7,028 matches
-
cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor, fără
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
o floare pe care ai prins-o în ochii tăi, împetălindu-i cu un nor pe care pleoapa l-a strâns în pumnul ei, ca să ne spună ce te doare În fiecare geană atârnă uimirea ta, neîmplinirea și surâsul amar fâșâitul codrului mângâiat de ploaia din care-și trage sufletul inima rotunjind, îmblânzind și strecurând sclavia pe un inelar pe care se răzvrătește copilăria înghițindu-și cratima Am cerșit bogățiile vieții pentru a ți le dărui neîncetat în fiecare clipă, dansând iubirea
AM DRESAT FLUTURI PENTRU TINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442865080.html [Corola-blog/BlogPost/373779_a_375108]
-
amestece de loc, sau cât mai puțin posibil, în luptele năvălitorilor ce se perindau. Războaiele erau totale și pe-atunci, mai ales din partea barbarilor cari purtau cu dânșii femeile, copiii și bătrânii, împreună cu toate animalele. Dar pe-atunci munții și codrii ofereau încă refugii destul de sigure pentru autohtonii cari voiau să rămâie neutri. Cotropitorii înșiși rareori se răspândeau departe de marile căi de trecere și de pășunile cari le hrăneau vitele. Iar când s’a întâmplat ca unii să se împrăștie
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
vor intra în conflict cu ofițerii români. Epurările efectuate în armată, urmate adesea de arestări produc degringoladă și în acest sector care își demonstrase eficiența pe parcursul războiului. Un număr destul de mare dintre ofițerii trecuți astfel în rezervă vor lua calea codrilor și alături de alți români disperați de apăsarea bolșevică vor reitera oarecum vechile mișcări haiducești, ceea ce va rămâne în istorie sub numele de - rezistența în munți. Mișcarea de rezistență pe teritoriul României, deși nu a cunoscut o organizare unitară, centralizată, fapt
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
rețele de informatori, de șantaje și de tehnica operativă (adică de ascultare cu aparate de înregistrare), Securitatea a reușit destul de greu să înfrângă haiducii care mai sperau într-o Românie creștină, democrată și liberă. Chiar dacă fenomenul rezistenței în munții și codrii României nu poate fi catalogat ca un fenomen de masă el a avut o extraordinară aderență la mase, în munți nu au fugit mii de români dar mii de români au ajutat într-un fel sau altul aceste mișcări, și
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
mare actor. Spun acest lucru pentru că încă din copilărie Eminescu a fost atras de mirajul scenei. Primii lui ani i-a petrecut la Ipotești și la Botoșani. Fiind „cel mai rău” dintre copiii căminarului, Mihai s-a ascuns în singurătatea codrului și a naturii, s-a izolat prin peregrinări și joacă, menite să-i dea iluzia evadării din lumea reală, care nu-i era tocmai prielnică. A jucat la început pantomima, cea mai veche formă de teatru: „Copii eram noi amândoi
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
mine, iarna e regina anotimpurilor... Din cer coboară, lin se-așează Pe fața blândului pământ, Sub melodia vântului dansează Și sufletele triste luminează, Cu brazdele torcând un legământ. E fulgușorul dalb, ce în plutire Aduce-n case numai bucurii, Surâde Codrului a revenire, Dansând un tango în rotire, Aduce vise și speranțe la copii. Un cățeluș aleargă prin troiene Să prindă-n zbor un fulgușor, Iar pisicuța dă din coadă-alene... Un pițigoi îngână tot catrene De bucurie, dragoste și dor. E
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
Basarabia, din părinții Vera (născută Roșu) și Vasile Vornicescu, neam de plugari-răzeși basarabeni, cu credința în Dumnezeu. Este cel mai mare din cei cinci copii ai familiei Vornicescu. „Niciodată n-am uitat, și nu voi uita câte zile voi avea, Codrii Lăpușnei, Vornicenii, Căpriana”. A fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
