871 matches
-
întreprinderii ca loc de cercetare și de creație. Acest element este văzut ca mijloc de atingere a normei (profitului) și indică buna sănătate a unei astfel de organizări și desfășurarea ei spre viitor. Dar așteptările nu includ numai operaționalizări ale cognițiilor normative. Ele se pot compune și din elemente evaluative, mai puțin direct legate de noțiunea de profit ca, de exemplu, ideea de dezvoltare personală. Diversitatea conținuturilor acestui cîmp, sursă de poziționări individuale, de atracție/respingere față de obiectul reprezentării sociale, trimite
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a se reduce totuși la aceasta. Cuvintele, activitățile denominative (Moscovici, 1999) și chiar solilocurile copilului presupun o reprezentare prealabilă sau o referință categorială, socială, interactivă, în același timp exterioară și interioară cuvîntului, o imagine, un semnificat, una sau mai multe cogniții în curs de formare. Categorizarea socială, ritualurile, căutarea de consistență sau de explicații, apartenența la grupuri, conceptele de presupus și de implicit în pragmatică sînt tot atîția factori și forme care structurează RS și prin care acestea din urmă apar
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
reînsușire a sensului. Constrîn-gerile universurilor de cunoaștere a societății sînt aici dialogic detaliate, reprelucrate, deformate și explorate (cf. P. Bourdieu, Ce que parler veut dire: l'économie des échanges linguistiques, Paris, Fayard, 1982). Nu există, desigur, o disociere profundă între cogniții (categorii, scheme, scripte, prototipuri, atribuiri...), pregnanța dimensiunii colective și discurs (gramatica sa, lexicul, dinamica constructivă a cuvîntului), dar nu le putem asimila doar cu cuvintele care le exprimă. Relația dintre aceste diverse aspecte este dialectică. Ele se determină unele pe
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai puțin mascate, terapeutul și pacientul vor începe să interacționeze. Karl Gustav Jung folosește și el teste de asociere verbală, dezvoltate în paralel de psihologii asociaționiști, apoi behavioriști, mai mult sau mai puțin de acord între ei în ceea ce privește raporturile între cogniții (inexistente pentru cei din urmă) și cuvinte. Ipoteza care fundamentează această tehnică se raportează la existența unor legături semantice, lexicale, sinonimice, referențiale, analogice, taxinomice și de simbolizare între cuvinte și reprezentare(ări). Acest tip de test începe cu o întrebare
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din nucleul central și din sistemul periferic al unei RS. * Explicarea utilității practice a cunoașterii structurii. * Elaborarea diverselor tehnici de detectare și verificare a ierarhizării componentelor unei RS, ca fiind complementare și strict subordonate obiectivelor unei cercetări. 1. Relații între cogniții 1.1. Legătura "frecvență/rang" Pornind de la o listă asociativă, putem descrie structura unei RS adoptînd metoda de calcul a lui Grize et al. (1987) și a lui Vergès (1992). În urma analizei sistemului de categorii de subiecți, furnizate de materialul
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și printr-o analiză statistică complexă. Elementele nucleului central sînt caracterizate (Abric, Flament, Rouquette) de o mai mare asociativitate (termeni de legătură evocați cel mai des și care trimit la mai multe tipuri de noțiuni) și o mai puternică proeminență (cognițiile cele mai frecvent alese, respinse sau citate). Analiza de similitudine (Degenne și Vergès, 1973; Flament, 1986) permite, printr-o procedură complementară, listarea esențialului din harta de idei care este o RS. În funcție de diverșii indici și matrițe, se sintetizează legăturile dintre
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
chestionați pe marginea unei anumite RS: fraternitatea și egalitatea. Prima noțiune se traduce prin importanța acordată convergenței de opinii, cea de-a doua prin ideea că o anumită comunitate nu trebuie să aibă șef sau nu are ierarhie. Aceste două cogniții au făcut obiectul unei verificări asupra centralității lor cantitative la studenți: sînt, de altfel, desemnate ca avînd o importanță egală (75% probabilitate medie pentru ca aceste două cogniții să implice existența unui grup ideal). Criteriul calitativ este abordat, într-o a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
anumită comunitate nu trebuie să aibă șef sau nu are ierarhie. Aceste două cogniții au făcut obiectul unei verificări asupra centralității lor cantitative la studenți: sînt, de altfel, desemnate ca avînd o importanță egală (75% probabilitate medie pentru ca aceste două cogniții să implice existența unui grup ideal). Criteriul calitativ este abordat, într-o a doua etapă, prin metoda MEC (punerea în discuție a unei cogniții). Două grupuri de subiecți echivalenți primesc textul următor: "Pierre, Olivier, Jean-Jacques, François și Marc formează un
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
