326 matches
-
aplicându-i și o pedeapsă complementară constând în interdicția de a fi ales sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat. De asemenea, automobilul reclamantului a fost confiscat. 36. Instanța și-a întemeiat sentința pe declarațiile coinculpaților L.E.P., G.F. și P.R.D., care coroborau declarațiile reclamantului făcute în timpul urmăririi penale, în prezența avocatului ales. Instanța a remarcat că, deși în fața sa reclamantul negase orice implicare în comiterea faptelor imputate, "existența unor împrejurări care l-ar fi putut determina
HOTĂRÂRE din 8 februarie 2011 în Cauza Micu împotriva României - definitivă la 8 mai 2011,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235052_a_236381]
-
de a o lua, astfel încât luarea în considerare a bolilor de care suferea reclamanta nu era relevantă. 11. Prin încheierile de ședință din 16 martie și 24 mai 2001, judecătoria a prelungit arestarea preventivă a reclamantei și a celorlalți 3 coinculpați cu 30 de zile. Guvernul nu a furnizat hotărârea prin care s-a prelungit arestarea reclamantei în luna aprilie 2001, deși grefa i-a solicitat-o. În încheierile menționate mai sus, fără a răspunde părții interesate care solicitase aplicarea art.
HOTĂRÂRE din 24 februarie 2009 în Cauza Tarău împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219095_a_220424]
-
a prelungit arestarea reclamantei în luna aprilie 2001, deși grefa i-a solicitat-o. În încheierile menționate mai sus, fără a răspunde părții interesate care solicitase aplicarea art. 136 lit. b) din CPP și fără a face vreo distincție între coinculpați, instanța a statuat, într-un singur paragraf, că motivele care au justificat luarea măsurii arestării preventive subzistau și a reținut, cu privire la pericolul pentru "ordinea publică" prevăzut de art. 148 lit. h) din CPP , "modalitatea concretă în care au fost comise
HOTĂRÂRE din 24 februarie 2009 în Cauza Tarău împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219095_a_220424]
-
a reclamantei de la 27 iunie până la 26 iulie 2001. Termenul a fost stabilit pentru data de 25 iunie, judecata fiind apoi amânată pentru 26 iunie 2001. La acest termen, la care reclamanta a fost asistată de M.A., avocata unui coinculpat, Judecătoria Sectorului 1 București a pronunțat în jurul orei 15,30, la sfârșitul programului instanțelor, o încheiere de ședință prin care a respins cererea procurorului și a dispus punerea în libertate a părții interesate. Analizând în mod distinct cazul reclamantei, instanța
HOTĂRÂRE din 24 februarie 2009 în Cauza Tarău împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219095_a_220424]
-
iunie 2001; spre ora 19,00, după ce l-a ascultat pe procuror, instanța a admis recursul parchetului. Instanța a statuat, ținând cont de stadiul cercetării și de circumstanțele concrete în care au fost comise faptele, că punerea în libertate a coinculpaților prezenta pericol pentru ordinea publică; ea a adăugat că aceștia trebuiau să se limiteze la a supune dezbaterii problema menținerii sub arest preventiv, fără să abordeze alte probleme precum înlocuirea arestului preventiv cu obligația prevăzută de art. 136 lit. b
HOTĂRÂRE din 24 februarie 2009 în Cauza Tarău împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219095_a_220424]
-
27 iunie 2001. Potrivit afirmațiilor reclamantei, avocatul nu a participat la ședință. 15. Prin încheierile de ședință din 25 iulie, 20 august, 5 septembrie, 17 octombrie, 21 noiembrie și 12 decembrie 2001, care se refereau în mod global la toți coinculpații, Judecătoria Sectorului 1 București a prelungit de fiecare dată cu câte 30 de zile arestarea preventivă a reclamantei. La data de 27 august 2001, instanța a respins cererea de punere în libertate a părții interesate. În cursul acestor proceduri, aceasta
HOTĂRÂRE din 24 februarie 2009 în Cauza Tarău împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219095_a_220424]
-
înșelase mai mult de 100 de persoane, că prejudiciul nu era acoperit și că punerea sa în libertate putea duce la comiterea altor fapte similare. În a doua decizie, referindu-se în mod global la reclamantă și la un alt coinculpat, tribunalul a justificat arestarea preventivă prin faptul că "mai trebuiau administrate probe", că "prezența lor era necesară" și că punerea în libertate ar putea dăuna desfășurării anchetei judiciare și ar putea prezenta un pericol pentru ordinea publică. În fine, în
HOTĂRÂRE din 24 februarie 2009 în Cauza Tarău împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219095_a_220424]
-
la o adresă necunoscută. 30. La termenul din 7 februarie 2003, reclamanta a reiterat cererea sa de probe: cererile de audiere a lui C.G., V.G. și a celor 4 martori ai apărării menționați mai sus și de confruntare cu ceilalți coinculpați; cerere de expertiză grafologică și de supliment de declarație din partea sa; cereri de audiere a lui S.G. ca martor al apărării și de depunere de probe la dosar. Prin Încheierea de ședință din 7 februarie 2003, Tribunalul Municipiului București, raportându
