994 matches
-
înțelegi că pe tine te-am luat, ca să te simți și tu mai bine decât acasă, să lucrezi, să câștigi niște parale și nu să te ții de năzbâtii, așa cum ai făcut astăzi. S-a ridicat, s-a scuturat de colb, a așezat traista în spinare și pentru a încheia cu dojana către fratele lui, a mai adăugat: -Mergem să mai căutăm de lucru. În cazul în care nu mai găsim, ne vom îndrepta către casă. Tot ceea ce te rog este
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că ceva nu este în ordine. Trebuia să afle ce s-a întâmplat, unde sunt bărbații. Ce se întâmplă de nu poate da de capătul acestei tărășănii? Cum se va descurca? Ce are de făcut? Cum își târa opincile prin colb, aude de undeva, de deasupra capului o voce: -Frumoasă fată, mândră crăiasă, mergi cum mergeai, iar cu urechea-ți sfântă, te rog ascultă: dacă vrei să afli ce totul îneacă, mai mergi, nu atât pe cât ai mers, până vei întâlni
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a înfipt paloșul și-n celălalt picior, astfel că Zombo a căzut în genunchi strigând: -Țărănoiule ai să mori odată cu mine! -Să vedem! a răspuns Uran și aplicându-i o lovitură la gât, capul lui Zombo s-a prăvălit în colbul de pe pământul învelit cu paie și botezat cu sângele barbarilor, la picioarele lui Uran. Populația urieșilor era în fierbere: -Uran! Uran! Uran! Izbândă, Uran! Strigau, se bucurau, plângeau și se sărutau Urieșii. Din lupta mare de la Urieș, o parte din
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
un zâmbet luminos, nu mă întrerupea și când terminam mă întreba din nou: „ce-ai mai făcut”? se vedea cât de mare este speranța lui de evadare din singurătate. Odată stăteam amândoi afară pe prispă și cu un băț scormonea colbul mărturisind: -Aș vrea să scap de această boală și nu știu cum ... m-am tot gândit dar nu găsesc ieșire. M-am gândit să mă duc la preot, să mă duc la primărie să cer ajutor dar frământările din zi sau noapte
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
am întrebat, din nou. -Nu am prieteni, pentru că prieteniile se fac și se leagă din interes, ori ... în cazul meu, știu eu, tu ești încă un copil și unele lucruri ai să le înțelegi mai târziu. Și continua să scormonească colbul așa cum gândurile îi scormoneau în cap pentru a găsi o ieșire din acest închis al singurătății. Ideea lui că prieteniile se fac din interes nu am înțeles atunci. Repet, eram copil, iar omul își destăinuia necazul unuia ca mine pentru că
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să văd, să descopăr acel ceva care nu egalează realitatea de pe pământ. De aceea cred că pădurea este o dimensiune care nu se lasă descoperită și cunoscută de către lumea reală, lumea răutății de pe pământ. În fiecare an mă întorc în colbul minunat care altădată îmi încălzea tălpile și care acum mă face să mă simt că trăiesc pe pământ. Mă întorc pe meleaguri de către Dumnezeu știute, pe locuri unde în adânc mi-am lăsat copilăria, locuri calde și pline de emoții
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și artilerie. Erau acolo morți, oameni În agonie și fugari cât vedeai cu ochii, povestea Vicuña. Și În plin dezastru, sub soarele orbitor care scăpăra pe dunele de nisip, luptând cu vântul puternic și cu trâmbele de fum și de colb, companiile bătrânului Tercio, Împănate de sulițe, Înaintând În careu În jurul flamurilor sfârtecate de mitralii, scuipând foc pe toate cele patru laturi, se retrăgeau foarte Încet, mereu În formație, imperturbabile, strângându-și rândurile după fiecare breșă deschisă de artileria dușmană, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fetele mele în inima mea... Chiar dacă se dărâmă tot pământul, tu rămâi mama mea grozavă, adevărata mea mamă! spuse Crăița, apoi începu să râdă. Nu avem timp să ne jelim, mam, fiica ta cea mică a găsit o groapă cu colb pe cărare și s-a băgat în ea, dă din mâini și țipă: sunt găină! Sunt găină! Asta după ce s-a tăvălit bine prin iarbă și și-a umplut părul de scaieți. Am nevoie de asistență, nu pot curăța singură
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nu m-am gândit imediat la cei peste șaptezeci-optzeci la sută din copiii țării, cei de vârsta preselecționaților, care nu știu ce înseamnă grădinița și nu au nici perspectiva de a o ști, și care, dacă nu se scaldă câtu-i ziulica în colbul ulițelor lăsați de capul lor - păzesc bobocii pe toloacă în așteptarea amurgului când vor veni părinții de la tras sapa să le facă un borș... Nu m-am gândit nici la nerușinarea celor unu sau doi la sută dintre părinții ce