studenți: sînt, de altfel, desemnate ca avînd o importanță egală (75% probabilitate medie pentru ca aceste două cogniții să implice existența unui grup ideal). Criteriul calitativ este abordat, într-o a doua etapă, prin metoda MEC (punerea în discuție a unei cogniții). Două grupuri de subiecți echivalenți primesc textul următor: "Pierre, Olivier, Jean-Jacques, François și Marc formează un grup foarte unit și, atunci cînd îi întîlnești, dau impresia că sînt mulțumiți să fie împreună. Sînt, de altfel, foarte simpatici și fiecare dintre
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
li se adresează. Într-un caz, "după o observare profundă a acestui grup de prieteni", se menționează prezența unui șef. În alt caz, se precizează că există divergențe de opinii între ei. În fiecare caz, se pune în discuție o cogniție considerată ca fiind "centrală", din punct de vedere cantitativ. Toți subiecții sînt apoi întrebați dacă situația care le este prezentată corespunde sau nu celei a grupului ideal. Sinteza răspunsurilor este prezentată mai jos: Punerea în discuție a cogniției centrale Absența
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
discuție o cogniție considerată ca fiind "centrală", din punct de vedere cantitativ. Toți subiecții sînt apoi întrebați dacă situația care le este prezentată corespunde sau nu celei a grupului ideal. Sinteza răspunsurilor este prezentată mai jos: Punerea în discuție a cogniției centrale Absența ierarhiei Convergență de opinie Evaluarea subiecților Este un grup ideal 21% 73% Nu este un grup ideal 79% 27% După P. Moliner, "Validation expérimentale de l'hypothèse du noyau central des représentations sociales", Bulletin de Psychologie, vol. XLI
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
memorare (imediată sau la diferență de o oră) a unei liste de treizeci de termeni asociați cuvîntului "artizan", dintre care cinci fac parte din NC, iar celelalte din SP (Abric, op. cit.). Se creează astfel două condiții experimentale: una în care cognițiile centrale sînt prezente, cealaltă în care ele sînt înlocuite de elemente periferice ale RS. Pentru fiecare din cele două grupuri de studenți, lista care le este prezentată este asociată explicit sau nu cu reprezentarea artizanului (obiect al RS invocat sau
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o notație semnificativ mai ridicată: profit, inserare în economie, patron și creatoare de locuri de muncă. Ceilalți itemi, mai puțin notați, sînt considerați "periferici". Faza terminală de verificare a elementelor NC este realizată prin metoda punerii în discuție a unei cogniții. Același text este prezentat unui alt eșantion de subiecți, cu variante, incluzînd fie constituenții NC, fie pe cei ai SP al reprezentării întreprinderii. Astfel, în experimentul final, sînt create două condiții. În prima, la sfîrșitul textului despre Solitec, se adaugă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
condiții. În prima, la sfîrșitul textului despre Solitec, se adaugă fraza următoare: "Totuși Solitec nu este un loc de cercetare și de creație (schemă periferică) și nu aceasta este vocația sa". Pentru al doilea grup de subiecți, noțiunea de profit (cogniție centrală) este inclusă în același enunț, la sfîrșitul textului. Subiecții se pronunță apoi asupra caracteristicilor organizației evocate, evaluînd, pe o scară în șase puncte, itemul "Solitec este o întreprindere", apoi celelalte caracterizări ale RS a întreprinderii (14 minus 1, corespunzînd
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" sînt următoarele: Evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" Răspunsuri ale subiecților (în număr de indivizi) "Probabil nu" (răspuns de la 1 la 3) "Probabil da" (răspuns de la 4 la 6) Punerea în discuție a unei cogniții Centrală (profit) 19 4 Periferică (cercetare și creație) 11 12 După P. Moliner, "ISA: l'introduction par scénario ambigu. Une méthode pour l'étude des représentations sociale", Revue interna-tionale de psychologie sociale, vol. VI, nr. 2, decembrie 1993, p. 18
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al unei reprezentări. Pentru a simplifica procedura și pentru a ajunge la scopuri identice, au fost construite clase de SCB calificate drept "metascheme", în urma unei analize secundare. Metascheme care regrupează cele cinci SCB Schemă cognitivă de bază Metaschemă Registru de cogniții Elemente ale unei RS Lexic Descriere, caracterizare lexicografică Descriptiv, definițional Definiționale Vecinătate Compoziție Praxis Acțiune praxeologică Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