HOTĂRÂRE din 24 februarie 2009 în Cauza Tarău împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219095_a_220424]
-
motive lapidare și contradictorii pentru a respinge cererile părții interesate. În acest sens, este suficient să menționăm că cererea de audiere a lui C.G., a lui V.G. și a celor 4 martori ai apărării, precum și cererea de confruntare cu ceilalți coinculpați au fost respinse la data de 7 februarie 2003 de Tribunalul Municipiului București, pe motivul că aceste probe fuseseră deja administrate în primă instanță și că ele trebuiau doar reexaminate (paragraful 30 de mai sus). Or, din dosarul furnizat de
HOTĂRÂRE din 24 februarie 2009 în Cauza Tarău împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219095_a_220424]
-
de 14 februarie 2001, în prezența avocatului desemnat din oficiu, instanța a prelungit arestarea preventivă a reclamantului. În ceea ce îl privește pe reclamant, acesta era absent. 22. La data de 27 februarie 2001, reclamantul, asistat de avocatul său ales, și coinculpatul, I.M., au fost aduși pentru prima oară în fața Tribunalului Militar Teritorial București, la o ședință de judecată în care se discuta prelungirea duratei arestării preventive. 23. La data de 20 martie 2001, reclamantul, prin intermediul avocatului ales, a cerut punerea sa
HOTĂRÂRE din 25 martie 2008 în Cauza Vitan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220051_a_221380]
-
inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce. Totodată, înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar."; - Art. 323 din Codul de procedură penală: "Instanța procedează apoi la ascultarea inculpatului. Inculpatul este lăsat să arate tot ce știe
DECIZIE nr. 459 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal şi art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 şi art. 323 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233108_a_234437]
-
inculpatului în ce consta învinuirea ce i se aduce. Totodată, înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. -------------- Art. 322 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 154 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 25 martie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240176_a_241505]
-
fi reascultat ori de câte ori este necesar. ... -------------- Alin. (2) și (3) ale art. 323 au fost modificate de pct. 155 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. Ascultarea coinculpaților Articolul 324 (1) Dacă sunt mai multi inculpați, ascultarea fiecărui dintre ei se face în prezența celorlalți inculpați. (2) Când interesul aflării adevărului cere, instanța poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpați, fără ca ceilalți să fie de față. ... (3) Declarațiile luate
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 25 martie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240176_a_241505]
-
La 17 iulie 2003, în temeiul art. 148 alin. 1 lit. c), d) și h) din Codul de procedură penală, PNA a solicitat Tribunalului Militar București prelungirea cu 27 de zile a arestării preventive a reclamantului și a celor 13 coinculpați, cu începere din 19 iulie 2003. 37. La 18 iulie 2003, ora 10, reclamantul a fost adus în fața instanței. Conform susținerilor acestuia, avocatul său nu a avut acces la dosar decât în momentul în care parchetul susținea cererea de prelungire
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
a avut acces la dosar decât în momentul în care parchetul susținea cererea de prelungire a arestării preventive. Tribunalul militar a dispus transferarea cauzei la curtea militară de apel care era competentă, având în vedere gradul militar al unuia dintre coinculpați. 38. Prin încheierea pronunțată la aceeași dată în camera de consiliu, curtea militară de apel, în complet format dintr-un singur judecător, a admis cererea parchetului și a prelungit cu 27 de zile arestarea preventivă a reclamantului și a celorlalți
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
38. Prin încheierea pronunțată la aceeași dată în camera de consiliu, curtea militară de apel, în complet format dintr-un singur judecător, a admis cererea parchetului și a prelungit cu 27 de zile arestarea preventivă a reclamantului și a celorlalți coinculpați. 39. Curtea militară de apel a reținut că din probele depuse la dosar reieșea că existau indicii conform cărora inculpații ar fi comis infracțiuni de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, de luare de mită, de complicitate la furt calificat și
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
asemenea, complexitatea cauzei, numărul mare de inculpați și dificultatea identificării probelor. 40. La aceeași dată, a fost emis un mandat de arestare preventivă pe numele reclamantului identic cu mandatul emis în data de 16 iulie 2003. 41. Reclamantul și ceilalți coinculpați au formulat recurs împotriva acestei decizii, susținând că respectivul complet de judecată ce pronunțase hotărârea nu fusese constituit în mod legal. Parchetul a invocat, de asemenea, constituirea nelegală a completului de judecată. 42. Prin hotărârea definitivă pronunțată la 21 iulie