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
dintre acele personaje ce-și petrec viața îndeplinind conștiincios tot felul de sarcini aparent minore. Ca și acestea, ea aparține familiei ființelor "de planul doi", discrete, modeste, aproape umile, pe care Cehov le îndrăgea nespus. Micuța doamnă ce veghează asupra colbului așternut peste arhiva Livezilor pare deplin mulțumită de ea și de viața ei. Ne continuăm vizita și ajungem în magazia cu relicve, unde ne întâmpină o altă doamnă, și ea în vârstă (s-ar zice că e o condiție obligatorie
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
cuvîntul biografie e prea grandios, prea pompos. În loc să lucrez ca o ființă umană obișnuită, în loc să mă duc la laborator, consemnez cele pe care mi le-a spus Hiroji: anul trecut, acum cinci ani, chiar mai demult, dar, asemenea zăpezii, asemenea colbului, paginile acestea nu fac altceva decît să se tot strângă maldăr. Mănînc mîncare proastă, mă ascund în apartamentul lui și nu știu dacă scriu o scrisoare, o confesiune, o monografie, nu subterfugiu, ceva adevărat sau imaginar. Manuscrisul acesta, lucrul acesta
Madeleine Thien (Canada) - Câini la periferie by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/6282_a_7607]
-
cititorului o mică selecție dintr-o antologie românească ce urmează să apară în curând. (D.F.) Vremea noastră Lui Oswaldo Alves E vremea părții, vremea oamenilor împărțiți. Degeaba parcurgem cărți, degeaba călătorim și ne vopsim. Ora presimțită se face praf în colbul străzii. Oamenii cer carne. Foc. Pantofi. Nu-s destule doar legile. Crinii nu încolțesc din legi. Numele meu e tumult, el se scrie pe piatră. Eu vizitez faptele, dar nu te întâlnesc. Unde te ascunzi tu, sinteză precară, garant al
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
epocii, în care scriitorul s-a manifestat. Articolele publicate aici pentru prima dată nu sunt dintre cele marginale în cadrul gândirii politice și culturale a lui C. Stere. Dimpotrivă: este vorba de texte fundamentale, care până acum au zăcut îngropate în colbul vechilor colecții de publicații, împiedicându-ne să înțelegem evoluția omului politic, începuturile mișcării socialiste din România și circumstanțele relațiilor acesteia cu Partidul Liberal. Articole ca Socialiștii și mișcarea națională. Răspuns d-lor V. Stupu și Doniroff (În chestia mișcărei cultural-naționale
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
lipsit, astfel, din conștiința publică și din dezbaterea științifică și, din păcate, efectele acestor absențe se văd și azi. E, de aceea, cu atât mai lăudabil efortul unor cercetători de a readuce în atenție asemenea texte și personalități îngropate în colbul arhivelor și de a le reintroduce (măcar) în circuitul dezbaterii academice. Unul dintre demersurile cele mai recente, în acest sens, îl constituie editarea, în premieră, a tezei de doctorat susținute de Zenovie Pâclișanu la Universitatea din Viena, în 1912, rămasă
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
ca și, firește, selecția ce se cuvenea operată pe un număr surprinzător de mare de nume. O tristă omisiune este, prin forța lucrurilor, în direcția poeților care au publicat în timpul celui de-al doilea război mondial, în periodicele „acoperite de colbul uitării”, pe care antologatorul nu le-a putut consulta în integralitate. Nevoit a-și impune limite, d-sa a luat ca punct de reper inițial „anul de grație 1918”, cînd provincia înstrăinată „hotărîse să se întoarcă la sînul Patriei-mame”. Și
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
codificate, cu elemente provenite din limbajul colocvial comun, prin schimbare de sens. De fapt, par și mai codificate astăzi, când expresiile au ieșit din uz. Dialogul care cumulează formule argotic-familiare e următorul: „Pil, Pungescule, și pe urmă aport... - Oare? - Dă colb agiei pă sdreavăn. - Dă la mertepea? - Țeapăn...” (II, 7). Din fericire, toate elementele sale sunt cuprinse și explicate în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, DA/DLR), parțial și în alte instrumente lexicografice. Pil și aport provin din franceză, fiind preluate
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
fr. pille, DLR, tomul VIII, partea a 2-a, 1974); aport (apporte!) s-a păstrat în uz și e mai transparent („strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat”, DEX). Expresia a da colb are sensul „a da gata” (DA), „a distruge”, „a termina”. Cei doi se pregătesc să-l înșele la joc pe omul agiei (metonimic: agia) și să-l lase fără bani. Toate expresiile din finalul dialogului sunt simple formule de acord
