinși de gânduri.// S-a întâmplat într-o zi/ Să rasară/ Grâul din lumina,/ Florile din zâmbet;/ Să ne lăsăm cuprinși de somn,/ De frică,/ De paginile codrului,/ De visul cerului,/ De norii de pe clapele curate ale
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
ningă cu soare;/ Furnicile să se transforme în fluturi,/ Codrii/ Să se lase cuprinși de gânduri.// S-a întâmplat într-o zi/ Să rasară/ Grâul din lumina,/ Florile din zâmbet;/ Să ne lăsăm cuprinși de somn,/ De frică,/ De paginile codrului,/ De visul cerului,/ De norii de pe clapele curate ale apei,/ De lumină stinsa/ Că speranța." an afară de sintagmele "paginile codrului" și "norii de pe clapele curate ale apei", nu găsim nimic care să demonstreze că poemul aparține Adinei Huiban. an personalitatea
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
o zi/ Să rasară/ Grâul din lumina,/ Florile din zâmbet;/ Să ne lăsăm cuprinși de somn,/ De frică,/ De paginile codrului,/ De visul cerului,/ De norii de pe clapele curate ale apei,/ De lumină stinsa/ Că speranța." an afară de sintagmele "paginile codrului" și "norii de pe clapele curate ale apei", nu găsim nimic care să demonstreze că poemul aparține Adinei Huiban. an personalitatea poetei persistă încă ceva copilăresc. Pentru ea poezia este și o jucărie, o jucărie cu arc, pe care o redescoperă
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
de cap cât cuprinde, dar la un moment dat se termină și cu furatul, că de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Da' la alegeri aduceți polițist în comună domnu' Igaș? Sau lăsați așa, să se fure tot ca în codru? DeCe News ne arată că românii din secuime s-au săturat și încearcă pe orice cale să atragă atenția conducătorilor de la București că au scăpat situația din mână. Ungurii vor să își bată monedă proprie, steag propriu iar în cancelariile
Regele Mihai, un fel de Elodia, da' mai mică aşa () [Corola-journal/Journalistic/25144_a_26469]
-
dar Comarnescu n-a înțeles că rolul lui era de servant). O fi fost, n-o fi fost spioană (să zicem c-a fost), poezii își publică destul de frecvent în Convorbiri literare (prin 1908-1916, apoi 1923-24, 1933), semnîndu-le ba Lucia Codru, ba Lucia Codru Haiducu (pseudonime transparente, psihanalizabile chiar). Prea mare grijă n-avea însă de ele, supă rîndu-l pe Perpessicius cu nonșalanța ei de principesă căreia nu-i pasă de mulțimea de „impurități formale și chiar tematice”.10 Ce-i
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
a înțeles că rolul lui era de servant). O fi fost, n-o fi fost spioană (să zicem c-a fost), poezii își publică destul de frecvent în Convorbiri literare (prin 1908-1916, apoi 1923-24, 1933), semnîndu-le ba Lucia Codru, ba Lucia Codru Haiducu (pseudonime transparente, psihanalizabile chiar). Prea mare grijă n-avea însă de ele, supă rîndu-l pe Perpessicius cu nonșalanța ei de principesă căreia nu-i pasă de mulțimea de „impurități formale și chiar tematice”.10 Ce-i drept, tematic vorbind
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
alternanța asta nominală e, firește, un simplu alint) și în această calitate mai dovedește și ea slăbiciuni de inimă. Sau, de nu chiar de inimă, de suflet. Uneori concede din milă: „A căzut noaptea. Casa-i liniștită/ În margine de codru-ntunecat./ M-a-nfricoșat că n-am stat neclintită/ Cînd la picioare mi-ai alunecat”. Dar nu pentru multă vreme, căci imediat își ia seama la propria semeție și-l exilează pe amărîtul care-a înduioșato: „Doar de subt negre
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
în toată cuprinderea: și putrefacția, și fertilitatea ei. Pe bună dreptate, Călinescu pune mereu împreună descompunerea și germinația, dar accentuează într-un singur loc: „Toate poeziile lui Eminescu exprimă această încetare a rezistenței individuale, pasul de lunatec către lac și codru, locuri de fermentație”. Oricum, accentul principal nu cade pe acest aspect. De fapt, nici nu există accent principal. Dornic să cuprindă totul, neconcentrându- se pe esențial și nici - cum ar fi cerut propria sa idee despre privirea literaturii mai vechi
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]