607 matches
-
în sine. În analiza raportului dintre comunitate și libertate, Taylor consideră trei noțiuni ale libertății: 1) libertatea negativă pură un individ nu este liber dacă și numai dacă acțiunile sale sunt făcute imposibile prin acțiunea altui individ; 2) libertatea față de coerciție; 3) autonomia cel mai frecvent împărtășit punct al liberalilor în a-și susține ideea că libertatea este incompatibilă cu comunitatea privește forma de libertate cunoscută ca autonomie. Analiza clamatei incompatibilități dintre comunitate și libertate trebuie făcută din perspectiva acestei tipologii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care nu dorește să o prezinte cu necesitate ca bună sau rea, sau să o apere ca pe un ideal. Nu o vede ca pe un loc al fericirii și armoniei continue, la adăpost de conflict, de constrângere și de coerciție, ci doar afirmă că o comunitate este necesară dacă oamenii trebuie să trăiască fără stat. O abordare deosebit de aprofundată a disputei analizate aici o oferă Michael Walzer (1996). Comunitatea a devenit o prezență ideologică în societatea modernă. Cu intermitență, comunitarismul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
opun "altor interese". Societatea ar trebui să vegheze și să-i promoveze pe cei buni. Elogiile aduse marilor chirurgi se reflectă favorabil asupra întregii specialități și influențează pozitiv marele public chiar dacă o așa zisă presă este ostilă și manifestă o coerciție de multe ori nejustificată, totdeauna ignorantă. Imaginea corectă a chirurgiei, lăsând la o parte inepțiile, este furnizată de presă, marelui public oferindu-i posibilitatea să se informeze și să înțeleagă. Din nefericire ignoranța unei largi categorii de public este, încă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
capacitatea de a face față diverselor încercări, indiferent de natura acestora. Un accent special este pus pe "atracția culturală", pe capacitatea ei de a convinge, de a-și face obiectivele atractive, fără a fi nevoită să recurgă la forță, la coerciție. Dar "cheia puterii" este considerată a fi caracterul ei cuprinzător. În acest context, Mark Leonard citează un cercetător chinez, care se întreabă: "De ce, în anii '80, Uniunea Sovietică era așa de puternică în raport cu Japonia?" Iată răspunsul: "În 1985, PIB-ul
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
al socialului. Pentru a înțelege dinamicile din clasă legate de putere vom face apel la un studiu clasic al lui John French și Bertram Raven (1959), în care autorii disting cinci tipuri de putere socială: puterea de recompensare, puterea de coerciție, puterea legitimă, puterea de referință și puterea de competență sau puterea expertă. Din acest punct de vedere, relația dintre profesor și elev pare dezechilibrată, căci primul este atotputernic, deținând, în mod firesc, toate cele cinci tipuri de putere. În privința puterii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a stabili coordonatele comportamentului eficient al profesorului, studiile de până acum au insistat asupra faptului că este important ca profesorul să-și bazeze autoritatea pe o putere de referință, și să evite să facă apel la puterea sa de coerciție. Aceasta din urmă se exercită atunci când personajul înzestrat cu putere face apel la amenințări și pedepse pentru a determina ținta influenței să desfășoare comportamentul dorit. Desigur, profesorii au la îndemână un întreg arsenal, de la mustrare, până la pedeapsa fizică și exmatriculare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care dintre ei este apt să se perpetueze și În ce condiții. Cine merită să aibă urmași și cine anume este suficient de disgenic Încât trebuie Împiedicat să o facă, fie prin metoda tolerabilă a educației, fie prin cea a coerciției directe: impozite mari pentru disgenici, eventual chiar prin sterilizare forțată. Oamenii, potrivit tradițiilor neliberale, au probleme de discernământ. Puțini au acces la ceea ce este bine, drept și corect, chiar și pentru ei Înșiși. Acei puțini (prin educație, poziție, rasă sau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reflectă această speranță că tehnocrații aveau o șansă mai bună de a administra cu mai mult succes aplicarea legilor și de a convinge populația să coopereze de bunăvoie. Cei mai mulți adepți ai ideilor eugeniste nu păreau să fie Înclinați către folosirea coerciției pentru a impune noua ordine eugenică. Încrederea În puterea persuasiunii și a educației este cea care ordonează viziunea despre reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne. O posibilă sursă a poziției lui Moldovan față de problema descentralizării ar putea fi dezamăgirea sa În legătură cu felul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aspectele vieții private și care să Încerce să obțină mobilizarea socială cu orice preț. Moldovan avea Încredere În puterea persuasiunii de a determina chiar schimbări majore și În cooperarea voluntară a cetățenilor la aplicarea principiilor eugenice, o dată ce acestea erau Înțelese. Coerciția urma să aibă un rol minimal În succesul eugeniei ca program eficient de reformă radicală a statului, esențiale urmând să fie activitățile și implicarea voluntare a cetățenilor În crearea și menținerea bunăstării organismului național, chiar dacă alegerile individuale erau mult limitate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
