310 matches
-
Oana Vânătoru, Carmen Ionescu și alți talentați actori și actrițe. Am rămas impresionat și parcă aș vrea să mai văd odată acest spectacol de excepție, care descrețește frunțile cele mai Încruntate. REGINA MAMĂ, de Manlio Santanelli, În regia lui Gelu Colceag - un spectacol cu numai doi actori - Olga Tudorache și Marius Bodochi. Am rămas și sunt Încă mut de uimire văzând vigoarea și interpretarea magistrală a inegalabilei regine a scenei, Olga Tudorache. Este o minune, de unde atâta energie să stea pe
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
în primii ani de comunism. Spectacolul avea o scenografie opulentă și pe actorul Florin Zamfirescu în rolul principal. În anul 1997 a avut loc premiera spectacolului „Cazul Gavrilescu”, pus în scenă la Teatrului Nottara din București în regia lui Gelu Colceag. Spectacolul „La țigănci” a mai fost reprezentat de trupa de teatru Catharsis din București, în regia Doinei Șandrea; Teatrul Bastion i-a acordat în anul 2007 premiul I, premiul pentru scenografie și cel pentru coregrafie. O altă montare teatrală a
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Colceag este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Colceag (reședința), Inotești, Parepa-Rușani și Vâlcelele. Comuna Colceag se află în sud-estul județului, în Câmpia Mizilului. Se încadrează între șoselele naționale DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, și DN1D
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
Colceag este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Colceag (reședința), Inotești, Parepa-Rușani și Vâlcelele. Comuna Colceag se află în sud-estul județului, în Câmpia Mizilului. Se încadrează între șoselele naționale DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, și DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni. Între cele două drumuri naționale, satele comunei
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
Colceag este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Colceag (reședința), Inotești, Parepa-Rușani și Vâlcelele. Comuna Colceag se află în sud-estul județului, în Câmpia Mizilului. Se încadrează între șoselele naționale DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, și DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni. Între cele două drumuri naționale, satele comunei sunt deservite de șoseaua județeană DJ102N, care
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
două drumuri naționale, satele comunei sunt deservite de șoseaua județeană DJ102N, care duce spre nord, dincolo de DN1B, la și . Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de stația Inotești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Colceag se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,98%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,9%). Pentru 2,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era alcătuită doar din satul Colceag, pe teritoriul actual al ei fiind organizate și alte două comune: Parepa și Inotești, toate trei fiind aflate în plasa Cricovul a județului Prahova. Comuna Parepa era formată din satele Parepa, Rușani și Degerați (toate astăzi contopite în satul Parepa-Rușani
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
Parepa (zidită de pitarul Ștefan Macovei) și una la Degerați (construită în 1892 și finanțată de Gheorghe Grigore Cantacuzino). Comuna Inotești avea 1000 de locuitori, o școală unde învățau 64 de elevi și o biserică ortodoxă zidită în 1818. Comuna Colceag avea 943 de locuitori, școală funcțională din 1880 și biserică construită în 1885. În 1925, satele Parepa și Rușani au fost comasate într-unul singur, Parepa-Rușani, iar comuna Parepa-Rușani a luat și ea acest nume, având în acel an 1316
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
școală funcțională din 1880 și biserică construită în 1885. În 1925, satele Parepa și Rușani au fost comasate într-unul singur, Parepa-Rușani, iar comuna Parepa-Rușani a luat și ea acest nume, având în acel an 1316 locuitori. Tot atunci, comuna Colceag avea 1326 de locuitori, iar Inotești 1586. În 1938, aceste comune figurează în plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
secolele al IV-lea-al V-lea e.n. și al IX-lea-al X-lea. Celelalte două, clasificate ca monumente de arhitectură, sunt casele Zenobia Pătârnac și Radu Oprea, datând de la începutul secolului al XX-lea și aflate în satul Colceag.