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
a invocat, de asemenea, constituirea nelegală a completului de judecată. 42. Prin hotărârea definitivă pronunțată la 21 iulie 2003, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat hotărârea și a dispus punerea în libertate a reclamantului și a celorlalți coinculpați. Curtea supremă a apreciat că, pentru asigura o mai mare transparență în lupta împotriva corupției, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce. Totodată, înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declarație, atragandu-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, cănd socotește că este necesar. -------------- Art. 322 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 154 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 15 februarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249049_a_250378]
-
de cîte ori este necesar. ... -------------- Alin. (2) și (3) ale art. 323 au fost modificate de pct. 155 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. Ascultarea coinculpaților Articolul 324 (1) Dacă sunt mai mulți inculpați, ascultarea fiecărui dintre ei se face în prezența celorlalți inculpați. (2) Când interesul aflării adevărului cere, instanța poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpați, fără ca ceilalți să fie de față. ... (3) Declarațiile luate
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 15 februarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249049_a_250378]
-
a născut în 1973 și locuiește în Târgu Jiu. 6. La 15 noiembrie 2002, reclamantul și M.P. au fost trimiși în judecată pentru tâlhărie și omor deosebit de grav. Pe parcursul procedurii, reclamantul a pledat nevinovat. În declarațiile date poliției și procuraturii, coinculpatul reclamantului a declarat că săvârșiseră faptele împreună. Acesta și-a schimbat poziția în fața instanței, declarând că a acționat pe cont propriu și că reclamantul nu participase la respectivele infracțiuni. 7. La 16 decembrie 2003, Tribunalul Gorj l-a condamnat pe
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2013 în Cauza Ion Tudor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260139_a_261468]
-
a reexaminat probele aflate la dosar și a menținut decizia tribunalului din 20 decembrie 2004. Înalta Curte a constatat că, în speță, curtea de apel nu evaluase probele corespunzător și ignorase informații importante din dosar, în special declarațiile date de coinculpat imediat după săvârșirea infracțiunilor, declarații care îl incriminau pe reclamant. Instanța a reevaluat probele și a constatat că primele declarații date de coinculpat se coroborează cu celelalte probe. II. Dreptul intern relevant 14. Dispozițiile relevante din Codul de procedură penală
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2013 în Cauza Ion Tudor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260139_a_261468]
-
de apel nu evaluase probele corespunzător și ignorase informații importante din dosar, în special declarațiile date de coinculpat imediat după săvârșirea infracțiunilor, declarații care îl incriminau pe reclamant. Instanța a reevaluat probele și a constatat că primele declarații date de coinculpat se coroborează cu celelalte probe. II. Dreptul intern relevant 14. Dispozițiile relevante din Codul de procedură penală, în vigoare la data faptelor aflate la originea prezentei cereri, sunt descrise în Constantinescu împotriva României (nr. 28.871/95, pct. 37, CEDO
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2013 în Cauza Ion Tudor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260139_a_261468]
-
asemenea, Guvernul a afirmat că prezenta cauză nu prezintă nicio circumstanță specială care să necesite o nouă administrare a probelor, dat fiind faptul că martorii și-au menținut declarațiile pe parcursul procedurii. Singura persoană care și-a schimbat declarația a fost coinculpatul, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a motivat de ce a acordat precădere declarațiilor sale inițiale în detrimentul celor făcute ulterior în cursul procesului. 2. Motivarea Curții a) Principii generale ... 20. Curtea reiterează că modul în care se aplică art. 6
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2013 în Cauza Ion Tudor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260139_a_261468]
-
erorile grave de fapt survenite în hotărârile instanțelor de grad inferior (a se vedea supra, pct. 12). Înalta Curte de Casație și Justiție a examinat recursul în acest cadru legal. Instanța trebuia să decidă ce importanță acordă declarațiilor inițiale ale coinculpatului și schimbării ulterioare a poziției acestuia. Astfel, instanța trebuia să facă o evaluare completă a vinovăției sau nevinovăției reclamantului în raport cu acuzațiile formulate împotriva acestuia din moment ce aceleași probe apreciate direct de către instanțele de grad inferior au condus atât la condamnarea, cât
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2013 în Cauza Ion Tudor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260139_a_261468]