586 matches
-
În comuna noastră mai toți vecinii țineau porci, cei săraci câte unul mai sfrijit, cei înstăriți uneori chiar doi, mai țapeni în spinare. „Băi vere Ioane”, îl tachina bunicul pe unul mai nevoiaș, „de când ne-or băgat pe toți în colectivă, s-aude și din curtea ta groau-groau prin preajma Ignatului, nu numa´ guiț ca mai antârț”. Era o trimitere subtilă la situația de după reforma agrară, care pentru noi fusese o afacere păguboasă, dar pe vecinul Ion îl ajutase să intre și
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
baza" înfăptuirii magice. [291] dharma este legea cosmică și morală; adharma este opusul său, "dezordine", "imoralitate". [292] În text: srjămi = lat. surgo. [293] În text: sambhavămi (= σύμ + φύω = cum + fio) = acțiunea lui Brahmă însuși este prezentată în acest fel, drept colectivă. [294] Bhagavad-gītă, IV, 5-8. [295] Epitet matronimic al lui Arjuna, alături de cel de Prthide. [296] Bhagavad-gītă, IV, 35: ...yena bhūtăny açesena draksyasy ătmany atho mayi. [297] Supranume al lui Arjuna: "qui remporte un prix, gagne l
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
marcată de războiul care pune din nou problema libertății și a salvării omului. Reconcilierea presupune acceptarea, chinuitoare și dificilă, a cunoașterii de sine, cunoașterea autocritică ce conduce la redescoperirea rădăcinilor spirituale. Nae Ionescu împletește aventura cu experiența individuală și cea colectivă; el separă pentru a reuni. Mesajul acesta care se înscria în ideologia anilor '30 a avut o foarte largă audiență. Redus și schematizat, el reprezenta justificarea eroilor, a conducătorilor și a modului lor de comunicare la întîlnirea cu masele. Aceste
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care trăgeau cu ochiul la albumele Skira, cele atît de occidental parfumate, și că își însușiseră binișor binefacerile cubismului, expunînd portrete și peisagii industriale în îndrăznețe tratări angulare: portretul portarului de la fabrica de țigarete, erou al muncii socialiste, portretul președintelui colectivei din Hapăi, de altfel, om rotund, portretul mulgătoarei fruntașe Pachița din Popești, peisaj turnătorie Nicolina, peisaj stație de îmbuteliere etc. etc. Or, ținta noului secretar era tocmai această mică formațiune care se bălăcea în apele stătute ale decadentismului occidental. Tematica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dare de seamă a filialei artiștilor către comitetul județean. Dar de ce să nu recunosc, mde, că și materialul clientului era pe măsură! Titluri, deci: Colectiviști amatori de muzică, Strelka Vasilievska Ostrova (ăsta era, pur și simpu, titlul unei lucrări), Grădina colectivei, Hei-rup (ăsta rupe sufletul), La asaltul cuptorului (emoționant!), Muncitorul Miu de la D.S.A.P.C. (muncitorul ăsta trebuie să fi fost portar, pentru că D.S.A.P.C. era, mi se pare, institut de proiectare), Pui de la incubator (portretele puilor funtași?), Turnător fruntaș
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acest punct de vedere se apelează la învățarea secvențială de tip inclusiv, pe unități logice (strofe, cel mai frecvent): strofa întâi, strofa întâi + strofa a doua etc.; etapa de consolidare recitări pe roluri, recitare selectivă, alternarea recitării individuale cu cea colectivă etc.; etapa finală recitarea model de către educatoare; cântec ilustrând aceeași temă; desen; înregistrare audio/video etc. (b) Memorizarea-fixare presupune: etapa introductivă anunțarea temei (reamintirea poeziei ce va fi repetată); etapa de fixare propriu-zisă redarea poeziei de către copii: recitare integrală individuală
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
migratori dominatori, temporari și teritoriali. Satele autohtone erau bine organizate teritorial, în fruntea lor exista un sfat al conducătorilor aleși dintre "oamenii buni și bătrâni", meșteșugurile erau separate în cadrul obștii, exista o proprietate de pământ familială, în paralel cu cea colectivă. Toate acestea confereau așezărilor romanice din nordul Dunării trăsături proprii, originale, care le deosebeau de comunitățile alogene, aflate încă în faza gentilică. Asocierea unui număr mai mare de obști (sate) autohtone în uniuni de obști, care cuprind 15-30 de comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Având în vedere nivelul tehnologic, aria în care opera o unitate de producție era, în mod obiectiv, de mici dimensiuni, rezultând astfel atomizarea în procesare. Producția de lapte era asigurată în ferme ce aparțineau statului sau erau proprietate așa-zisă colectivă, însă toate erau ghidate de reglementări restrictive, care au avut un efect global tradus în performanțe economice inferioare. După 1990 a existat o creștere explozivă a numărului de mici producători de lapte. La nivelul procesării s-a trecut la o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de nădejde. Nimic mai fals! E greu de spus în aceste condiții care este adevărata menire a Regulamentului canonic: ascunderea acestui fapt sau îmbărbătarea noastră în fața perspectivei că, la un moment dat, o să fim confruntați cu o conștiință cu adevărat colectivă, de genul celei preconizate de Sfântul Augustin cel Nou." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 1. JORLEE NU AVEA NEVOIE să asculte vocea ly a tribului său, Omenori, pentru a ști câtă frământare provocase hotărârea lui. Ajungea să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poate aduce cineva cu sila, ci cu învoirea lui. În locul tradiției, trebuie să aibă o regulă urmată de tot satul, pentru ca el să se știe la fel cu toată lumea; fiindcă convingerea la el nu vine pe cale individuală ci numai pe cale colectivă" (Rădulescu-Motru, 1998: 651-652). Este doar un exemplu al posibilelor aplicații pe care știința etnicului le poate avea în politică. 9. Mircea Vulcănescu O modalitate de reacție la o situație considerată nepotrivită apare la Mircea Vulcănescu atunci când pleacă de la constatarea lui
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
discutat, definit și abordat în moduri variate. Distincția între tipurile de identitate amintite mai sus nu este una foarte clară. Atât în literatura de specialitate, cât și în viața socială, granița între ele este destul de estompată: identitatea socială și cea colectivă sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
timp, dar în același timp ajustabilă prin raportare la el însuși și la grupurile din care face parte, imagine care dă sens și coerență experienței individului ca actor social. Similaritatea diferitelor tipuri de identitate este complexă: identitatea socială și cea colectivă sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eram În pragul creării statului național. La acea vreme, râvna generală, inclusiv cea a intelectualilor publici, mergea, În cel mai bun caz, În direcția cetățeniei republicane: indivizii devin astfel cetățeni devotați unei entități transcendente: statul. Voința lor se subsuma celei colective. Tentativele de a gândi statul ca instituție construită În interesul cetățenilor sau a gândi că binele comun este rezultantă a intereselor individuale satisfăcute au fost cu totul vagi și marginale. Mereu ceva a fost mai important decât indivizii: cel mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniștilor români. La acest nivel de analiză, Îmi propun să arăt că participanții la dezbatere Își disputau ceva mai mult decât accesul la resurse sau interesele regionale; fiecare parte Încerca În același timp să redefinească identitatea individuală și pe cea colectivă. În cadrul dezbaterii, se Înfruntau perspective conflictuale despre rolul educației În procesul de construcție identitară și despre rolul instituțiilor publice, de stat, În educația cetățenilor. Însuși faptul că textele elaborate de reformatori care nu se identificau cu mișcarea și ideile eugeniste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pieței. Caracterul problematic al participării și miza ei au stimulat mai multe direcții de abordare teoretică și cercetare, de regăsit mai ales în dezbaterile privind participarea politică, în sociologia mișcărilor sociale și în sociologia dezvoltării sociale. Studii empirice dedicate acțiunii colective au atenuat pesimismul indus de Olson și Hardin, arătând că rate mult mai înalte de participare decât cele presupuse de modelele convenționale pot fi atinse în funcție de intervenția unor factori sau contexte specifice precum: eterogenitatea grupului, eficiența percepută a contribuției, de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din care s-a ivit întreaga civilizație europeană. Trilogia exilului - și, poate, încă și mai mult, Journal d’un paysan du Danube (1966) - confirmă puterea scriitorului de a pătrunde nu numai până în străfundurile conștiinței individului, ci și în ale celei colective, de fapt a întregii umanități ce aspiră, în viziunea sa, la înălțare spirituală. Semnificativă e, în această ordine de idei, construcția cărții despre Papini, care nu este - H. însuși atrage atenția cititorului asupra acestui detaliu definitoriu - „o monografie”, ci se
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
acest punct de vedere, romanul ratează rezolvarea conflictului: Lae se dovedește până la urmă un revoltat de carton, care, după ce se îndepărtează de familie și de comunitate, cutreierând munții alături de un grup de legionari, se hotărăște totuși să se înscrie în colectivă din rațiuni pragmatice. Romanul este rebarbativ la lectură, mai ales din pricina stilului, fie prea reportericesc (în consemnarea unor fapte), fie liricoid (în exaltările protagonistului sau în elogiile bombastice aduse clasei țărănești). Reușite sunt figurile satului de odinioară (strămoși ai eroului