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
România). Romanul oferă elegante disertații, o bogată dialogie, dar și inserții ale unor descrieri, toate gravitând în jurul titlului. El va fi fost întâiul sau i-a urmat textului? 2. Ion Catrina (Caracal) După spusele (și scrisele) prefațatoarei Profesoara Veturia Adina Colceag, la romanul Păpușa de sticlă, Craiova, Editura Contrafort, 2011, 380 de pagini, actuala scriere "ne oferă, de această dată, o nouă formă de abordare prin apariția romanului psihologic". Anterioarele, tot romane (Potecile destinului, 2003, Tărâmul umbrelor, 2003, Pământul îngerilor, 2006
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Bie (8 septembrie 1854 - 29 ianuarie 1943) a avut 6 copii, ultimul fiind Charles Nicolaus (Carol Nicolae). Un nepot al sorei lui Joseph, Matilde, a ajuns episcop de Mechelen. O soră a lui Charles Nicolaus, Marguerite (Margareta) căsătorită cu Emil Colceag, petrolist și muzician ploieștean, a fost bunica maternă a lui Emil Constantinescu, președintele României între 1996 și 2000. Familia mamei, Le Téo Amélie, este de origine franceză. Unul din descendeții acestei familii, Charles Le Téo a fost atașat cultural al
Carol Nicolae Debie () [Corola-website/Science/315798_a_317127]
-
a fost președinte al României între anii 1996 și 2000; din 1966 este cadru didactic al Facultății de Geologie a Universității din București. s-a născut la 19 noiembrie 1939 în Tighina, județul Tighina (astăzi, Republica Moldova). Mama sa, Maria Georgeta Colceag, s-a născut în Ploiești la 24 aprilie 1916 și, după absolvirea liceului, a fost studentă la Conservatorul din București la clasă de harpă, dar a renunțat la cariera în domeniul muzicii pentru a-și urma soțul, Ion Constantinescu. Acesta
Emil Constantinescu () [Corola-website/Science/296802_a_298131]
-
Roe - „Machinal” de Sophie Treadwell, regia Alexander Hausvater, 2000 Baronul - „Țăranul baron” de Ludvig Holberg, regia Lucian Giurchescu, 2000 Trissotin - „Femeile savante” de J.B.P. Moliere, regia Lucian Giurchescu, 1998 - 1999 „Satana cel Bun și Drept” de Tudor Popescu, regia Gelu Colceag, 1998 „Strigoii” de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat, 1997 „5 iulie” de Lansford Wilson, regia Elliot Swift (piesă în limba engleză), 1995 „O Trilogie Antică” după Euripide și Seneca, regia Andrei Șerban, 1990 Activități în afara TNB Roluri în teatru Teatrul
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”". Roluri în teatru Teatrul de Comedie Maria, cameristă Oliviei - A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Gelu Colceag, 2003 Marlene Dietrich - Marlene de Pam Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004 Chiriță - Chiriță of Bîrzoieni de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian, 2004 Alla Vadimovna - Casă Zoikăi de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, 2009 Martha - Cui i-e frică de Virginia
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004 Chiriță - Chiriță of Bîrzoieni de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian, 2004 Alla Vadimovna - Casă Zoikăi de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, 2009 Martha - Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, regia Gelu Colceag, 2010 - Premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Dramaturgie Contemporană, Brașov, ediția a XXII-a, 2010 Arkadina - Pescărușul de A.P Cehov, regia Claudiu Goga, 2013 Teatrul Bulandra Diana - Câinele grădinarului de Lope de Vega, regia Florian Pittiș
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
