236 matches
-
o mânietu. De vârfu s-o uscatu, de rădăcină o secatu. De bătaie de soare la cap (insolație), sau, O cofă cu apă neîncepută se ține astfel ca soarele să se reflecte în ea. Bolnavul însuși cu ochii ațintiți în cofă spune de trei ori : Eu credeam că soarele-i în capul meu, Dar el, uite-l că-i în botă. De dalac. Pe un struț mare muiat în lapte dulce, care apoi se pune pe bubă, cu un cuțit se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
popasul de noapte al oilor țăv graniță țârâ puțin țâțână dispozitivul pe care se sprijină o ușă țâpa (a) a arunca țechere coș cu toartă U ulcică cană de pământ pentru apă ulcior damigeană V văxuit lustruit (despre încălțăminte) vânturătoare cofă vârstă etate, dar și smoc de flori la pălărie vedriță găleată din lemn vlecuit istovit Z zamă ciorbă zăpor urcuș greu în pădure zăporât mic și urât zgrăbunță bubuliță zorit urat grăbit Cuvânt după Motto: I.P.RICHTER (scriitor romantic german
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul până aproape de streașina bordeiului nostru și mai era un puișor de ger siberian de crăpau lemnele, tocmai mâncasem și fiindu-ne sete, zic "ian să aduc eu niște apă proaspătă"; drept care, iau cofa din tindă, deschid ușa să mă îndrept spre fântână și, ce crezi că-mi văd ochii? Când să cobor din cerdac, înlemnesc: dinspre grădină, venea pe cărarea dinspre fântână, lipa-lipa, o namilă de lup cât un vițel, nu alta! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Vlad (1940), Corjos Nicolae (1915), Mircea Daniluc ( romancier 1945), Cornel Vulpe (actor 1930), poeții și eseiștii Ion Gheorghiță (Larga), Romanciuc Vasile (Badragii Noi), Teleucă Victor (Cepeleuți), Ion Vătămanu ( Posticeni). O subliniere a contribuției literare a scriitorului A.E. Bakonschi (19251977, Cofa). Este absolvent al Facultății de Drept al Universității din Cluj Napoca unde s-a consacrat la redacția „Almanahului literar”.. Preotul Teodor Scala de la parohia Babii ajunge preot În U.S.A. unde i se Încredințează pastorația comunității de ucrainieni, ruși și români
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
conving de finețea produsului obținut. Tocmai când ne pregăteam de plecare, cerul a Început să se Înnoureze, umbrind lumina soarelui, câteva fulgere au săgetat orizontul posomorât, și În scurt timp o ploaie deasă a Început În cascade să-și răstoarne cofele cu stropi mari și reci. Ne-am adăpostit sub un șopron deschis al oilor, dar nu ne-am putut feri decât capul și spatele, În rest șiroaiele de apă ne-au udat 225 Încălțările și pantalonii până la genunchi. Dacă până
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
hotel În noaptea caldă și parfumată de mirosurile Îmbietoare ale zecilor de flori, spuzuită de micile făclii, steluțe cu luciri diamantine, unde probabil sălășluiesc sufletele străbunilor. Serafica lună, cu veșmântu-i argintat, și priviri luciferice, Împlinită În rotunjimea ei, ca o cofă plină cu apă rece din izvorul plaiurilor carpatine, ne bate cu pletele-i palide, dezlânate, În geam, creând o lume a fantasmelor... Frunzele unui bambus foșnesc tânguitor la boarea șăgalnică. Privesc lumina selenară În pomul Înflorit, mănunchiul de ramuri proiectat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
celei de-a noua terase, nu În jos, ci spre transcendent, mulțumind Forței Absolute pentru marea Îngăduință arătată În acea zi. Și când nimeni nu se aștepta, Cerul, parcă scârbit de hainele-i Întinate de zgura nesăbuitei deșertăciuni, Își deșărtă cofele dolofane ale abiselor fântâni. Am ieșit din reveria provocată de măreția clipei și am grăbit, cât am putut de mult coborârea, dar treptele Înalte devenise lunecoase și ne temeam de ce este mai rău - o fractură sau o entorsă. Șiroaiele de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Ciobanel; Adrian Ciobanu; Anica Ciobanu; Liviu Ciobanu; Dumitru R. Ciobotaru; Gheorghe Ciocoiu; Cristian Carlova; Marcela Cârtita; Nicolae I. Cislaru; Mihai Ciubotaru; Paula Ciubotaru; Constantin Ciupitu; Elenă Ciupitu; Florian I. Ciurlea; Gheorghe F. Ciuta; Gheorghiță Climent; Gheorghe Coc; Adrian Cocienescu; Gheorghe Cofa; Daniel Cohen; Marin Cojocaru; Mariana Cojocaru; Nicolae Comiza; Valentin Comsa; Petre Condescu; Dinel Condoiu; Gheorghe Constantin Constantin; Adrian Gheorghe Constantin; Dumitru Constantin; Daniel C. Constantin; Jan Constantinescu; Alexandru Constantinescu; Vasile Constantinescu; Gheorghe Adrian Copoiu; Carmen Teodora Corboianu; Mircea Cornea; Adrian
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Domnule Marinică, aici nu mai suntem nici români, nici jidani, nici unguri, nici ortodocși, nici catolici, nici protestanți, doar oameni în suferință. Acum se dă pe față cine știe să iubească pe aproapele său. Cum, domnule, mă pui în aceeași cofă cu toți nemernicii? Auziți, domnilor! Aici are curajul să mă înfrunte, dar dacă eram afară și mi-l făceam ginere, și-i dădeam averea, ce era în stare să-mi facă? Nu m-ar fi aruncat în stradă? Să știi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la ureche? în tagma asta a noastră se bea temeinic, cu toate că scriitorii nu beau mai mult ca alte categorii de oameni ai muncii. Numai că noi amestecăm la marea știință vinul cu taifasul prietenesc și cu femeia. Știi vorba: Fie cofa cât de plină și femeia cât de goală”. “Așa-i, maestre, numa’ că al dracu’ mă mai doare capu l.” Păstorel mai trage un fum chibzuind: “Băutura și scri sul sunt cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din poemele sale