716 matches
-
domeniul tuturor valorilor spirituale se poate rezuma la o decadență a societăților bazate pe idealul individualist și liberal și înlocuirea lor cu societăți de un tip colectivist din ce în ce mai pronunțat" (Ralea, 1997: 265). Desigur, aici Ralea afirma democrația fără rezerve, ideea colectivistă fiind doar o consecință a poziției sociologiste pe care se situa. Având în vedere faptul că oamenii trăiesc dintotdeauna împreună cu semenii lor, fiecare fiind integrat unui grup imediat după naștere, "individualismul însuși, ca doctrină și ideal de viață, nu este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ieșirea prin ceea ce el considera minunea colectivismului. Ar trebui să fie toți proprietari ș(, totodată, să fie ș( proprietari mari, ceea ce e imposibil, cel puțin fără intervenirea unei minuni. Ei bine, această minune nu o poate face dec(t proprietatea colectivistă. Colectivismul nu admite ca păm(ntul să intre (n stăp(nirea individului, fiind proprietate a națiunii, iar comunele s(nt acele unități producătoare care iau locul individului relativ la păm(nt, (nsă chiar ele au drept la proprietate asupra păm(ntului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
granițe.. În comunitate indivizii sunt animați de interese comune, de resurse folosite în comun, de respect și înțelegere reciprocă. Apropierea în relațiile umane și sprijinul sunt extrem de valorizate. Scopurile personale sunt subordonate cooperării și obligației comunitare. Culturile comunitare sunt culturi colectiviste, sau culturi "noi", caracterizate de cadre sociale rigide. Oamenii se bazează pe in-grupul lor (familie, neam, clan, rudenie) pentru ajutor, suport, acesta devenind principala sursă de identitate. Interesele colective predomină față de cele individuale, identitatea se bazează pe rețele sociale. Copiii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sociale. Copiii învață să gândească în termeni de "noi", de grup. Individul e dependent emoțional de organizațiile și grupurile din care face parte. Globalizarea pune sub semnul întrebării acești parametri culturali și sociali specifici culturilor comunitare. Ea slăbește puterea valorilor colectiviste prin impunerea altor valori cum ar fi căutarea neîncetată a câștigului material și a libertății personale (Stevens, 2002:12). Globalizarea tensionează la extrem relația dintre individ și comunitate, prin aceea că subminează forța unor unități sociale coezive ca familia, neamul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din perspectivă combinată (antropologică, etnologică, sociologică, politologică), și Maria Bucur, care, departe de a avea doar o perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege bine cât folos pot dobândi În urma abordărilor ei -, caută rădăcinile tendințelor colectiviste și totalitare În ispitele eugeniste ale intelectualilor și oamenilor de știință din perioada interbelică. Putem Înțelege propensiunea spre dictatură nu doar În crearea politică a adversarului pentru un potențial război, ci și În crearea politică a modelului nou-născuților „dezirabili” (mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
liberală este relevată de autoare În contextul cercetării problemei alianțelor politice eugeniste. În afara alianței extreme, cu legionarii, au existat alianțe benigne cu PNȚ, În scopul promovării sănătății publice, dar niciodată cu liberalii, inamici „arhetipali” ai unor astfel de abordări etniciste, colectiviste, uneori totalitare. Desigur, aceasta nu Îi scuză pe liberali pentru refuzul de a finanța proiecte rezonabile pentru igiena publică, așa cum au făcut-o În cazul inițiativelor Rockefeller. Cred că tentativa de modernizare cu bani americani a sănătății publice, dar fără
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Pareto nu se raliază nici ideii sfârșitului luptei de clasă într-o societate fără clase din care orice sursă de conflict ar fi dispărut. El consideră ca fiind evidentă apariția unor conflicte sociale de un tip nou: Presupuneți că sistemul colectivist instituit nu mai există; este clar că, în acest caz, el nu va mai putea fi în conflict cu munca; dar el nu va fi atunci decât o formă a luptei de clasă care a dispărut, alte forme îi vor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
organizat și, mai pe larg, de societățile dirijiste și planificatoare” (ibidem, p. 433). Pentru Gurvitch, constituirea grupurilor tehno-birocratice în clase conducătoare „conduce, în capitalismul organizat, la diferite forme de fascism”; de asemenea, aceste grupuri pot căpăta importanță în regimurile „etatiste colectiviste” corespunzând „primei etape a structurii globale comuniste” (ibidem, pp. 433-434). Chestiunea îl preocupă suficient de mult ca să adapteze, în consecință, tipologia sa a societăților globale (1963, t. I, p. 506; 1967, t. I, p. 218). Teoriile manageriale moderne Mult mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