Kesselring, regia Grigore Gonța, 1991 Helena - Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1991 Else - Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei, 1991 Damă de consumație - A 7-a Porunca de Dario Fo, regia Gelu Colceag, 1993 Cor - Antigona de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993 Hermiona - Poveste de iarnă de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1994 Antigona, Medeea - Suită de crime și blesteme de Euripide, regia Alexandru Dabija, 1994 Natalia Ivanovna - Trei surori de A.P. Cehov
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
A.P. Cehov, regia Alexandru Darie, 1995 Calpurnia - Julius Caesar de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1995 Janet - Cafeneaua de Șam Bobrik, regia Horațiu Mălăele, 1997 Madame Therbouche - Libertinul de Eric Emmanuel Schmitt, 1998 Eleonora - Tango de Slawomir Mrozek, regia Gelu Colceag, 2001 Teatrul Național București Nora - Jocul ielelor de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007 Arcub Juliette - Străini în noapte de Eric Assous, regia Radu Beligan, 2007 Teatrul Metropolis Chra - Sex de Rob de Graaf, regia Claudiu Goga, 2013 Grand Cinema
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
în trecut, Drăgoești-Biținele) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Chiroiu-Pământeni, Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni, Drăgoești (reședința) și Valea Bisericii. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Călărași, pe malurile bălților formate de râul Colceag, un afluent al Mostiștei. Este traversată de șoseaua județeană DJ302, care o leagă spre nord-vest de Roșiori și Movilița (unde se termină în DN2); și spre sud-vest de Belciugatele (județul Călărași; unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
a fost comandantul-șef al forțelor armate otomane pe frontul din Moldova. Luptele principale au avut însă loc în Crimeea. În anul 1738, când centrul ostilităților s-a mutat pe râul Bug, comanda armatei otomane a fost preluată de Veli-Pașa, Colceag păstrându-și funcția de comandant al Cetății Hotin. După înfrângerea armatei otomane în bătălia de la Stăuceni (azi în Ucraina), la vest de Hotin, de către generalul rus Burkhard Christoph von Münnich, acestea a asediat Cetatea Hotin. Kolceak-Pașa dispunea doar de 900
Iliaș Colceag () [Corola-website/Science/313366_a_314695]
-
Cetatea Hotin. Kolceak-Pașa dispunea doar de 900 de oșteni în fața armatei ruse de peste 60.000 oameni. Von Münnich i-a oferit lui Kolceak condiții onorabile de predare a cetății. Ca urmare a capitulării la 30 august (19 august s.v.) 1739, Colceag a stat prizonier la Sankt Petersburg, împreună cu fiul său Mahmet-bey, până la sfârșitul războiului, petrecându-și timpul la curtea împărătesei Anna Ivanovna. După semnarea păcii cu turcii, Kolceak se hotărâse să se întoarcă acasă. Pe drum a aflat însă că sultanul
Iliaș Colceag () [Corola-website/Science/313366_a_314695]
-
Jitomir, Ucraina), unde a murit în 1743. Fiul său a intrat în slujba Rusiei, convertindu-se la religia ortodoxă. Sub țarina Elisabeta a Rusiei, familia Kolceak a fost înnobilată și a obținut mai multe moșii ca danie. Urmașii lui Iliaș Colceag au urmat, de cele mai multe ori, cariere militare. Fiul lui Mahmet, Lukyan Kolchak, a avut rangul de sotnik (locotenent major) al armatei cazacilor de pe Bug în timpul domniei țarilor Pavel I și Alexandru I, primind drept răsplată moșii în Gubernia Cherson. Dintre
Iliaș Colceag () [Corola-website/Science/313366_a_314695]
-
familia unui croitor originar din Horezu, județul Vâlcea, iar mama sa a fost din Târgu Jiu. A urmat studiile primare la Școala nr. 92 din București. A absolvit „Academia de Teatru și Film” din București, promoția 1997, clasa profesorului Gelu Colceag. Mariei Buză i-a plăcut să se exprime prin muzică și dans încă din adolescență. Își dorea să ajungă balerină, dar părinții nu aveau posibilitățile materiale necesare. Au reușit în cele din urmă să strângă suma de bani necesară și
Maria Buză () [Corola-website/Science/326135_a_327464]