colegii săi, cu excepția unui avocat simpatizant al mișcării legionare, erau În favoarea unei aplicări pe baze voluntare a acestei măsuri 86. Deși aflat În minoritate, Făcăoaru rămânea neclintit În convingerea sa că singura modalitate de a obține Îmbunătățiri eugenice era folosirea coerciției de către stat. În 1940, Făcăoaru s-a alăturat mișcării legionare, găsind, astfel, În cele din urmă contextul În care putea să ofere o tonalitate și mai agresivă ideilor sale. El a identificat viziunea sa eugenistă cu „Testamentul Căpitanului”, ideologia Gărzii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 56). La Bourdieu, principiul de legitimitate care permite impunerea noțiunii de elită este rezultatul unor acțiuni în sensuri diferite. Nu există... ...efect simplu și direct al acțiunii exercitate de către un ansamblu de agenți („clasă dominantă”) învestiți cu puteri de coerciție, ci efectul indirect al unui ansamblu complex de acțiuni care iau naștere în cadrul rețelei de constrângeri încrucișate pe care fiecare dintre dominatori, dominat astfel de structura câmpului prin care se exercită dominația, o suferă din partea tuturor celorlalți (ibidem, p. 57
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
simplu cu ceea ce uzul comun definește ca fiind „persoanele cele mai cultivate”. Totuși, slăbiciunea majoră a acestui criteriu constă în faptul că este în mod inextricabil legat de alte criterii, foarte eterogene: autoritatea morală, notorietatea, averea, dar și capacitatea de coerciție. În afară de asta, criteriul duce ușor la căutarea - nesociologică sau presociologică - a „celor mai buni”, în sensul filosofiei platoniciene. Din acest moment, ne îndepărtăm de orice posibilitate de a prezerva o formă oarecare de neutralitate axiologică. În această privință, Endruweit se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
criteriile eterogene mascate de noțiunea de categorii cultivate ale unei populații. Conjurația din 20 iulie grupa într-adevăr oameni care beneficiau de o autoritate morală incontestabilă și oameni - indispensabili, în acest gen de întreprindere - care dispuneau de o capacitate de coerciție. În afară de aceasta, și unii, și alții dispuneau de resurse simbolice și materiale care făceau din ei niște notabili tipici. Acest fapt ne amintește că valorile deosebit de apreciate într-o societate anume (putere, bogăție, talent, cultură etc.) nu sunt lipsite legătură
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
impreviziunile Însămînțării artificiale și ale clonării necontrolate, de efectele drogurilor sau de insecuritatea „terorismului”!...Însă ordinea morală a societății și a vieții ar trebui să fie una naturală, izvorîtă din bunul-simț al conduitei morale, și nu una artificială, bazată pe coerciția legilor: „Moravurile fără legi pot fi totul, legea fără moravuri - aproape nimic” (M. Eminescu). * „Plăcerile sînt cuiele care țintuiesc sufletul de trup.” (Plutarh) Cu siguranță, nu este vorba de orice plăceri, ci de cele senzuale, primare, care devin necontrolabile: „Fie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
izomorfism instituțional În literatură au fost identificate trei tipuri diferite de i.i.: coercitiv, mimetic și normativ. Izomorfismul coercitiv rezultă din „presiunile formale și informale exercitate asupra organizațiilor de către alte organizații de care depind” (DiMaggio și Powell, 1991, p. 67). Coerciția este rezultatul unor presiuni precum cele ale unui mandat guvernamental sau ale dependenței de organizații-cheie. O organizație tinde să copieze modelul celor de care depinde. Însă imitarea este încurajată și prin alte mijloace decât puterea și dependența, o altă sursă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este punctat de diverse decizii. Deci, un al doilea element este dat de faptul că o p.p. se definește prin aceste decizii, forme de alocare a resurselor, a căror natură este mai mult sau mai puțin autoritară și în care coerciția este mereu prezentă. În al treilea rând, o p.p. se înscrie „într-un cadru general de acțiune”, ceea ce ne permite să distingem între o p.p. și simple măsuri izolate. În acest cadru de actiune, o p.p. are obiective și scopuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fost extinsă și la nivel politic. De aici a decurs că statele erau singurele care se puteau obliga internațional în anumite circumstanțe, adică erau singurele care își puteau lua angajamente internaționale bazate pe