în proză (Cubul negru și alte cîteva fragmente) comentîndu-le cu poantări fin ironice. A recitat, din memorie, și cîteva epigrame (între care una despre un bețiv care a ingurgitat atîta spirit încît, dacă ar sufla într-o cofă cu apă, ar preface apa în rachiu)” (epigrama figurează în Opere, Ed. Univers Enciclopedic, 2001, p. 316 - n. m.). Iată și o observație care confirmă ceea ce am remarcat scriind despre discul cu poeziile înregistrate la Radio și de care editorii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a lui taică-său, acum însă trebuia să fugă." (Spiridon Vangheli, Cum a scăpat Ștefan de urmăritori) (c) "... leneș fără pereche mă făcusem, căci mama, după câtă minte avea, nu se îndura să mă mai trimită acum nici la o cofă de apă, numai să învăț carte și să mă fac popă, ca părintele Isaia Duhu, profesorul nostru. Bun mai era și părintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu să-l ierte!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Ș-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ouat, Ouăle și le-a lăsat În fundul șalvarului, Fundul pozunarului; În sânul meu c-a clocit Și puii și-a colăcit; În sânul mei că și-i crește Și de coaste mă ciupește". Bătrâna aleargă îndată la cârciumă, ia o cofă de vin și-o aduce la fereastră. Cobea o apucă, o golește lacom, apoi o azvârle cu putere în stradă, omorând un hoț care trecea pe acolo. Apoi o sfătuiește pe mama sa să-l caute pe voievod la biserică
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru creșterea și înmulțirea albinelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile cu care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
culturii Cucuteni, vase de cult, idoli, fragmente de arme vechi, fusciole, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița, putineiul de ales unt, șeaua de lemn pentru călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate pe lemn, o cămașă femeiască înflorată cu fluturași, o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni, ouă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era mai în față. Loznița pentru uscat prune. Diferitele obiecte de uz casnic cum ar fi linguri, coveți, polonice, căușele pentru făină erau confecționate de țiganii de la Baranca care le vindeau pe făină sau pe alte alimente necesare consumului zilnic. Cofele și donițele, putinile și ciuberele erau cumpărate de la bucovineni care veneau prin sate cu marfă. Oalele pentru pus laptele la prins, cele pentru înfundat și pentru umplut borș erau procurate de la meșterii olari precum Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mă somau să rostesc rapid cuvântul „portocală“), o aducea pe maică-mea, scoasă din sărite, să-mi arunce ocara de „cofăriță“ („mai taci, cofărițo!“); cofărițe se numeau la Cluj țărăncile guralive care își ofereau marfa (zmeură, afine, brânză, mălai) în cofă. Până acum, nu avusesem ocazia să-mi manifest mai pregnant gustul pentru ceva anume, nici măcar ca școlar n-am depășit media onorabilă. Cum ai mei nu m-au răsfățat niciodată cu jucării (o bună școală pentru mâini, de care am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație largă și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de nori alburii. Culesul se apropia de sfârșit. În fața cramei, erau așezate teascul, căzile cu struguri și mai la o parte dejul și călcătorul în care un om surd călca. Din dejul în care se scurgea, mustul era dus cu cofele în butoaiele din cramă. La treaba asta lucrau mama, mătușa Irina și, cu un cofăiel, dam și eu ajutor. Lângă crama noastră, se afla un ulm bătrân, înalt, cu coroana de frunze în formă de umbrelă și în lumina frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cu acele naivități ale începutului, reușisem să-mi câștig singur cele necesare, nu mai eram o povară pentru săracii mei părinți, devenisem, dintr-o dată, un ajutor temeinic și cartoanele mâzgălite cu vopsele nu mai erau puse pe oale și pe cofe. Se transformaseră în bani. Și când, într-o zi, ziarul "Gloria" din localitate publică un lung articol, pe două coloane, despre neisprăvitul ce eram, mirarea părinților mei a fost mare. Mirarea și tot felul de sentimente au luat naștere printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în Japonia, numai un om cu stare materială bună, își poate permite a oferi iubitei...un superb trandafir albastru. În mijlocul parcului, de lângă debarcader, trona o fântână arteziană de forma unui crin, al cărui pistil îl reprezenta o femeie cu o cofă pe umăr. Intr-alt loc, se afla o carte uriașă din metal. Pe filele deschise era gravat un text scris în japoneză. Am fotografiat cartea uriașă, dar și femeia. Asakusa Sâmbătă, 30. 08. 2008 La această dată, Asakusa devine scena
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa, lelițo? Ia mă uit și eu, că tare mai sunteți năcăjiți..." Tot drumul femeile es cu apă și cu fructe în calea flăcăilor obosiți de drum pășind greu sub raniță prin praful șoselei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Să treci văi adânci, ape reci. Hai, du-te. Păcat mare să-l omori după ce l-ai fermecat. E păcat să-l lași fermecat, fără să-i desfaci farmecul. Descântec pentru mușcătura de șarpe De dimineață mă sculai, Mâna pe cofă pusei, La fântână plecai, Cu Maica Precistă mă-ntâlnii. De mâna dreaptă mă luă La fântână mă duse. Acolo văzui șarpe trist și mânios. Ce stai, șarpe, trist și mânios? (Șarpe = Drăghici sau Pelinița) Am mușcat pe cutare. Leacul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]