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
lui Țâncuș). Din cauza invidiei și a machiavelismului lui Ionel al lui Țâncuș, deținător al unei funcții politice importante în sat, Monu este silit să treacă prin experiențe dramatice: exclus din Partid, se vede treptat marginalizat, refuză să se înscrie în colectivă, iar fiul său, căruia i se interzice să se mai ducă la școală, se sinucide. Hăituit, Monu nu mai deslușește hotarul dintre utopia compensatoare și realitate. Crezându-se un alt Horea, pune la cale, alături de alți doisprezece săteni, o revoltă
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
de funcționare al imaginarului societăților umane. George Gmelch a definit 3 tipuri de practici: ritualuri (acțiuni pozitive), tabuuri (acțiuni negative) și fetișuri (obiecte Învestite cu semnificație). Studierea acestor tipuri de manifestări ale umanului devine exemplară pentru existența intimă și cea colectivă. Aceasta presupune: - Analiza unor episoade. Episoadele descriu acele momente ale situației observate care nu sunt repetitive (ca ritualurile), ci sunt dramatice, cu o puternică Încărcătură emoțională, ceea ce le face să fie ieșite din comun. Tipologia episoadelor este vastă, de la dezastre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care să ofere un suport cerebral pentru aceste procese? Există și pentru memoria colectivă niște scheme neuronale care să permită formarea unor puncte de acreție sau e vorba pur și simplu de o extrapolare de la nivelul psihologiei individuale către una colectivă? Apoi, dacă locurile memoriei apar printr-o anumită decantare la nivelul memoriei colective, te-aș mai Întreba care sunt factorii afectivi, fantasmatici, imaginativi, ideatici, ideologici care determină selecția anumitor locuri și nu a altora? Ceea ce ai făcut În textul tău
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intră în competiție și conflict, ci și grupuri întregi. Există neîndoielnic o bază biogenetică a tendințelor competiționale și conflictuale, dar, după cum am arătat în capitolul 2, biologicul uman are și resorturi cooperante și chiar altruiste, ființa umană fiind și una colectivă. Oricum, cert este că rivalitățile intrași intergrupale au în primul rând determinanți socioculturali, legați de conștiința pierderilor și câștigurilor. Acestea pot fi foarte concrete, materiale, pragmatice (bani, teritoriu, locuri de muncă, putere decizională) sau simbolice (prestigiu, tradiție, „revanșă” etc.). Și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizează, Într-o formă pozitivă, dobândirea echilibrului interior și un progres exterior al individului. Din punct de vedere moral, libertatea presupune două aspecte (R. Le Senneă: „libertatea de inițiativă” și „libertatea ca valoare”. Libertatea, atât cea individuală, cât și cea colectivă, nu pot și nu trebuie să se manifeste haotic. Libertatea ca desfășurare și manifestare a modului de a fi al persoanei, este cuprinsă Între două momente: pe de o parte, momentl apariției factorului declanșator reprezentat de voința individului și de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin perioade de progres, de regres sau de stagnare. Istoria socială a oricărei comunități umane ne aduce numeroase argumente în susținerea acestor afirmații. Schimbările sociale, care influențează în diferite moduri starea de sănătate mintală, atât cea individuală, cât și cea colectivă, sunt atât formale, privind instituțiile, modelele de comunicare, relațiile interumane, cât și de conținut, privind sistemul de valori pe care și din care se constituie și funcționează atât instituțiile, cât și grupurile comunitar-umane. Așa cum spuneam, orice acțiune de igienă mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor „modele negative” care cultivă „antivalori” sau „valori străine” comunității umane respective, diferite de evoluția sa istorică socio-culturală și de tradițiile și experiența sa anterioară. Acestea pot exercita efecte extrem de negative, care duc la manifestări antisociale, stări de anomie, psihoze colective etc. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că acțiunea de igienă mintală se prezintă ca una dintre cele mai importante în cadrul programelor de planificare și acțiune de protecție socială complexă. Ea privește, prin acțiunea de protejare și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să se diminueze încrederea în sine, să se piardă valoarea individului și în final înseși sensul vieții. Nevrozele colective apar ca un conflict între „acțiuni” și „rezultate”. Ele încarcă grupul comunitar-uman, creând tensiuni, conflicte, generând atitudini de refuz și revendicări colective etc. 4. Sindromul de privare de libertate Sindromul de privare de libertate apare în condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]