2015 Toate Articolele Autorului GÂNDIND LA EMINESCU Ascultat-a Eminescu Simfonia Îngerilor Pe-ale Luceafărului căi, la ora atingerilor Aprins de dorință, de neobosită căutare A minunii răspândită pe tărâmurile astrale. Alerga. copil - minune cu visările-i eterne Sub leagănul codrului, pe poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1434377477.html [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
să iasă la lumină. L-am împușcat pe Ceaușescu pentru că a „subminat economia națională”, pentru că s-a împotrivit rușilor așa cum a știut și cum a putut, pentru că ne-a lăsat o țară întreagă, fără autonomii, cu pământul strămoșesc întreg, cu codrii seculari neatinși! Acum ce suntem? Oare istoria se va repeta? Prof. univ. dr. Viorica Moisuc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NEMURITORI Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1701 din 28 august 2015 Toate Articolele Autorului Nemuritori * Purtăm în sânge izvoarele de apă, În braț taria stânci din Carpați, În ochi noștri lumina se adapă Iar codrul și câmpia ne sunt frați. * Nestăpânit de veacuri ne-e neamul Chiar dacă mulți ne-au vrut ca sclavi ai lor, Tot una-i tracul, vlahul, sau olteanul, Tot una-i limba-n cântecul de dor! * În ADN zidit ne stă
NEMURITORI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1440788238.html [Corola-blog/BlogPost/340132_a_341461]
-
într-un grup de haiduci, care luptau pentru drepturile românilor. După prima luptă, haiducii realizează că Poenaru este "domnișor", foarte puțin priceput în lupta acerbă a armelor și îl prezintă lui Tudor Vladimirescu, ca pe o pasăre rară printre haiducii codrului. Tudor Vladimirescu însă îi propune să i se alăture, intuind meritele intelectuale ale acestuia, care, în numai câteva săptămâni, ajunge să devină chiar omul de taină al lui Tudor Vladimirescu și șef al cancelariei. Conștient că o luptă se câștigă
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
poți da uitării limba care-a rezistat furtunii, Ascultați-o cum mai plânge când o maltratează unii! Nu lăsați să moară limba, nici simțirea românească, Chiar de nu sunteți o vreme lângă vatra strămoșească! Cine-și uită limba țării uită codrul și izvorul, Uită datina și portul, uită caselor pridvorul. Uită patria și neamul, nu-și mai amintește-ogorul, Nu mai știe cum se cântă nici durerea și nici dorul. Nu mai știe gustul pâinii, lângă apa răcoroasă, Nici cum cade-n
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele: „Cât trăim pe-acest pământ”, „La mijloc de codru de des”, „Limba românească”, „Pe munte cu iarba verde”, din care vom reproduce cântecul „Cât trăim pe-acest pământ” pe versuri de Nicolae Dabija, datorită legăturii sfinte cu țara pe care o exprimă și datorită definiției complexe și originale pe
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau,/Vițelușii se jucau,/Codru' întreg răsuna/De fluierătura mea./ Când soarele a asfințit/ Spre sat cu ele-am pornit/La casa mea m-am oprit/Și la Domnu-am mulțumit./ Nevasta s-a bucurat/Nepoțeii-am sărutat,/La icoane am privit,/M-am culcat și-
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și frumusețea se plămădesc și se transmit de veacuri într-o competiție a desăvârșirii și a supraviețuirii, au reușit să ne încânte privirea și auzul, să ne armonizeze cu noi înșine, cu cei din jur, cu înaintașii, cu soarele, cu codrii și cu munții. Iubitorii de sporturi nu au fost nici ei uitați și au putut participa la rafting pe Bistrița Aurie, tiroliană, snow-tubing, alpinism. Pentru recompensarea și stimularea calității în diverse sectoare de activitate au fost organizate concursuri: „Concurs de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Întâlnire întâmplătoare cu Gib, Povestire onirică de Al.Florin ȚENE Sunt la vârsta când, din când în când, amintirile năvălesc peste mine precum cârdul de vrăbiuțe asupra unui codru de pâine aruncat în grădina din fața casei. Mă întorsesem în orașul natal, Drăgășani, atras de un dor inefabil. Luasem o cameră la etajul întâi la Hotelul Rusidava și priveam pe fereastră la concetățenii mei ce se plimbau pe bulevardul Gib