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
studiul istoric al strălucitei epoci a regalității române, cât și pentru investigația literară propriu-zisă. Din păcate, nu toate aceste fapte de cultură ale monarhiei românești sunt cunoscute azi în țară, iar unele dintre ele încă nu au fost dezgropate din colbul arhivelor sau al bibliotecilor. Cuprinzătorul jurnal al Reginei Maria, din fericire, se bucură de o soartă mai bună decât alte acte de cultură ale suveranilor noștri. Ajunse la volumul al VIII-lea, ce acoperă în întregime anul 1926, Însemnările zilnice
„Criza dinastică“, în jurnalul Reginei Maria by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5485_a_6810]
-
Se poate descifra cui îi este adresată petiția: „Domnule Președinte și Dlor Deputați”. Titlul inițial al tabloului aduce unele lămuriri: Evreu din Moldova mergând la Parlamentul României pentru a-și cere naturalizarea. Pornit dintr-un ștetl din Moldova - „plin de colb și de evrei”, cum scria undeva Sadoveanu -, evreul din pictura lui Grigorescu merge la București să depună la Parlament o cerere de naturalizare, aducând cu el - ca plocon - o gâscă. Hazul uriaș al situației reprezentate în tablou constă în faptul
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
spune Andrei Pleșu. Cam greu însă cu sinceritatea. Cred că cel care întreabă, dincolo de admirație, iscodește. E o condiție a întâlnirii cu un magistru. Intervievatorul nu doar acționează simple curiozități sau reglează neastâmpărul răspunsului, ci vrea să scormonească, să dea colbul de pe o viață misterioasă. În Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări și răspunsuri, Andrei Pleșu rezistă asediului în 34 de interviuri. Tot ce știam despre scriitorul confesiv din Față către față se diluează aici într-un soi
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
stihuri scurte, mâzgălite, Șoapte de necunoscute flori La margine de drum uitate De ochi privind nepăsători. 3 Ce-i visul? Clădit de zburătoare în firide Din ale somnului întunecate grote, E doar un cuib din rămășițele uitate Și azvârlite-n colb de caravana zilei. 4 Primăvara risipește Petalele ce n-au un mai târziu, În jocul clipei ea uitând Că ele-ascund un rod ce-i viu. 5 Cătușe rupe bucuria, trezită Din al pământului somn. Erupe-n dans în frunzele vii
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
Emil Brumaru Drum greșit, drum greșit, Pentru ce te-am mai pășit? Cu talpa te-am pipăit, Drum ferit, drum peticit. Sufletul mi-am dus, pripit, Pe muchea ta de cuțit, De-aici pîn' la infinit, Drum topit în colb clocit. Drum greșit, drum greșit, Pentru ce te-am mai găsit?
Elegie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16468_a_17793]
-
lipit de geamul ferestrei de la subsol Dacă-l ating ușurel cu mâna - precis! - se va trezi se va speria se va zbate și doar într-o clipă (cât durează ruperea veșniciei dintre realitate și vis) i se va scutura tot colbul dumnezeiesc de pe aripă Să caut în grabă un ac de siguranță un bold și să-l străpung între solzii strălucitori de pe spate însă renunț la arma ucigașă renunț și la ucigașul meu imbold iau fluturele în mâini - dar aripile îi
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
memoria ar fi putut ucide îngerul morții, căruia nu-i vedeam decât dinții ascuțiți și o parte din aripa stângă, purpurie, aproape vânătă, ca mâna unui polițist ce dirija sufletele pe drumul Damascului. 3 Înaintam împleticit, privind drumul plin de colb și copacii cu crengile lovite de trăsnet. Nici nu mai conta direcția, nu mai conta nimic nici măcar prăpastia dintre sistolă și diastolă cea care dădea fiori răsăritului fiecărei zile. Zorilor împurpurați de un sânge tot mai gros tot mai îngălat
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
cântând din frunză, care din fluier, teferi, doinind și horind, după ce mai și nuntiseră, mai nășiseră și asistaseră la nașteri și botezuri. Mândre Rodici părăseau codrul cu prunci în brațe (termen vetust: cu bebeluși!), care vedeau pentru întâia oară șesul, colbul, gârla. În pădure susurau izvoare cu cea mai cristalină apă de băut, sclipeau strălimpezi ochiuri de iezer, chemătoare la scaldă, se coceau smeure, mure, afine, covoare de ciuperci comestibile se propuneau consumatorilor - ca să nu mai vorbim de vânat, de toate
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]