consimtământul lor liber, fără a fi supuse coerciției altei puteri. În al patrulea rând, balanța de putere este acceptată ca instrument al relațiilor internaționale prin care se caută stabilitatea și nu pacea, mai curând limitarea conflictelor și a extinderii lor prin atragerea de terți decât eliminarea sau stoparea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și ce urmează după aceea. Pe măsura dezvoltării relațiilor internaționale, studierea folosirii forței și a amenințării cu forța între state nu a mai fost decât o parte dintr-un întreg mult mai larg, toate preocupările intelectuale legate de posibilitatea utilizării coerciției între actorii internaționali fiind grupate în subdomeniul studiilor de securitate. Prin importanța consecințelor, conflictele interstatale a obligat fiecare dintre curentele teoretice majore din relațiile internaționale să propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan prin intermediul analizei microsociale a două sate: Nucșoara și Scornicești. Intenția mărturisită a autorilor este de a observa dacă schimbarea politică programată, impusă prin coerciție, se menține și după Încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, vin din direcții metodologice diferite - Mungiu-Pippidi s-a format la școala americană de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a lungul analizei lor că procesele petrecute În cele două localități sînt similare, Încadrîndu-se În același tipar: de la „manipularea proprietății” la structura elitelor și pînă la impunerea unui anumit tip de comportament social și politic. Explicația ține de politica de coerciție deosebit de agresivă pe care statul comunist a practicat-o, de altfel, la scara Întregii societăți românești. Lucrarea este Împărțită În opt secțiuni la care se adaugă, pentru o mai bună exemplificare, trei anexe și unsprezece fotografii. Prima secțiune se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 2000, prezintă, din perspectiva celor două tabere, evoluția relațiilor diplomatice dintre România și Statele Unite În ultimii ani ai regimului comunist. Cheia Întregii afaceri este clauza națiunii celei mai favorizate, care rămăsese practic singura legătură importantă și singurul mijloc de coerciție al americanilor. În paralel, cei doi fac un tablou al societății românești din perioada respectivă (nu trebuie uitat că inițial cartea se adresa publicului american) și al conducerii politice grupate În jurul lui Nicolae Ceaușescu. Teza centrală este aceea a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai favorizate a fost ridicată, În Împrejurări destul de ambigue, de-abia În 1988. Din mărturia lui Kirk reiese că amînarea unei reacții ferme din partea americanilor s-a datorat În principal dorinței de a păstra un mijloc - cît de neînsemnat - de coerciție asupra Bucureștiului. Într-adevăr, În felul acesta s-a permis emigrarea unor persoane În Statele Unite - cu o medie de 2.500 pe an - și s-a asigurat unor culte religioase posibilitatea practicării religiei. Aceasta este, de fapt, și justificarea americană
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și o revenire la economia bazată pe schimburi. Apoi, cei patru ani de război civil au distrus și mai tare relațiile sociale existente și, În plus, i-au Învățat pe bolșevicii greu Încercați metodele „comunismului de război”: rechizițiile, legea marțială, coerciția. Lucrând pe un teren social nivelat și nutrind ambiția extrem-modernistă de a fi recunoscuți ca pionieri ai primei revoluții socialiste, bolșevicii aveau planuri mari. Aproape totul era imaginat la scară mare: de la orașe și clădiri individuale (Palatul Sovietelor), la planuri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
economică din timpul celui de-al doilea război mondial. Spre deosebire de colectivizarea sovietică, campania din Tanzania nu a fost concepută ca un război pentru apropriere pe toate fronturile. Nyerere i-a amenințat În mod clar pe cei care ar fi folosit coerciția administrativă sau militară și a insistat că nimeni nu trebuie obligat să se mute În noile sate Împotriva voinței sale. și, Într-adevăr, tulburările și violențele produse de programul lui, oricât de grave pentru victime, nu au fost de aceeași
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
prin persuasiune. Deși autorii sperau că „emulația socială, cooperarea și extinderea serviciilor de dezvoltare comunitară” vor determina schimbarea atitudinii, ei amenințau sumbru că „acolo unde stimulentele, emulația și propaganda nu funcționează, se vor avea În vedere măsuri de impunere sau coerciție”. În anii '60, au fost inițiate zeci de proiecte agricole și de așezări rurale. În ciuda marii lor varietăți - parteneriate Între stat și companii străine, proiecte guvernamentale sau parastatale, inițiative populare spontane -, majoritatea au fost considerate eșecuri și fie li s-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]