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_intamplatoare_cu_gib.html [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > GEORGE NICOLAE STROIA - DORINȚĂ (VERSURI) Autor: George Nicolae Stroia Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului CHEMARE Nu pot să stau pe cer s-ascult codrului taină, Să nu pot să-i ating nici minunata haină, Dar în zadar încerc s-ajung la cea cunună Simțind cum mă oprește poruncitoarea lună. Cu glas adânc, șoptit aceasta îmi grăiește De ce vrei tu să pleci ? Nu vezi că
DORINŢĂ (VERSURI) de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/george_nicolae_stroia_1464168479.html [Corola-blog/BlogPost/378945_a_380274]
-
veci al nopții întuneric. ISPITA Coboară-te odată din cerul cu făclii Și vino să-ți arăt ce vei putea să fii, Nu ține piept ispitei ce vrea să mi te-aducă, Nu asculta porunca cea care te încurcă. Privește codrul tainic, ce-ti spune să te-așterni Pe jalnicul pământ cu lacrimi să îl cerni, Aici nu e-ntuneric, e doar o umbră deasă Ce răspândește-n jur o urmă de mireasmă... ÎMPREUNĂ Alină-a mea durere, Nu vreau singurătate
DORINŢĂ (VERSURI) de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/george_nicolae_stroia_1464168479.html [Corola-blog/BlogPost/378945_a_380274]
-
se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna cu apă rece de vizavi. Câteva zile stătu singură în cerdac în haine de doliu. Apoi a început să se plimbe prin codrii Filioarei, acum fugea de lume și rămânea încremenită cu gândurile rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui pe tema morții și acum versifica și ea pe aceeași temă: ,,O moarte vin de treci Pe inima-mi pustie
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
Acasă > Poeme > Emoție > IARBĂ DE ACASA Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului M-asteapta iarbă de acasa m-asteapta codrul înverzit m-asteapta dragii mei prieteni, cu care am copilărit. Și apă rece mă așteaptă cu pietre și cu lespezi mari când la scăldat fugeam cu toții, desculți, voioși, frumoși ștrengari. M-asteapta drumul către școală la noi în sat să
IARBA DE ACASA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_aurel_1466935480.html [Corola-blog/BlogPost/368541_a_369870]
-
celor ce n-au noroc...... V. CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CU CERBI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. CERBUL CARPATIN Mugește cerbul de răsună munții Și boncănitul i se pierde-n cețuri: Anunță codrul că e timpul nunții - Ciopor de ciute-apare din verdețuri... Pășind spre cârd cu coarnele pe spate, El le adoră lung pe fiecare, Iar ciutele-l primesc cam speriate Și se prefac că fug, dar nu prea tare. Când e mai
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
lupte, Așa că lesne și-a răzbit intrusul Care-a-nțeles că nu-i loc să se-nfrupte Și, demn, cu răni, își acceptă exclusul... Citește mai mult CERBUL CARPATINMugește cerbul de răsună munțiiși boncănitul i se pierde-n cețuri:Anunță codrul că e timpul nunții -Ciopor de ciute-apare din verdețuri...Pășind spre cârd cu coarnele pe spate,El le adoră lung pe fiecare,Iar ciutele-l primesc cam speriateși se prefac că fug, dar nu prea tare. Când e mai sigur
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
și mine: Prin aer, EMINESCU plutind sus peste noi! Părea un zeu din basme, ce-n Ziua lui revine O clipă să se-arate, dând timpul înapoi. Trupu-i creștea cât Țara, iar pieptul cât Carpații - Și-n părul lui toți codrii Moldovei se-adunau. Ochii-i erau luceferi plini de lumini și grații Și-o Dunăre de lacrimi din ochi îi izvorau. Când ne-a zâmbit, din nori ieșise mândrul soare Și florile albastre deodat-au răsărit! Toți plopii fără soț i
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
toți ca și mine: Prin aer, EMINESCU plutind sus peste noi!Părea un zeu din basme, ce-n Ziua lui revineO clipă să se-arate, dând timpul înapoi.Trupu-i creștea cât Țara, iar pieptul cât Carpații -Și-n părul lui toți codrii Moldovei se-adunau.Ochii-i erau luceferi plini de lumini și grațiiși-o Dunăre de lacrimi din ochi îi izvorau. Când ne-a zâmbit, din nori ieșise mândrul soareși florile albastre deodat-au răsărit! Toți plopii fără soț i se plecară-n
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]