principalele critici la adresa acestor politici sunt de natură morală. Ele tind să imprime colectivității modele de viață „dezirabile” și să ofere servicii standardizate, concomitent cu descurajarea sectorului privat în oferirea unor alternative de protecție socială. Universalismul este legat de ideologia colectivistă și presupune o implicare morală și valorică a statului, ca purtător al unor opțiuni valorice clare (Rothstein, 1998). Apariția unei diversități mari din punct de vedere cultural, dar și sub aspectul stilurilor de viață face ca predominanța unor astfel de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
distanță mică față de putere, se manifestă un nivel mai mare de participare și cooperare între superiori și subordonați, egalitatea pozițiilor fiind mult mai acceptată. În culturile individualiste, angajații acționează în virtutea propriului interes și pe baza propriei inițiative, în timp ce în culturile colectiviste, interesele grupului primează. Nu este dificil de observat cum astfel de diferențe influențează aprecierea performanțelor. În culturile organizaționale caracterizate de o distanță mare față de putere, comunicarea reciprocă este îngreunată în cadrul procesului de evaluare iar în culturile colectiviste, utilitatea feedbackului este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în timp ce în culturile colectiviste, interesele grupului primează. Nu este dificil de observat cum astfel de diferențe influențează aprecierea performanțelor. În culturile organizaționale caracterizate de o distanță mare față de putere, comunicarea reciprocă este îngreunată în cadrul procesului de evaluare iar în culturile colectiviste, utilitatea feedbackului este percepută ca fiind mai redusă de către angajați. Diferențele culturale au influență atât asupra design-ului sistemelor de management al performanței, cât și în conducerea interviurilor de evaluare, mai ales că sistemele de feedback din surse multiple sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dacă femeile par a manifesta un stil de conducere mai orientat către transformare, așa cum ar susține unii, sau au demonstrat alții (Bass, Avolio și Atwater, 1996), aceasta le face mai eficiente decât bărbații? Și ce se poate spune despre culturile colectiviste versus cele individualiste; stilul de leadership transformațional este întâlnit mai des în vest (și este mai eficient), în timp ce dependența este tipică pentru țările colectiviste? Dacă este așa, la ce schimbări să ne așteptăm în viitor date fiind tendințele globalizării? Dacă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Atwater, 1996), aceasta le face mai eficiente decât bărbații? Și ce se poate spune despre culturile colectiviste versus cele individualiste; stilul de leadership transformațional este întâlnit mai des în vest (și este mai eficient), în timp ce dependența este tipică pentru țările colectiviste? Dacă este așa, la ce schimbări să ne așteptăm în viitor date fiind tendințele globalizării? Dacă nu este așa sau au fost găsite doar mici diferențe între țări diferite din punct de vedere cultural (Bass, 1997), cum s-ar raporta
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diferite modele de comportament sedentar decât băieții, în special în ceea ce privește utilizarea aparaturii electronice (mai mare la băieți) și în socializare (mai mare la fete) (Gorely, Marshall, Biddle, & Cameron, 2007a; Sallis, Prochaska, & Taylor, 2000). Mai mult, țările emergente din sisteme politice colectiviste, iar acum aderate la economiile de piață a Uniunii Europene, pot avea activitatea fizică corespunzătoare și comportamente sedentare care sunt în strânsă legătură cu condițiile socio-economice; informațiile și datele în acest sens sunt rare. Cu toate acestea, obezitatea este asociată
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
literaturii de consum. Doru Pop: Întrebarea mea rămâne următoarea. Când vorbești despre comunism - și tocmai pentru că te referi la așa un eșantion Îngust de observare, evident că În acel moment comunismul era național-comunism și discursul oficial avea o anumită tipologie colectivistă de altă factură decât cea jdanovistă din anii ’50 -, reiese de undeva vreo raportare la acest tip particular de discurs? Respectiv când făcând metodologia aceasta a Îngustării, care e excelentă din punct de vedere literar, puțini reușind să Îngusteze orizontul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ideilor europene care au apărut (având o perioadă de Înflorire În secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea), numai pentru a fi apoi contracarate În secolele al XIX-lea și XX, care reflectau rădăcinile paternaliste și colectiviste ale Europei. Lumea Nouă devine astfel o sintagmă oarecum improprie. Noi, americanii, continuăm să trăim un vis ale cărui rădăcini se află Înfipte adânc În trecutul Europei, multe dintre doctrinele și presupunerile centrale ale căruia nu mai au influență Într-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aceleiași culturi ele fiind diferite potrivit unor criterii ca școlaritate, sex, status social, precum și una interculturală. Din acest ultim punct de vedere, s-a constatat că în societățile „individualiste” funcția instrumentală este centrată pe interese strict personale, în vreme ce, în cele „colectiviste”, are relief cea de adaptare și solidaritate socială. Ipoteza a fost testată destul de ingenios, cercetătorii procedând la o analiză de conținut a reclamelor din SUA („individualistă”) și Coreea de Sud („colectivistă”). În SUA, conținutul reclamelor face apel la beneficii și preferințe personale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