normativ al elementelor unei RS. Putem atunci presupune că o populație [...], într-o situație dată [...] va pune în funcțiune în mod preferențial una sau alta din cele trei metascheme [...]. Totul se petrece ca și cum subiecții ar dispune de trei registre de cogniții, unul sau altul dintre aceste registre fiind mai mult sau mai puțin activat, în funcție de o multitudine de variabile relative la obiect, la situație sau la caracteristicile sociale ale subiecților înșiși." Ibid., pp. 84-85 Acest lucru autorizează constituirea unei tripartiții a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din modelul [28/5] și a unui chestionar simplificat [19/2], axat esențial pe cele două SCB "atribuire" [șapte conectori] și "praxis" [doisprezece conectori]. Constituenții normativi ai nucleului central dau naștere unei valențe puternice pentru răspunsurile la întrebările metaschemei "evaluare"; cognițiile funcționale ale NC activează mai intens metaschema "praxeologie". 3.3. Localizarea elementelor supraactivate Indicele de valență, utilizat pentru a distinge elementele SP și cele ale NC este sursă de incertitudini în interpretarea rezultatelor care descriu supraactivarea schemelor periferice (Flament in
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
elementelor supraactivate Indicele de valență, utilizat pentru a distinge elementele SP și cele ale NC este sursă de incertitudini în interpretarea rezultatelor care descriu supraactivarea schemelor periferice (Flament in Guimelli, 1994, p. 103; Guimelli, 1995). Un element supraactivat este o cogniție periferică, ce formează o substructură semnificantă, căpătînd, pentru moment și din motive de adaptare la context, o mai mare importanță în practicile unui grup (exemplu: învățători în pedagogia "inovatoare", mutați în zona de educație prioritară, trebuind să practice o formă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
λ = 1 ± Δ", există o mare probabilitate să ne aflăm în fața unui element central. Dacă acesta ia valoarea "λ >1 + Δ", va fi vorba despre o schemă periferică. Va tinde să se apropie de forma "λ < 1 Δ" pentru o cogniție supraactivată. Să precizăm că, în această abordare, Δ trimite la o procedură de calcul al incertitudinii, rezultînd din măsurare. Aceste proceduri și aceste formule au fost aplicate experimental și comparate cu rezultatele reieșite din temele de studiu (RS a grupului
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
p. 99 O lucrare pe marginea RS a igienei la liceeni ilustrează aceste reguli metodologice (ibid., pp. 99-101). Patru elemente sînt proeminente în discursul asupra acestui obiect: "prevenirea bolilor", "stare de bine", "respectul celorlalți", "mirosuri neplăcute". Pentru fiecare dintre aceste cogniții, Rateau aplică procedura SCB la patru grupuri de cîte cincisprezece subiecți, cerîndu-le să asocieze și să justifice trei cuvinte în legătură cu de una dintre cele patru forme ale frazei: "Igiena poate fi caracterizată prin aceea că: 1. permite prevenirea bolilor, 2
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
instalat în devianță" sînt supraactivate (Rouquette și Rateau, pp. 101-104). Avantajul acestei tehnici este că se pot distinge, mulțumită aplicării ei, elementele periferice supraactivate a căror valență este mai ridicată decît cea a cognemelor sistemului central. Primele forme (supraactivate) reprezintă cogniții care pot fi purtătoarele transformării unei reprezentări sau ale unei soluții provizorii la problemele pe care le traversează un grup. Indicele λ este atunci categoric mai sensibil. Utilizarea tabelului de valori ale λ, stabilite în urma a numeroase teste, se sprijină
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
necunoscute, sau dacă există o contradicție între ideile sale și unele dintre comportamentele sale constrîngătoare, extorcate sau alese, va încerca să reinstaureze o legătură de corespondență între aceste diferite niveluri, generînd o explicație asupra noii sale conduite și deci activînd cogniții conforme și concordante. Această activitate de reconstrucție cognitivă, de echilibrare, de cercetare a consonanței și de atribuire cauzală este calificată drept "raționalizare". Într-o astfel de grilă, comportamentele sînt cele care dau naștere opiniilor. Mulți cercetători se raliază acestei teoretizări
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
instituții de acest tip adoptă, în fața psihanalizei, o poziție selectivă și atentă. Noțiunea de atitudine, mai marcată afectiv decît cea de opinie, se potrivește mai bine pentru definirea RS într-un asemenea mod. Presupune, în plus, existența unei ierarhii între cognițiile unui subiect și pregătirea vagă a unei acțiuni. Propagarea explică necesitatea de a comunica într-o manieră adaptată, luîndu-se în considerare particularitățile noului obiect (psihanaliza) și "primirea sa rațională" în gîndirea grupului. Finalitate este atunci de a face această teorie
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe care tocmai le-am rezumat. Viziunile asupra lumii, ideologiile, apartenențele la grupuri, asumarea unui statut și influența poziției într-o ierahie, fără a mai vorbi de variabilele sociodemografice și economice, fac să gîndim RS ca fiind cîmpuri structurate de cogniții modulabile în funcție de contextul lor de actualizare. Studiul RS ale drepturilor omului (cf. capitolul 4) ne permite să cunoaștem care sînt elementele organizatorice (în principal: dreptul la apărare juridică, la exprimare politică, la condiții elementare de viață) sau periferice (în special
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]