funcția instrumentală este centrată pe interese strict personale, în vreme ce, în cele „colectiviste”, are relief cea de adaptare și solidaritate socială. Ipoteza a fost testată destul de ingenios, cercetătorii procedând la o analiză de conținut a reclamelor din SUA („individualistă”) și Coreea de Sud („colectivistă”). În SUA, conținutul reclamelor face apel la beneficii și preferințe personale, succes și independență, pe când cele din Coreea de Sud la beneficii de grup, armonie și integritate familială (Han și Shavin, 1994, apud Eagly și Chaiken, 1998). Studiul a testat indirect diferențele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o comunitate sunt mai numeroase, cu atât se ajută mai puțin între ele. Respectiva legitate suferă însă, în funcție de condițiile locale, serioase amendamente. Alți factori sunt foarte importanți, cum ar fi distanța dintre gospodării, structura demografică a populației, cultura de orientare colectivistă sau individualistă. Dacă individul pus în situația de a ajuta este sau nu sub presiunea timpului are o mare semnificație în decizia de a acționa prosocial. Factorul de timp este determinant față de alte variabile, și ele importante. Într-un experiment
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cultură, cu notele ei caracteristice. O importantă consecință a specificului cultural este aceea că, în culturile de tip individualist, persoanele fac parte dintr-o multitudine de grupuri, dar cu un atașament mai scăzut față de ele, pe când, în cele de tip colectivist, grupurile de apartenență sunt mai puține, însă atașamentul, mai mare. Pattern-ul cultural determină în mod substanțial procesele și comportamentele în grupurile mici și statutul acestora în ansamblul societal, dar și determinarea inversă este prezentă. Grupuri și organizații restrânse, e
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mintea cititorului: "Mai înțeleaptă ca Iacob,/ ca îngerul,/ ca porcul Ion,/ scurm și eu în blidul comun,/ în caldele tărâțe/ măcinate sub astrul isteric,/ sub cocoașă istorică". Libellum poetic în contra lumii și vremurilor, a istoriei, a vieții și faunei diforme, colectiviste și abrutizate, Steaua lui Ion dă glas unei mâhniri fizice și metafizice. De invectivă și sarcasm pedepsitor au parte nu numai șefii mărunți veleitari agresivi găunoși și inapetenți la condiția poetei, ci și sexul dement "istoric,/ enorm, al istoriei cotidiene
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
zi, cineva a întrebat de ce pledez atât de mult pentru echipă. Am înțeles cât de greu este acceptată până și cea mai bună experiență a altuia. Mi s-a explicat că aș putea fi etichetat drept unul cu o grandoare colectivistă, deși pe loc mi-a fost remarcat un comportament egocentrist. Monologul pe tema inexplicabilei mele pledoarii pentru echipă a continuat. Justificarea era una singură: ceva netrăit rămâne greu de crezut! și totuși, vom relua ideea că echipa te face puternic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oamenii erau deja domesticiți, timorați, dresați, epuizați fizic și psihic, devitaminizați, cu imunitate redusă. Coada era nu numai un reflex al penuriei și al politicii economice falimentare, ci și un instrument de control al populației, de disciplinare, pasivizare și supunere colectivistă față de autoriatea sistemului, de colonizare a timpului liber și deviere către supraviețuire a energiei populare care ar fi putut fi orientată spre revoltă. Cei mai mulți „grei” nu aveau nevoie să stea deloc la cozi - fie că lucrau în comerț, la șantierul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Între mare și cer (1964), amalgamează cu zel retoric atât poezii despre mare și timp (Pescăruș, Farul de pe coastă) ori despre natură (Poemul vântului, Dansul ploii dintâi, Primăvara intimă), cât și versificări teziste, avându-i ca protagoniști pe „eroii” zilei: colectiviști, cosmonauți, muncitori pe șantierele „mândriei socialiste”. Dacă „jurnalele” în versuri respectă locurile comune trasate ideologic în epocă, ori de câte ori R. tinde să adopte stilul poeziei autentice în cărțile ulterioare, inițiativa sa cade în exces imagistic, risipire de tropi și vertij al
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri preexistente (paradigma colectivistă), fie În zona negocierilor interindividuale (paradigma individualistă). Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]